Modalităţi de majorare a capitalului determine durata de recuperare a VAN = 20000 Amortizarea liniară

social investiţiei. 1.Pentru o întreprindere se cunosc

1.Capitalul social al unei întreprinderi
este divizat în 100.000 de acţiuni, al
Dr = (3 + x) ani
x = (100000 – 20000 – 30000 – 40000)
căror curs bursier este de 3,0 lei. Se / 50000 = 0,2 ani
majorează capitalul social prin aporturi Dr = 3,2 ani
în numerar, emiţându-se 20.000 de 2.În urma unei investiţii în valoare de
acţiuni (noi), la un preţ de emisiune de 100000 de lei se obţin următoarele
2,5 lei. (1+0,1) −1
cash-flow-uri: 30000 lei (în primul an),
Să se determine: 40000 (în al doilea an) şi 50000 lei (in
a) valoarea (teoretică) a unei acţiuni ca 0,1(1+0,1)n
al treilea an). Să se determine valoarea
urmare a majorării capitalului (suma actualizată netă şi indicele de n
suportată de un acţionar nou pentru a 1,1 = 2
profitabilitate pentru o rată de
obţine o acţiune nouă); actualizare de 5%.
b) valoarea unui drept de subscriere. VAN n = log 1,1 2 =
= =
a) 30000 40000 50000
Vmaj = [(3 x 100.000) + (2,5 x + + −100000
0,301
20.000)] / (100.000 + 20.000) = 1+ 0,05 (1+ 0,05)2 (1+0,05)3 = 7,27 (ani)
2,91(6) = 8044 0,0414
b) IP = 108044 / 100000 = 1,08044
ds = 3 – 2,91(6) = 0,08(3) 3.O investiţie în valoare de 100000 lei
ds = (2,91(6) – 2,5)/5 = 0,08(3) generează următoarele cash-flow-uri:
2.O întreprindere deţine un capital 50000 lei (în primul an) şi 60000 lei (în
social în valoare de 30.000 de lei, al doilea an). Să se determine rata
divizat în 20.000 de acţiuni, al căror internă de randament.
curs bursier este de 2 lei. Se majorează
capitalul social prin încorporarea de 50000 60000
+ 2 - 100000
rezerve în valoare de 7.500 de lei.
Să se determine:
1+ RIR (1+ RIR)
=0
a) valoarea (teoretică) a unei acţiuni ca
urmare a majorării capitalului (suma 1 + RIR = x
suportată de un acţionar nou pentru a 5x + 6 – 10 x 2 = 0
obţine o acţiune nouă);
b) valoarea unui drept de atribuire. 10 x 2 - 5x – 6 = 0
a) ∆ = 265
Nr. de acţiuni noi = 7.500 x x = 1,0639
20.000/30.000 = 5.000 RIR = 6,39%
Vmaj = (2 x 20.000) + (0 x 4.O investiţie generează pe 3 ani
5.000)]/(20.000 + 5.000) = 1,6 următoarele cash-flow-uri: 40000 lei
b) (în primul an), 50000 lei (în al doilea
da = 2 – 1,6 = 0,4 an) şi 60000 lei (în al treilea an). Ştiind
da = (1,6 – 0)/4 = 0,4 că rata internă de randament este de
12%, să se determine valoarea
Fondul de rulment (permanent) actualizată netă pentru o rată de
1. Pentru o întreprindere se cunosc actualizare de 10% şi pentru o rată de
