ARGUMENT

Sunt elevul Fogoroșiu Mihai-Ioan și am pregătit lucrarea de atestat ” CONSTRUCȚIA

MOTORULUI ELECTRIC DE CURENT CONTINUU„ , sub directa îndrumare a doamnei
profesoare Gulean Simona.

Proiectul propune, conform termenilor de referinţă, următoarele:

 Mașina de curent continuu

 Elemente constructive
 Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu
 Caracteristicilemotoarelor de curentcontinuu
 Principiul de functionare al generatorului de curentcontinuu

Prin acest atestat înțelegem despre motorul electric de curent continuu ca este foarte
important în lumea electromecanicii.

Un motor cucurentcontinuu este un tip de

mecanismelectriccaretransformăenergiaelectricăînenergiemecanică. Acest motor este
alimentat de la o sursă de curentcontinuușitransformăaceastăenergieînrotațiemecanică.

Aceastăpiesăelectricărevoluționarăne-a schimbatviațaîn multe feluri. Ca

șiîncazultuturorinovațiilormajore, existămulțioamenicareauavut un rol
importantîndezvoltareaacestuimechanism.

Motoarele de curentcontinuuincluddouă componente cheie: un stator (inductor) și

un rotor (indus). Statorul este partea staționară a unui motor, întimp ce rotorul este piesacare
se rotește. Statorul este esteformatdintr-o carcasă de fontăsau de oţelînmiezulcăreia sunt
fixaţipolii (principalişiauxiliari) cubobinajelerespective (inductoare)
saufărăbobinajeîncazulmagneţilorpermanenţi. 

2
Deșifiecaretip de motor de curentcontinuu are avantajele sale, înlinii mari,
existădiferiteutilizări ale acestora. La domiciliu, motoarele de curentcontinuumici sunt
utilizateînsculeelectrce, jucăriișidiverse aparate de uzcasnic. De asemenea,
aplicabilitateamotoarelor de curentcontinuu se observăînlifturi, scărirulante,
benzitransportoareși mese rotativeutilizateadeseaînscopuriindustriale.

Motoarele sunt o parte esențială a vieții de zicuzi, putând fi găsite peste tot, de la
miciutilizărirezidențiale, precumelectrocasniceșiunelte, până la sectorul de transportcumașini
electrice, trenuriși la motoare industriale. De vreme ce trăimîntr-o
permanentărevoluțieindustrială, aplicabilitateamotoarelor de curentcontinuu este enormă.

3
 CAPITOLUL I. Motorul de curent continuu

1.1 Mașina de curent continuu

Mașina de curent continuu este mașina  electrică la care schimbul principal de energie

cu o rețea se face în curent continuu.

Motorul de curent continuu (Fig.1) a fost inventat în 1873 de Zénobe Gramme prin conectarea

unui generator de curent continuu la un generator asemănător. Astfel, a
putut observă că mașînă se rotește, realizând conversia energiei electrice absorbite de la
generator.

Fig. 1 Motorul electric cu curentcontinuu

Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici și bobinele polare

concentrate care creează câmpul magnetic de excitație. Pe axul motorului

4
este situat un colector ce schimbă sensul curentului prin înfășurarea rotorica
astfel încât câmpul magnetic de excitație să exercite în permanentă o forță față de rotor.

Energia aburilor încă mai asigura o mare parte din energia folosită în prezent.Chiar și cele
mai avansate reactoare nucleare sunt doar simple surse de căldură care transformă apă în
aburi pentru a acționa turbine legate la generatoare de electricitate. Prima mașină cu aburi a
fost inventată în secolul I e. n. de către inginerul grec Heron din Alexandria(Fig. 2 ). O sfera
goală pe dinăuntru era pivotata pe două tuburi prin care treceau aburii dintr-un mic
fierbător.Aburii umpleau sfera și ieșeau prin țevi dispuse în părți opuse ale acesteia. Jeturile
de aburicaretasneaudeterminausferasă se rotească. Totuși,înciudafaptuluică era o
invențieinteresantă , mașinănuserveaunuiscoputil.Primamașinăcuaburicuutilitatepractică a
fostinventată in 1698 de un inginerenglez pe nume Tomas Savery. Aburuldintr-o camera era
răcitpână se condensa șiformă o cantitatemică de apă. Reducerea mare a volumuluiproducea
un vid parțial,care era folositpentru a absorbiapă din minele de cărbuni.

