LIBERTATEA

Cuprins

1.1 Libertatea................................................................................................................................ 3
2. Libertatea educației (și totodată însăși educația pentru libertate)........................................4
2.1 Limite în realizarea libertății în sistemul educațional......................................................4
3. Studiu de caz............................................................................................................................. 5
4.Concluzii.....................................................................................................................................9
5. Bibliografie:............................................................................................................................ 10
Anexe........................................................................................................................................... 11
1.1 Libertatea
O definiție care a rezistat timpului, este cea dată de către filozoful englez
John Locke: „Libertatea naturală a omului constă în a trăi independent de orice
putere superioară pe pământ, fără a depinde de voința sau de autoritatea legislativă,
fără vreo subordonare față de altă persoană și de a cunoaște altă regulă decât legea
naturii...” (Locke, 1977).
Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificație ar putea fi rezumată
prin sintagma: lipsa constrângerilor, o condiție indispensabilă a stării de bine. De ea
se leagă dezvoltarea plenară a individului, calitatea vieții și demnitatea omului.
Din punct de vedere etico-deontologic, libertatea reprezintă puterea de a deveni
ceea ce omul trebuie să fie.
În direcția libertății publice, derivată din direcția drepturilor omului se pot
identifica:
 libertățile individului (egalitatea în drepturi, dreptul de proprietate);
 libertăți ale grupurilor (de asociere, întrunire și manifestare);
 libertăți de gândire și de exprimare (libertatea de opinie, a mass-media,
religioasă);
 libertăți reale (dreptul la muncă, la sigurări sociale și de sănătate, la
învățământ);
 libertăți legate de progresul tehnic (accesul la informații, transparența
administrației, libertăți legate de etica profesională).
În perspectivă socio-profesională, libertatea funcţionează prin necesitatea
selectării raţionale a regulilor pentru lucrul bine făcut într-o organizaţie,
instituţie/societate, unde indivizii se raportează la un set minim de norme de
comportament acceptate sub semnul toleranţei, încrederii, respectului şi sprijinului
reciproc. Libertatea și responsabilitatea sunt două trăsături fundamentale ale
personalității. Astfel, deontologia presupune faptul că libertatea și responsabilitatea
sunt inseparabile.
Realizarea libertății, indiferent de dimensiunile sale, nu este posibilă fără:
 rațiune - libertatea nu se poate exercita în afara rațiunii;
 luptă - dorința de a depăși obstacole și constrângeri;
 creație - oferă libertății măreție, trăinicie și autenticitate;
 iubire - „ Cei iubitori și uniți sunt liberi, numai cei învrăjbiți și dezbinați, se
află în robie și cunosc constrângerea.” Albu, 1998
 umanitate – este „buna măsură a manifestării libertății.” Albu,1998

2. Libertatea educației (și totodată însăși educația pentru libertate)

Motto: „ Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea celuilalt!”
J.Stuart Mill
Unul dintre principiile educației sănătoase este libertatea. Un proces educativ
care să dezvolte un om liber, presupune o pedagogie ce nu transmite o anumită
concepție despre lume și viață, ci înarmează elevul cu tot ce e necesar, pentru ca
acesta să poată să aleagă singur propriul mod de a vedea lumea.
Recomandări pentru cadrul școlar în vederea asigurării libertății în educație:
 să ofere un climat potrivit încrederii, deschis pentru acceptare și
exprimare;
 să evite impunerea unui mediu ostil, stăin sau distant;
 să transmită sentimentul de siguranță, înțelegere și unitate.
 să ofere posibilitatea de pregătire continuă, fără constrângeri ale cadrelor
didactice;
 să încurajeze exprimarea liberă, în baza calităților profesionale și morale.

În mediul școlar liber, elevii au nevoie:

 să trăiască liber anumite experiențe, să experimenteze, ca mai apoi să
învețe;
 să fie ei înșiși, în toate acțiunile vieții lor (joc, explorare, relații);
 să se implice liber în procesul de învățare, indiferent de vârstă;
 să-și stabilească propriul ideal în vederea integrării în comunitatea optimă
îndeplinirii acestuia.
Un astfel de climat are rol important în modelarea personalității elevilor. Asfel:
 educația se realizează cu blândețe și respect față de elev;
 nu îngrădește libertatea, recunoscându-i drepturile;
 limitele trasate nu trebuie să știrbească personalitatea și încrederea de sine;
 comunicarea trebuie să fie deschisă pentru a fi eficientă;
 nevoile emoționale ale elevilor să constituie preocupare pentru cadrele
didactice;
 este încurajată manifestarea independenței în activități, indiferent de
vârstă.

