Petre Alexandru-Gabriel

Grupa 155 Seria C

Libertatea academică și dezacordul în știință

Teme pentru discuție

1. Codul de etică al Universității din București prevede că în spațiul universitar „nimeni
nu are dreptul să impună altora, sub nici o formă, credințe religioase, atașamente
politice sau alte categorii de convingeri, care pot constitui doar probleme private ale
fiecăruia dintre membrii instituției”(Articolul 2, alineatul d). Ce tipuri de situații credeți
că ar încălca această prevedere? În ce condiții ceva ar putea conta ca „impunere”?
O încălcare a acestui lucru este atunci când un profesor încearcă să impună elevilor anumite
convingeri personale care nu sunt incluse în suportul de curs sau care nu sunt relevante pentru
mediul academic. O altă încălcare este atunci când cadrele didactice solicită studenților să
participe la anumite evenimente sau întâlniri care nu au legătură cu Universitatea pentru a
promova examene la disciplina corespunzătoare. O altă situație care se întâlnește des în
școală sau liceu este aceea că profesorii de religie impun ideologia că creștinismul este
singura religie adevărată unui număr mic de elevi care practică alte religii și îi înfrânează din
această perspectivă. O altă încălcare a acestui lucru se poate întâmpla dacă profesorul face
parte dintr-un partid politic și impune elevilor săi ideea că acel partid este cel mai bun și toate
celelalte partide sunt corupte.

2. Pe data de 2 martie 2017, la colegiul Middlebury din Statele Unite era programată o
conferință a unui politolog controversat, Charles Murray. Un grup de studenți a început
să scandeze în sală la începutul prelegerii, în semn de protest. Ca urmare, evenimentul a
fost mutat în altă locație (non-publică). Studenții au continuat protestul și în noua
locație, prin scandări, lovituri în geamuri și declanșarea alarmelor de incendiu. La
finalul conferinței, studenții protestatari au blocat calea participanților care încercau să
plece. Moderatoarea conferinței, profesoară la Middlebury, a fost lovită și trasă de păr,
iar ulterior a fost spitalizată timp de câteva zile pentru contuzie și traumatism cervical.
Încercați să discutați evenimentul din perspectiva ideii de libertate academică.
Din ideea libertății academice, politologului Charles Murray trebuie să i se permită să-și
exprime opiniile și ideile academice, chiar dacă acestea sunt controversate, fără a încerca să
impună opinii politice sau teologice asupra publicului și nu-i jignesc, doar de dragul de a
transmite câteva informații academice. Din punct de vedere etic și moral, răspunsul elevului a
fost foarte disproporționat față de mediul academic, recurgând la violență verbală și fizică,
provocând prejudicii materiale, fizice și psihice, care au încălcat principiile libertății
academice.
3. Tot mai mult este discutată astăzi, din perspectiva libertății academice, problema
activității on-line pe rețelele sociale. Au existat nenumărate cazuri de studenți
exmatriculați sau penalizați, precum și de profesori concediați sau suspendați în urma
unor postări ofensatoare sau inadecvate pe Tweeter sau Facebook. De cele mai multe
ori, este vorba despre postări pe teme în afara ariei de expertiză științifică. Pe data de 16
septembrie 2013, a avut loc un incident la baza navală din Washington D.C. Un criminal
a deschis focul asupra angajaților, ucigând 9 persoane și rănind alte trei. Atacatorul a
fost la rândul său ucis într-un schimb de focuri cu poliția venită la fața locului. După
incident, David Guth, profesor de jurnalism la Universitatea Kansas, a postat
următorul tweet: „Sângele este pe mâinile #NRA (n.a. National Rifle Association, cel
mai cunoscut ONG american)
Activitatea online pe rețelele de socializare ar trebui să aibă libertate de exprimare, la fel ca în
mediul academic, doar că această libertate ar trebui păstrată în anumite standarde etice și
morale pentru a nu jigni pe cei care ajung să vadă informația. În exemplul dat, profesorul nu
ar trebui să învinuiască grupul pentru că i-a acuzat pe nedrept de comiterea acestor crime și
și-a impus ideologia a ceea ce el vede ca fiind imaginea criminală a grupului celor care văd
tweetul.
Întrebări:
Ce înțelegi prin sintagma „modernizarea României”?
Datorită perioadei comuniste din România s-au impus anumite bariere libertății academice și
de exprimare, nu numai, sintagma se referă la înlăturarea acestor bariere și prin susținerea
libertății academice actuale și încurajarea cât mai multor cercetări și activități științifice,
acestea conduce la dezvoltarea durabilă a societății.
Responsabilitatea pentru dezvoltarea societății în care trăim este una născută din
precauție, sau dintr-o obligație reciprocă?
Responsabilitatea pentru dezvoltarea societăților în care trăim se poate baza pe îngrijire și
obligații reciproce.
Pe de o parte, prudența poate fi un factor important în dezvoltarea unor societăți durabile și
prospere. De exemplu, atenția acordată impactului asupra mediului sau consecințele negative
ale deciziilor economice sau sociale poate motiva oamenii să acționeze în mod responsabil și
să participe la construirea unei societăți mai echitabile și mai durabilă.
Datoria reciprocă, pe de altă parte, este un principiu moral și social care îi obligă pe membrii
societății să fie responsabili pentru binele social. Întrucât oamenii sunt ființe sociale, au
nevoie de ajutorul altora pentru a-și atinge obiectivele și pentru a ajuta la dezvoltarea
societății din care fac parte.
Prin urmare, responsabilitateanoastrăfață dedezvoltarea societății în care
trăimsepoatebazapeprevențieșiobligațiereciprocă. Înceledin urmă,ceea ce contează cel mai
mult este să ne asumăm această responsabilitate,ținândcontdeconsecințeleși impactul
acțiunilor noastre asuprasocietățiiîn care trăim.
Cât de responsabili au fost fizicienii care au lucrat la construirea bombelor nucleare?
Ține cont de faptul că au făcut asta în vreme de război.
Având in vedere contextul in care aceștia au fost obligați de către cadrele politice sa
construiască bombele nucleare, putem spune ca responsabilitatea nu a fost a fizicienilor,
deoarece aceștia au fost doar un mijloc de atingere a obiectivelor pe care cadrele politice au
dorit sa le atingă prin construirea si folosirea bombelor nucleare.