(Fig. 2 )Heron din Alexandria, inginer din antichitate,

5
 care a inventat prima mașinăautomată de vânzare)

Mașinile cu aburi(Fig. 3) și turbinele sunt exemple de motoare cu arde-re externă ,deoarece

căldură se aplică în afară sectorului de lucru ,de obicei prin combustie-arderea
combustibililor. Aburii sunt create în fierbătoare prin arderea petrolului sau a cărbunilor. În
centralele nucleare căldură este produsă prin reacții nucleare.

(Fig. 3) Mașina cu abur a lui James Watt

Electricitatea fiind o formă foarte avantajoasă de energie ,generatoarele și motoarele electrice

au o utilizare foarte largă - de la motoare pentru burghie și până la locomotive. Electricitatea
există de la crearea materiei ,întrucât materia este formată din atomi, care conțin particule
încărcate electric, numite protoni și electroni .Vechii greci știau că frecând o bucată de
chihlimbar cu o bucată de pânză ,această va atrage obiecte ușoare,dar nu aveau o explicație
a acestui fenomen.De fapt ,frecarea generează electricitate. Materialele neincarcate electric
au un număr egal de electroni, încărcați negativ, și de protoni ,încărcați pozitiv , care se
neutralizează reciproc.

Motoare cu benzia motorul cu benzină a revoluționat transportul la începutul anilor 1900 . Pe

șosele , vehiculele cu aburi și gaze au cedat locul celor cu benzină . În aer , până la apariția

6
motorului cu reacție doar motoarele cu benzină asiguraau energia necesară zborului .
Motoarele cu benzină , asemenea motoarelor DIESEL și celor de rachete , sunt motoare cu
ardere internă . Combustibilul arde în interiorul acestora pentru a asigura energia de mișcare .
La un altfel de motor , vaporii de benzină sunt amestecați cu aer și aprinși de o scânteie .
Amestecul de benzină și aer arde atât de repede încât explodează și gazele produse se
dilată rapid . Această dilatare împinge un piston printr-un cilindru , iar mișcarea pistonului
rotește un ax pentru producerea mișcării de rotație . La motoarele mari acționează mai multe
pistoane(Fig. 4) și mai mulți cilindri în succesiune rapidă ,pentru a produce o forță de torsiune
mai uniforma.

(Fig. 4) Pistoane

7
 CAPITOLUL II. Elemente constructive

Ca orice mașină elctrica,mașină de curent continuu are două părți constructive de

baya:statorul și rotorul.

 Statorul-partea imobilă a mașinii,are de regulă rol de inductor și este compus din:

 Carcasa
 Poli principali(de excitație)
 Poli auxiliari(de comutație)
 Piese de strângere

Carcasa 1 reprezintapricipalul element de rezistențămecanică al mașinii.Deoarecefluxul

magnetic statoriceste constant întimp,carcasa s jugulstatoric se realizează de
obiceidintr+osingurăpiesă,uncilindru din fontăsauoțelturnat,mairar sin tablăgroasă de
oțelsudată.Deoareceprincarcasa se închidefluxul magnetic inductor trebuieconfecționată din
materiale cu propietatimagneticebune.Îninteriorulcarcasei sunt
fixațiprinșuruburipoliiprincipalișipolii auxiliary ai mașinii.Carcasa se fixeayaînfundație cu
ajutorultălpilor de prindereiar lateral esteînchisă de scuturilefrontale.

2.1Polii principali

Polii principali de excitație ai mașinii se compun dintr-un miez feromagnetic (Fig.5)

confecționat din țole de 0,5-1 mm grosime fixate în pachete compacte,strânse cu ajutorul
unor nituri.Pe mieyul polar se montează bobinele de excitație care se sprijină pe piesele
polare.Piesă polară are secțiunea mărită,ceea ce contribuie la omogenizarea câmpului
magnetic produs în intrefier și totodată asigura fixarea bobinei de excitație.

8
Bobinele de excitație se realizează concentrat,dintr-un conductor de cupru izolat,de secțiune
circulară la mașini de putere mică și dreptunghiulară la mașini de puteri mici și medii.Bobinele
de excitație se iyoleaya față de mieyul polilor și se impregnează cu materiale
speciale.Bobinele de excitație se interconectează astfel încât să asigure alternanța
corespunzătoare a polilor de excitație.Ansamblu lor formează înfășurarea inductoare
statornica,legată la o pereche de borne din cutia de borne a mașinii și alimentată cu tensiune
de la o sursă exterioară sau chiar de la mașină.

(Fig.5)

2.2 Polii auxiliari

(Fig.6) Polii auxiliari sunt construitti dintr-un miey de fier masiv(uneori si din tole) si au
de regula o forma paralepipedica.Acesti poli au o sectiune mai mica decat a polilor principali
si sunt dispusi la mijlocul distantei dintre polii principali.Infasursrile lor de excitatie se
conecteaza de obicei in serie cu infasurarea indusa.