următoarele elemente: actualizare de 14%.
Capital social: 20.000 lei; VAN = 0
Rezerve: 70.000 lei; 40000 50000
Rezultatul exerciţiului: 10.000 lei; + +
2
Datorii pe termen mediu și lung: 1+ 0,12 (1+0,12)
30.000 lei;
Datorii pe termen scurt 50.000 lei; 60000
-I=0
Active circulante: 70.000 lei;
Active imobilizate brute: 150.000 lei.
(1+0,12)3
(1+0,1)10−1
10
−100000 = următoarele informaţii privind activele
imobilizate amortizabile cu o durată de
0,1(1+0,1) amortizare de 10 ani:
22890 - valoarea de intrare a mijloacelor fixe
VAN = 0 existente în funcţiune la începutul
20000 anului 2020: 100000 lei;
n
- valoarea de intrare a mijloacelor fixe
−100000 = 0 puse în funcţiune în luna februarie
2020: 60000 lei;
- valoarea de intrare a mijloacelor fixe
scoase din funcţiune în luna aprilie
log 2 2020: 30000 lei.
Să se determine amortizarea liniară
log 1,1 anuală şi trimestrială (pentru anul
2020):
- aferentă existentului de mijloace fixe
(la începutul anului);
6.O investiţie în valoare de 100000 de - aferentă intrărilor de mijloace fixe (pe
lei generează pe 10 ani cash-flow-uri parcursul anului);
anuale constante. Ştiind că rata internă - aferentă ieşirilor de mijloace fixe (pe
de randament este de 10%, să se parcursul anului);
determine valoarea actualizată netă şi - efectivă.
indicele de profitabilitate pentru o rată A = Aex + Ai – Ae
de actualizare de 8%.
VAN = 0 Aex /an (2020) = 100000 x 10% =
10000
(1+0,1)10−1 Aex/trim = 10000/4 = 2500
CF −100000 =
0,1(1+0,1)10 Ai/an (2020) = 60000 x 10% x 10/12 =
0 5000
CF = 16274,72 Ai/lună = 5000/10 = 500
r = 8% → VAN = 16274,72 Ai/trim I = 500 x 1 = 500; Ai/trim II =
(1+ 0,08)10−1 Ai/trim III = Ai/trim IV = 500 x 3 =
10
−100000 1500
0,08(1+0,08)
= 109203 – 100000 = 9203 Ae/an (2020) = 30000 x 10% x 8/12 =
IP = 109203/100000 = 1,09203 2000
Ae/lună = 2000/8 = 250
Ae/trim I = 0; Ae/trim II = 250 x 2 =
7.O investiţie în valoare de 32000 lei 500; Ae/trim III = Ae/trim IV = 250 x
generează următoarele cash-flow-uri: 3 = 750
8000 lei (în primul an),
9000 lei (în al doilea an), A/an = 10000 + 5000 – 2000 = 13000
11000 lei (in al treilea an), A/trim I = 2500 + 500 – 0 = 3000
13000 lei (in al patrulea an). A/trim II = 2500 + 1500 – 500 = 3500
Să se determine rata internă de A/trim III = 2500 + 1500 – 750 = 3250
randament ştiind că este mai mică de A/trim IV = 2500 + 1500 – 750 = 3250
10%. Pragul de rentabilitate
1.O întreprindere vinde un bun la un
8000 9000
+ 2 +
preţ unitar de 10 lei. Ştiind că