Cine are o responsabilitate socială mai mare: cercetătorul care poate stabili normele
limbii române, sau cel care poate influența modul de gândire al judecătorilor? Sau
responsabilitățile sunt incomparabile? De ce?
Estegreudecomparatdirectresponsabilitățile sociale alecercetătorilorcarestabilescregulilelimbii
române șicelealecelorcarepotinfluențagândireajudecătorilor. Aceste
responsabilităținupotficomparatepentrucăeleafecteazădomenii diferite
șiintervaledetimpdiferite.
Cercetătoriicaredefinescregulilelimbii româneauo responsabilitate socială
importantăpentruaasiguraocomunicareeficientășicorectăînsocietatearomânească.
Pe de altă parte,cercetătoriicarepotinfluențagândireajudecătorilorauo responsabilitate socială
importantăpentruaasiguraunsistemjudiciarcorect și eficient.
În concluzie, este important
sărealizămcătoțicercetătoriiauresponsabilitățisocialeimportante,daracesteresponsabilitățiacope
rădomeniidiferiteșinu pot fi comparate.
Concluziaestecălibertateaacademicănu ar trebuisăfie guvernatădecadrepolitice sau
religioaseșică tuturorar trebuisăliseacordedreptuldea-șiexprimaopiniileșiideile
academice,dartrebuiesămenținălimitelemoraleșieticepentru a nu-
ijignipeceicareprimescinformațiile.

Principiul precauției și cercetările riscante

Teme de discuție
1. Discutați dilema etică a echipei de cercetare și felul în care s-ar aplica principiul precauției.
Avândînvederepericolulpe care îlreprezintăacest virus, cercetătorii nu artrebuisăfacăpublice
rezultatele, deoareceexistăposibilitatea creării unei armebioteroriste. Cercetătorii
artrebuisăacordemaimultăatențieprincipiului precauțieiși,mai
ales,rezultatelorșisăefectuezeteste mai amănunțitepânăcând virusul nuvamaireprezentaun
pericol pentru societate.Celedouăcomisii carei-auconsiliatpecercetătorinu au aplicatnici
eleprincipiul precauției,deoarecenuauverificat dacăvirusulcreatdeeiestepericulospentru
societate.

2. În Declarația de la Rio, principiul precauției este formulat astfel: „atunci când există
amenințarea unor daune serioase sau ireversibile, lipsa certitudinii științifice depline nu va fi
folosită ca un motiv pentru amânarea unor măsuri eficiente pentru prevenirea degradării
mediului”. Identificați politici de mediu care s-ar putea subsuma acestui principiu.
Principiul precauției din Declarația de la Rio se referă lanecesitateade
aluamăsuripentruaprevenidaune gravesau ireversibile asupra
mediuluiatuncicândexistăincertitudine științifică.Prin urmare,politicilede mediu
carepotsprijiniacestprincipiuinclud:

(1)interzicereautilizăriidesubstanțe chimiceconsideratetoxice saudăunătoarepentru

sănătateaumanăsaupentrumediu, chiar dacă nu existăsuficientecercetări științificecare
săsusținăacest lucru. Această politică se bazează pepremisacă este mai bine
săseprevinăpotențialeledaune decât săseașteptepână când existăcertitudineștiințifică.

2) Utilizarea unor tehnologii mai sigure și maipuținpoluanteînprocesele deproducție

șiindustriale, chiar dacă acestea sunt mai costisitoare decâttehnologiileconvenționale. Această
politică este necesară pentru a preveni daunele ireversibile asupra mediului
șiasănătățiiumane,inclusivpoluarea aerului,aapei șiasolului.

3) Adoptarea unei abordăriproactivefațădeschimbările climaticeprin reducerea emisiilor

dedioxid decarbon. Această politică se bazează pe recunoașterea faptului că schimbările
climaticeaupotențialuldea provocadaunegraveșideduratăasupra mediului șisănătățiiumane.
Înconcluzie, principiul
precauțieiesteunelementdecareartrebuisăținăconttoatălumeaatuncicânddoreștesăpubliceanumit
ecercetărisaurezultate alecercetărilorcarepotaveaunimpactnegativ nu numaiasupra
societății,cișiasupramediului.