(Fig.6)

9
 Rotorul are rol de indus și este format din următoarele elemente principale.

         Miez feromagnetic

         Arbore(ax)

         Înfășurarea indusă

         Colector

Miezul rotoric este confecționat din material feromagnetic moale și pentru limitarea pierderilor
prin curenți turbinari se realizează din tole de oțel(Fig.7) electrotehnic de 0,5-1 mm
grosime,izolate între ele cu un strat foarte subțire de lac sau oxid.Tolele se ștanțează
separat,se grupează în pachete de 4-10 cm grosime și se fixează prin presarea pe
arbore.Pentru a da pachetelor rigiditate mecanică necesară tolele extreme sunt de grosime
mai mare.Între pachete se lasă spații libere care formează canale radiale de ventilație.În
același timp se pot prevedea și canalec axiale obținute prin ștanțarea tolelor.

10
 (Fig.7)Tola indusului masinii de curent continuu

2.3 Tola indusului mașinii de curent continuu

Colectorul mașiniiare rolul de redresare a t.e.m alternative induse în secțiile rotorului în

mișcare.Extremitățile secțiilor se conectează la colector.Colectorul este format dintr-o
coroana de plăcute de cupru de secțiune ușor trapezoidală,numite lamele,izolate una de
cealaltă printr-un strat de micabanda.Există două tipuri principale de colectoare,după formă
lamelei:

În coadă de rândunică(Fig.8)

În formă de H(Fig.9)

Colectoarele în H sunt mai simple și mai ieftine,dar la mașini mari de tracțiune se preferă
colectoarele în coadă de rândunică,acestea permițând strângeri succesive în exploatare.

Legătură circuitului indus al rotorului,care este mobil,cu circuitul exterior fix se face cu ajutorul
periilor 8 care calcă pe colector și sunt susținute în portperii 9.Acestea sunt montate pe un
suport numit cruce portperii 10,care permite rotirea lor și blocarea într-o anumită
poziție.Crucea portperii se montează de obicei pe scutul port palier 11 dinspre
colector.Celălalt scut port+palier 12 dinspre capătul de ax și rulmenttii 13 asigura centrarea
indusului în stator și realizarea unui intrefier uniform.Conexiunile sunt scoase pe placă de
borne 14.

11
 (Fig.8)Colector in coada de randunica

(Fig.9)Colector in forma de H

CAPITOLUL III.Regimurile de functionare ale masinii de curent continuu

Regimul de generator se obține când rotorul mașinii în curent continuu și se crează în

interiorul msinii câmpul magnetic inductor.

12
În regim de motor mașînă este excitată spre a produce un câmp magnetic,iar înfășurarea
rotorica este alimentată din exterior cu o tensiune continuă,inversată în tensiune alternativă
de colector,rezultând în fiecare spiră rotorica un curent alternativ.Din interacțiunea curentului
prin fiecare spiră și a câmpului magnetic de excitație,reyulta o forță electromagnetica care
acționează asupra tuturor laturilor și prin însumare rezultă un cuplu electromagnetic care
pune rotorul în mișcare.În regim de motor cuplul electromagnetic este activ și t.e.m. în rotor
are semn opus curentului rotoric,deci are semn opus tensiunii aplicate rotorului numindu-se
tensiune contraelectromotoare.

În regim de frână(Fig.10) mașină primește atât putere mecanică cât și putere

elctrica,transformându-le în căldură și dezvoltând totodată la arbore un cuplu
electromagneticrezistent necesar frânarii mecanismului sau instalației antrenate.

(Fig.10)

3.1 Principiul de functionare al generatorului de curentcontinuu

Pentru a explica funcționareamotorului de curentcontinuușipentru a pune

înevidențăreversibilitateamașinii de curentcontinuuvomrelua figura explicativă a
funcționariimașinii de curentcontinuuînregim de generator. Săînlocuim sarcina

13
(rezistență/consumatorul) alimentată de generatorcu o sursă de curentcontinuuavândpolul +
conectat la polul + al generatorului. Sursă va debita prinspirărotorica un
curentelectricavândsens opus curentului pe careîl debita mașînă in regim de generator.