Să se determine: I = 35714,9 + 39859, 69 + 42707,67 = 1+ RIR (1+ RIR) cheltuielile fixe lunare sunt de 20000
de lei şi că pragul de rentabilitate lunar
a) fondul de rulment permanent brut; 118282,26 11000 13000 este de 80000 de bucăţi, să se
b) fondul de rulment permanent net; 40000 3 + 4 - determine costul variabil unitar aferent
c) valoarea activelor imobilizate nete; r = 10% → VAN = + (1+ RIR) (1+ RIR) producţiei acestui bun.
d) amortismentul aferent activelor 1+ 0,1 32000 = 0
imobilizate. 50000 60000 8000 80000 = 20000/(10 – cv)
a) 2 + 3 – r = 10% → VAN = + cv = 9,75 lei
FRppb = Cpp – Aib (1+0,1) (1+0,1) 1+ 0,1
FRppb = (20.000 + 70.000 + 10.000 + 118282,26 = 36363,64 + 41322,31 + 2.O întreprindere achiziţionează marfă
30.000) – 150.000 = -20.000 45078.89 – 118282.26 = 4482,58
9000 11000 la un preţ unitar de 5 de lei şi o pune în
2 + 3 +
b) vânzare la un preţ unitar de 7 lei. Să se
FRppn = Ac – D2
40000 (1+0,1) (1+0,1) determine diminuarea procentuală a
r = 14% → VAN = +
FRppn = 70.000 – 50.000 = 20.000 1+ 0,14 13000 pragului de rentabilitate zero
c) - 32000 = -145,62 (cantitativ), în condiţiile în care preţul
Ain = (20.000 + 70.000 + 10.000 + 50000 60000 (1+0,1)
4
de achiziţie se reduce cu 4%, iar
2 + 3 –
30.000 + 50.000) – 70.000 = 110.000
d)
(1+0,14) (1+0,14) 8000 costurile fixe şi preţul de vânzare nu se
modifică.
r = 9% → VAN = +
a = 150.000 – 110.000 = 40.000 118282,26 = 35087,72 + 38473,38 + 1+ 0,09
a = 20.000 – (-20.000) = 40.000 40499,49 – 118282,26 = - 4221,67 Qm2/Qm1 = [CF/(p – cv2)]/[CF/(p –
a = (150.000 + 70.000) – (20.000 + 5.O investiţie în valoare de 100000 de 9000 11000 cv1)] = (p – cv1)/(p – cv2) = (7 – 5)/(7
lei generează pe 10 ani cash-flow-uri 2 + 3 +
70.000 + 10.000 + 30.000 + 50.000) =
anuale constante de 20000 lei. Să se (1+0,09) (1+0,09) – 4,8) = 0,9091
Qm se reduce cu 9,09%.
40.000
determine valoarea actualizată netă 13000
pentru o rată de actualizare de 10% şi 4 - 32000 = 618,12 3.O întreprindere achiziţionează marfă
Decizia de investiţie durata de recuperare a investiţiei (pe (1+0,09) la un preţ unitar de 5 de lei şi o pune în
1.O investiţie în valoare de 100000 de baza cash-flow-urilor actualizate). RIR = 9% + (10% - 9%) vânzare la un preţ unitar de 6 lei. Să se
lei generează următoarele cash-flow-
uri: 20000 lei (în primul an), 30000 (în 618,12 determine majorarea procentuală a
= pragului de rentabilitate zero
al doilea an), 40000 (in al treilea an) şi
50000 lei (in al patrulea an). Să se
618,12+ ¿−145,62∨¿ ¿ (cantitativ) la o diminuare a preţului
9,81% unitar de vânzare cu 7%, în condiţiile
în preţul unitar de achiziţie şi costurile
fixe nu se modifică.

Qm2/Qm1 = [CF/(p2 – cv)]/[CF/(p1 –

cv)] = (p1– cv)/(p2– cv) = (6 – 5)/(5,58
– 5) = 1,7241
Qm se majorează cu 72,41%.

4.Se cunosc următoarele informaţii

despre un produs aflat în fabricaţie la o
întreprindere: preţ unitar de vânzare 30
de lei, cost variabil pe bucată 20 de lei,
costuri fixe totale 50000 de lei. Ştiind
că activele întreprinderii sunt în
valoare de 75000 de lei, să se
determine pragul de rentabilitate sperat
(cantitativ), la o rată a radamentului
activelor de 15%.

Qx = (50000 + 75000 x 15%)/(30 – 20)

= 6125 bucăţi

5.Să se determine profitul aferent unui

prag de rentabilitate sperat de 10000 de
bucăţi, în cazul în care costurile fixe
sunt de 35000 de lei, costul variabil
unitar este de 8 lei, iar preţul de
vânzare este de 12 lei.

10000 = (35000 + Px)/(12 – 8)

Px = 5000 lei