Pe figura am indicatsensulacestuicurentprinniștesăgeți-bloc. Asupralaturiispireiaflată sub

polulnord va acționa o forțăelectromagnetica:

F' = B Ia' l

avândsensulindicatîn figura, iarasupralaturiiaflată sub polul sud va acționa o forțăegalăși de

senscontrar. B este inducțiacâmpuluimagnetic, l este
lungimealaturiispireiaflatăîncâmpmagneticiarI a' este curentul din spirărotorica.
Căurmareasupraspirei va acționa un cupluelectromagnetic

M' = F' d = B ( l d ) Ia'= B S Ia' = ФIa'

are va rotispira in sensul de rotatie pe careilaveamasina in regim de generator.

In practica motoarele de curentcontinuuau in rotor o infasurare de

curentcontinuucumaimultespireastfel ca in expresiacupluluielectromagneticmai intervine
numarul de spire si alticoeficienti ce depind de constructiamasinii:

M' = kM ФIa'

14
 Se remarcăși de aceastădatărolul de redresormecanic al colectorului (inelformat din două
segmente aici) astfelcătotdeaunasensulcurentuluiprinspiră/spirele de sub polulnord va fi
același, decișisensul de acțiune al cupluluielectromagnetic este același. S-aunotatcuindicele
"prim" mărimilecorespunzătoareregimului de "motor" al mașinii de curentcontinuu.

Înregim de motor sensulcurentuluirotoricI a' este opus față de sensulcurentuluiI a debitat de

generatorul de curentcontinuu.

Trebuiemenționatfapulcăîn spiră ce se rotește încâmpulmagneticprodus de înfășurarea de

excitație de pe stator se va induce șiînacest caz o tensiuneelectromotoare a căreiexpresie
este aceeașică la generator, iarsensulei este de asemeneaacelașicucel de la generator,
deciinverssensuluicurentuluiabsorbit de motor:

E = BSω/ = B S Ω /  = Ф ( 2 n / 60 ) /   = kE n Ф

Deoarece valoareaacesteitensiunielectromotoare a mașinii de curentcontinuu este

maimicădecâtvaloareatensiunii de alimentare mașina va absorbi un curentelectricși va
funcționaînregim de motor electric. CoeficientulconstructivkE este
înpracticămaicomplexdatorităconstrucției efective a mașinii; rotorul are o infasurare de
construcțiespecialăconectată la lameleleunui colector pe
carealunecănișteperiicolectoareprinintermediulcărora se
alimenteazăcucurentcontinuuînfășurarearotoricanumităși in acest caz indusulmotorului de
curentcontinuu.

Schemele de conexiuni ale înfăsurării de excitație sunt aceleașică la generatorul de

curentcontinuu.

15
3.2 Caracteristicilemotoarelor de curentcontinuu

Schemăelectricăechivalentă a unui motor de curentcontinuueste  prezentatăîn figura de

maijos.(Fig.10)

(Fig.10)

Înaceastăschemă Ra reprezintărezistențăinfasurariirotorice( aindusului ) a motorului de

curentcontinuu, U este tensiunea de alimentare a motoruluiiarI a' este curentulabsorbit de
motor (curentul principal din indusulmotorului ). E
reprezintătensiuneaelectromotoareindusăînînfășurarearotorica, această are sens opus
curentuluirotoric.

Ex este înfășurarea de excitație a motoruluialimentatăcutensiuneaU e iarIe este

curentulabsorbit de înfășurarea de excitație.

16
Scriind teorema a ÎI-a a lui Kirchhoff pentrucircuitulindusuluiavem:

-E = Ra Ia' - U

de unde:  Ia' = 

La pornire, cândturațiamotorului este nulă, tensiuneaelectromotoare E

indusăînînfășurarearotorica este nulăși, căurmare, curentulabsorbit de motor este foarte
mare, el poate fi de 620 de ori mai mare decâtcurentul nominal. Prinurmare este
necesarăreducereaacestuiacuajutorulunuireostat de pornireinseriatcucircuitulrotoric. Curentul
de pornire al motoruluiva fi:

Valoareaturațieimotorului de curentcontinuu se poateexprimăastfel:

Aceastăexpresie ne arată care sunt factoriiceinfluențeazăturațiamotorului de curentcontinuu.

3.3 Motorul de curentcontinuucuexcitațieînderivațiesauseparate

Motorul de curentcontinuucuexcitațieînderivațiesauseparată are o caracteristicămecanică   

n(M') rigidădeoarecefluxulmagnetic de excitațieФ este constant (tensiuneaUe este constanța).
Acestemotoare se folosescînacționari electrice undeturația este
practic constanța independent de sarcina (cuplul M'). Regalareaturației la acestemotoare se
poatefaceprinmodificareatensiunii U de alimentare sauprinmodificareacurentului de excitație
(deci a fluxului de excitațieФ). Din expresiaturației n se observăcă la o eventualăfuncționareîn

17
gol a motorului, când M' = 0, dacăfluxul de
excitațieФscadeturațiamotoruluipoatecreștefoartemult.

Se prezintăîn figura de maijoscaracteristicămecanică a motorului de

curentcontinuucuexcitațiederivațiesauseparată (cazul a) precumșicaracteristicile mecanice la
modificareatensiunii (cazul b) și la modificareacurenului de excitație (cazul c).

Se observăcăturația se poatemodificăîn limite largiprinmodificareatensiunii de alimentare

(cazul b) dar este necesară o sursă de curentcontinuucutensiunereglabilă.

Prinmodificareacurentului de excitațieturația se modifică, dar nuîn limite prea largi. Se

folosescînpracticăacționarilor electrice sistemecscombină cele douăprincipii de modificare ale
turației.

3.4 Motorul de curentcontinuucuexcitație serie

Motorul de curentcontinuucuexcitație serie

are o caracteristicămecanică de
formăceleiprezentateîn figura de maijos.
Caracteristicămecanică are o formă de
variațiesuplă, favorabilăsistemelor de
tracțiuneelectrică. Astfel, se observăcă la
o creștereaccidentală a cupluluirezistent,
când intervine inerent o micșorare a
turațieimotorului (cândmașînăurcă o
pantă, de exemplu) cupluldezvoltat de
motor creștepână ce va
egalăcuplulmecanicrezistent.
Aceastăcaracteristică este extrem de utilă la mașinile de ridicatsau la mașinile de extracție.
Este important de menționatfaptulcămotorulcuexcitație serie nupoatefuncționa in

18
gol ,adicăfărăsăantrenezemecanic un utilajcaresăaibă un cuplunrezistent.
Dacăvaloareacupluluiscadefoartemultturațiamotoruluicrește la valorifoarte mari, indmisibile.
De aceeapentru a limita turațiamotorului la o valoaren max este
necesarcăvaloareacupluluisănuscadă sub o valoareminmaM min.

Turațiamotoruluicuexcitație serie se poate regla prinmodificareatensiunii de alimentare

sauprinmodificareacurentului de excitație.

3.5 Semneconventionale

Pentru motoarele sincrone există o serie de semne convenționale după cum urmează:

a)     înfășurările indusului sunt notate cu "U", "V", "W"

b)     înfășurarea de excitație se notează cu "F"

CAPITOLUL IV. Norme de SSM

 Prevederigenerale

Conţinutulnormelorspecifice de protecţiamuncii se referă la activitateacare se

desfăşoarăîninstalaţiile de utilizare a energiei electrice şiasupraacestoraindiferent de forma
de proprietateasupralorsauaparteneţapersonaluluicare le proiectează, execută,
exploateazăsaurepară. Aceste norme aucaracternaţionalşitrebuieaplicate de
cătretoatepersoanelejuridiceşifiziceimplicateînproiectarea, executarea, utilizare
saureparareainstalaţiilor electrice de joasătensiunesituateîn aval de :
- punctul de măsură al energiei electrice furnizate de cătredistribuitor
- punctul de separare electricăfaţă de instalaţiiledistribuitorului

19
Obligaţiileexecutantului

Autorizareaelectricienilor din punct de vedere al protecţieimunciitrebuiesă se

facăconform “Normelorspecifice de protecţiamunciipentrutransportulşidistribuţiaenergiei
electrice – cap.2”
Instalaţiile electrice de utilizare pot fi executate, întreţinutesaureparate de către:
- electricieniangajaţişiautorizaţi din punct de vedere al
protecţieimunciicareîşidesfăşoarăactivitateaîn baza obligaţiunilor de serviciu
- electricieniangajaţişiautorizaţi din punct de vedere al
protecţieimunciicareîşidesfăşoarăactivitateaca personal de servireoperativă
- electricieniangajaţişiautorizaţi din punct de vedere al
protecţieimunciicareîşidesfăşoarăactivitateaîninstalaţiile electrice de joasătensiune la
solicitareaocazională a clienţilor
Oriceelectriciancareconstată o stare de pericolcarepoate produce accidente
umanesauavariitehnice este obligatsăiamăsuri de eliminare a acestora.

Personalulcareexecutămanevresaulucrăriîninstalaţiileelectricetrebuiesă fie
dotatşisăutilizezeechipamentulelectroizolant de protecţiamuncii. La
joasătensiunetrebuieutilizatcelpuţin un mijloc de protecţie a munciiiar la
înaltătensiunecelpuţindouă.
Personalulprestator de serviciişicelcareaparţineunorterţişiexecutălucrăriîninstalaţiile electrice
ale utilizatorilortrebuieconsiderat “personal delegat”. Executarelucrărilor de
cătrepersonaluldelegat se faceîn baza uneiconvenţii de lucrări

Sarcina de muncă

Măsuriletehnicepentrurealizareaunorlucrări la instalaţiile electrice cuscoatere de sub

tensiune sunt:
- Separareaelectrică a instalaţieiprinîntrerupereatensiuniişiseparareavizibilă a instalaţieisau a

20
unorpărţi din instalaţie la careurmeazăa se lucra şiblocareaînpoziţiadeschis a dispozitivelor de
acţionare a separatoarelorprincare s-a făcutseparareavizibilăşimontareaplăcuţeloravertizoare.
- Identificarea pe baza schemelor electrice a instalaţieisau a părţii din instalaţieîncareurmează
a se lucra.
- Verificarealipsei de tensiuneurmatăimediat de legarea la
pământşiînscurtcircuitcuajutorulaparatelorpoetabile de measurer a
tensiuniisaucuajutoruldetectoarelor de tensiune.
- Delimitareamaterială a zonei de lucru,
trebuiesăasigureprevenireaaccidentăriimembrilorformaţiei de lucru dar şi a persoanelorcare ar
putea pătrunde accidental în zona de lucru. Delimitareamaterială se
faceprinîngrădiriprovizoriimobile, caresăevidenţiezeclar zona de lucru.
Măsuriorganizatorice de protecţiamuncii la executarealucrărilorîninstalaţiile electrice
cuscoatere de sub tensiune, sunt următoarele:
- Autorizaţia de lucru, este emisă de cătreemitent (angajator)
pentruexecutareauneisingurelucrăriîntr-o singurăinstalaţieelectrică. Admiterea la
lucrutrebuiesă se facădupărealizareaefectivă a tuturormăsurilortehnice de protecţiamuncii.
Începereaşidesfăşurarealucrăriitrebuiesăaibălocdupă ce şeful de lucrare împreunăcu un
membru al formaţiei de lucrurealizează zona de lucruiarmembriiformaţieiaufostinstruiţi. La
terminarealucrăriişeful de lucrare trebuiesăasiguresrângereasculelor, a meterialelor,
executareacurăţenieişidemontareamijloacelor de protecţiamuncii. Apoilucrarea se va preda
admitentului la lucrare (beneficiarului), executândîmpreunăcuacestaprobelefuncţionale.
- Instrucţiunitehnice interne de protecţiamunciicare se aprobă de conducătorulunităţii.
Acesteinstrucţiunivorconţinecategoria de lucrări ce se potexecutacâtşi lista cupersonalulcare
are dreptulsă le execute.
- Atribuţiuni de serviciu
- Dispoziţiiverbale
- Procese verbale
- Obligaţiuni de serviciu
- Propria răspundere

21
Mediul de muncă

Din punct de vedere al protecţieimunciimediul de

muncătrebuiesăîndeplineascăurmătoarelecondiţiitehnice:
- construcţiile metalice nutrebuiesă fie folositedreptnul de
lucrupentrualimentareareceptoarelor de energieelectrică
- realizareaprotecţieiîmpotrivaatingerii directe prin: acoperireacumaterialeelectroizolante a
părţilor active, închideriîncarcase, îngrădirifixe, îngrădirimobile, scoaterea de sub tensiune a
instalaţiei la careurmeazăsă se lucreze, legarea la
pământşiînscurtcircuitprindispozitivespeciale, alimentarea la tensiuneredusă,
egalizareapotenţialelor.
- pentrurealizareaprotecţieiîmpotrivaatingerii indirecte trebuieadoptateurmătoarelemăsuri:
alimentareacutensiuneredusă, legarea la pământ, legarea la nul, egalizareapotenţialelor,
izolareasuplimentară de protecţie, protecţieprin separare, folosireamijloacelor de
protecţieelectroizolantă, controlulpermanent al izolaţiei
- pentruevitareaelectrocutăriiprinatingereindirectătrebuiesă se
aplicedouămăsuri de protecţie: o măsurăprincipală, caresăasigureprotecţiaînoricecondiţiişi o
măsură de protecţiesuplimentarăcaresăasigureprotecţiaîncazuldeteriorăriiprotecţieiprincipale
- montareaechipamentelorşirealizareainstalaţiilor electrice trebuiesă se
executeconformproiectului de execuţie
- verificareaechipamentelor electrice din punct de vederetehnic se faceprinmăsurători.
Astfetrbuiesă existe următoarelevalori: rezistenţa de izolaţietrebuiesă fie mai mare de
2Mpentruizolaţiasimplăşimai mare de 7Mpentruizolaţiaîntărităiartensiunea de încercare
2Un + 1000V pentruizolaţiasimplăşi 4000V pentruizolaţiaîntărită

Condiţiitehnice pe caretrebuiesă le îndeplineascăinstalaţiileşimijloacele de

protecţieîmpotrivaelectrocutării

Protecţiaprin legare la nul

22
 Protecţiaprin legare la nul este permisănumaiîncazulreţelelor de
joasătensiunecunulullegat la pământ. Dacăprotecţiaprin legare la nul se aplică ca
metodăprincipalăatunci se aplică ca metodăsuplimentară de protecţieuna dinurmătoarele:
- legareasuplimentară a carcaselorşielementelor de susţinere a echipamentelor electrice la
instalaţia de legare la pământdeprotecţie, dimensionatăastfelîncâtrezistenţa de dispersiefaţă
de pământmăsurată din oricepunct al reţelei de nulsă fie de celmult 4 ohmi. Se admite
depăşireaacesteivaloricucondiţiaasigurăriiuneitensiuni de pasşi de atingere sub valoarea de
65V, dacătimpul de deconectare este de celmult 3 secunde şi de 40 V dacptimpul de
deconectare este mai mare de 3 secunde
- executareaunorlegăturisuplimentareîntrecarcasele metalice ale echipamentelorşialte
elemente conductoare aflate în zona de manipulare
- executareapardoselii din materialeelectroizolante
- folosireadispozitivelorautomate de protecţieîmpotrivatensiunilor de atingerepericuloaseşi a
curenţilorpericuloşi, caresăacţionezeîntr-un timpmaimic de 0,2 secunde de la
apariţiadefectului

Încutiile de borne ale echipamentelortrebuiesă fie o bornăpentrulegareaconductorului

de legare la nulul de protecţie.
Este interzisălegareaîn serie la conductorul de nul de protecţie a carcaselormaimultor
aparate. Fiecareutilajtrebuielegat la conductorul de nul de protecţiecu o legăturăseparată.
Se interzicemontarea pe conductorul de nul de protecţie a oricărordispozitivecare ar putea
întrerupecontinuitateacircutului de protecţie (de ex. siguranţe, întreruptoare).
Conductorul de nul de protecţietrebuiesă fie separat de conductorul de nul de lucru, începând
de la ultimultablou la carebara de nul este legată la pământ, până la masa
echipamentuluielectriccaretrebuieprotejat.
Până la ultimultablouelectric de distribuţie se admite existenţaunuisingur conductor de nul. De
la ultimultablou, la care se racordeazăreceptorul, însensul de distribuire a energiei,
conductoruldenul de lucrutrebuiesă fie separat de conductorul de nul de protecţie. bara de la
care se separă cele douăconductoaretrebuiesă fie legată la instalaţia de legare la pământ.
Conductoarele de legare la nul de

23
protecţietrebuiesăaibăsecţiuneadimensionatăcorespunzătorşiculoareaizolaţieisă fie galben-
verde.
Toatetablourile electrice trebuiesăaibă o bară de nulracordată la instalaţia de legare la
pământ din incintaunde este montattabloul. Încazultablourilorcincarcasămetalicăbara de nul
se leagă la carcasă, iar carcasa se leagăvizibil la instalaţia de pământare. Bara de
nultrebuiesăaibăatâtea borne câteconductoare se leagă la ea, nu se admitmai multe
conductoarelegate la o singurăbornă.

Protecţiaprin legare la pământ

Protecţiaprin legare la pământ, ca protecţieprincipală, este

permisănumaiîncazulreţelelor de joasătensiuneizolatefaţă de pământ. Într-o incintă este
permisăexistenţauneisingureinstalaţii de legare la pământ, la caretrebuiesă fie
racordatepntreuprotecţie, toateechipamenteletehnice aflate înincintarespectivă.
Utilizareaconstrucţiilor metalice drept conductor de protecţie este permisănumaidupă
verificare continuităţiişi a rezistenţei de dispersie la pământ a acestora.

 Potecţiaprin alimentare cutensiunefoartejoasă

Tensiunilefoartejoasetrebuiesă fie obţinuteprintr-un

transformatorcoborâtorexecutatîncondiţiileseparării de protecţiesau de la o
sursăindependentă de producere a energiei electrice (acumulatoare, elemente galvanice).
Carcasa şimiezultransformatoarelortrebuiesă fie legate la nulşi la pământ.
Prizeleşifişele de tensiunifoartejoasetrebuiesă fie de construcţiediferităfaţă de cele
pentrutensiuneanormală a reţelei.

24
 Protecţiaprinsepararea de protecţie

Într-o instalaţieîncare se foloseştesepararea de protecţietrebuiesă fie

îndepliniteurmătoarelecondiţii:
- reţeauasăaibătensiunipână la 500V. Tensiuneanominalăîn partea secundară a
transformatorului de separare poate fi de celmult 400V
- transformatorul de separare săaibăînfăşurările pe braţeseparatesau ele să fie montatecap la
capcu o izolaţieîntărită
- la un transformator de separare sănu se conectezedecât un singurconsumator
- pe partea secundară este interzisălegareacircuitului la pământ

 Mijloace de protecţie

Mijloacele de protecţiefolosite la lucrărisaumanevreîn

instalaţiileelectricetrebuiesă fie verificateşi supuse unorîncercări la dareaînfuncţie dar
şiperiodic. Eletrebuieverificatevizualînainte de fiecarefolosire.

Mijloace de protecţieelectroizolante

Obligaţiadotăriicumijloace de protecţieelectroizolantecorespunzătoare o are

conducătorulunităţii. Acestea sunt
aceleprodusedestinateprotecţieiîmpotrivariscurilorprovocate de
curentulelectricîntimpuldesfăşurăriiactivităţiiîninstalaţiile electrice. Din aceastăcategoriefac
parte:
- prăjinielectroizolante
- cleştielectroizolanţi
- detectoare de tensiune

25
- indicatoare de corespondenţă a fazelor
- plăcielectroizolante
- tecielectroizolante
- pălăriielectroizolante
- foliielectroizolante
- degetareelectroizolante
- mănuşielectroizolante
- încălţăminteelectroizolantă
- covoareşiplatformeelectroizolante
Toateacestemijloace de protecţietrebuiesă fie verificatevizualînainteautilizării.

Mijloace de protecţiepentrulegarea la pământ

Obligaţiadotăriicumijloace de protecţiepentru legare la pământcorespunzătoare o are

conducătorulunităţii. Acestea sunt aceleechipamentetehnicecare se folosescpentru a proteja
personalulîmpotrivaelectrocutăriiîncazulapariţieiaccidentale a tensiuniiîn zona de lucru.
dInaceastăcategoriefac parte:
- cuţite de legare la pământ
- dispozitivemobile de legare la pământşiînscurtcircuit
- dispozitive de descărcare a sarcinii
- atenuatoare de inducţieelectrostatică
Calitativacestedispozitivetrebuiesă respecte standardelorînvigoare.
Eletrebuieverificateamănunţit, vizualînainteafiecăreiutilizări.

Mijloacele de protecţiepentrudelimitareamaterială a zonei de lucru

Acesteanupermitsauîmpiedicăaccesulinvoluntar al persoanelorneavizateîn zona de lucru,
precumşipărăsireasaudepăşirealiberă a ei de cătremembriiformaţiei de lucru. Din
aceastăcategoriefac parte:
- bariere
- frânghiişibenzipentruîmprejmuire

26
- panourişiparavanemobile
- indicatoare de securitate

Mijloace de protecţieîmpotrivaefecteloracţiuniiarculuielectricşi a traumatismelor

mecanice

Acestemijloaceprotejeazăexecutantul de efectultermic al arculuielectricsau al loviturilor

mecanice. Din aceastăcategoriefac parte:
- viziera de protecţie a feţei
- cască de protecţie a capului
- îmbrăcăminte din ţesăturătermorezistentă
Casca de protecţietrebuieutilizatăîmpotrivatraumatismelorcraniene, eatrebuindsă fie
purtatăobligatoriu de cătrefiecaremembru al formaţiilor de lucruprecumşi de
cătreconducătoriiacestora.
Salopetasauhalatul din ţesăturătermorezistentă se foloseştecuprioritate de
cătreelectricieniîntimpulexecutăriiinstalaţiilorelectrice.

Mânerulpentrumontarea-demontareasiguranţelortip MPR, prevăzutcumanşon de

protecţie a braţului, trebuieutilizatconformproducătorului, dar întodeaunaîmpreunăcuviziera de
protecţie a feţei.

Bibliografie

https://www.rasfoiesc.com/inginerie/electronica/MOTORUL-IN-CURENT-CONTINUU-

Sch92.php

27
https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_cu_abur#Ma%C8%99ina_lui_Watt

https://eprofu.ro/docs/electronica/instalatii/instalatii-capitolul2.pdf

http://www.cineainventat.ro/motorul-electric/

https://graduo.ro/referate/fizica/motorul-electric-336397

28