2.1 Limite în realizarea libertății în sistemul educațional

Identificarea reperelor, în realizarea educației libere, necesită limite trasate
responsabil:
 acestea nu trebuie să fie exagerate, ușor de înțeles și realizat;
 nu trebuie să îngrădească libertatea de exprimare, nevoile proprii, dar nici
libertatea celorlalți;
 să ofere posibilitatea copilului de a acționa în direcția scopului propus;
 să facă posibilă însușirea respectului, corectitudinii, disciplinei, a valorilor
morale în general;
Elevii educați în spiritul libertății, dobândesc valori morale, care îi ajută în
stabilirea idealului propriu; vor respecta libertatea celorlalți, cunoscând importanța
libertății personale.
Realizarea educației libere, autentice, este o provocare cu care putem spune că ne
confruntăm zilnic. Absența limitelor poate cauza confuzie, diferite emoții sau chiar
scăderea stimei de sine.
În studiul nostru asupra vastului concept al libertății am concentrat
argumentarea în direcția libertății de exprimare.
Începând cu anul 1976, Curtea Europeană a drepturilor omului, a recunoscut
că libertatea de exprimare consacrată prin articolul 10 al CEDO, este ”unul din
drepturile fundamentale, esențiale, într-o societate democratică, bazată pe
pluralism, toleranță și spirit de deschidere.
Libertatea de exprimare poate fi numită ”libertatea mamă”, a drepturilor de
comunicare, strâns legată de garantarea demnității umane, ocupând un loc deosebit
de important în rândul libertății constituționale.
Indiferent de forma sa ( a cuvântului, a presei) este mai mult sau mai puțin
limitată în funcție de mediul în care se desfășoară ( privat sau public). De exemplu:
libertatea de exprimare, în mediul familial este limitată de acele reguli care asigură
moralitatea familiei. În mediul social, se subînțelege că libertatea de exprimare este
condiționată și de necesitățile interesului public.
Libertatea de exprimare este un drept cu un conținut complex, dar și
elementul care, pe lângă diferențele fizionomice, individualizează o persoană. Fără
aceasta formă a libertății, nu ar exista evoluție.
J. Stuart Mill, în lucrarea sa ”On Liberty”( Despre libertate) afirma: ”...Nu
putem fi niciodată singuri, că o idee nespusă nu conține elemente utile.”
3. Studiu de caz
Dacă în partea teoretică am relatat despre libertate și caracteristicile acesteia,
în studiul de caz ne propunem să evidențiem beneficiile libertății de exprimare într-
o situație cotidiană: libertatea de exprimare a studenților în cadrul procesului
instituțional de învățare.
Scopul:
Stabilirea rolului libertății de exprimare a studenților în cadrul procesului
instituțional de învățare.
Obiectivele:
1. Demonstrarea importanței libertății de exprimare în procesul propriu de
invățare.
2. Identificarea diferențelor de reprezentare a libertății de exprimare în rândul
studenților.
3. Legătura dintre libertatea de exprimare și încrederea în sine.

Ipotezele:
1. Libertatea de exprimare este benefică în procesul educațional, unde, un
mediu deschis ce încurajează libertatea de exprimare, este un mediu proprice
studiului, ajutând în obținerea și fixarea informațiilor. (Intrebarile 3, 4,10)
2. Libertatea de exprimare este direct legată de încrederea în sine, unele
persoane au nevoie de certitudine înainte de a enunța o idee, în timp ce alte
persoane sunt spontane. (întrebările 1, 2, 6,7, 9)
3. Libertatea de exprimare ajută în implementarea unei atitudini creatoare și
constructive, dar este necesar să se dezvolte dupa anumite reguli. (întrebările
5, 8)
4. Esantion: 30 studenți 20-35 ani
Ipoteza Intrebari chestionar Rezultate
1. Libertatea de La orele de curs mă simt liber să Acord total 6 20%
exprimare este aduc argumente în contrast cu Acord
3
benefică în procesul opiniile generale sau opiniile parțial 21 70%
educațional, un profesorului Dezacord 3 10%
mediu deschis ce 4 Rețin mai multe informații în cadrul Acord total 21 70%
incurajează orelor de curs în care pot interveni Acord 9 30%
 parțial
liber Dezacord 0 0%
În interacțiunea cu cadrele didactice, Acord total 16 53%
libertatea de consider că libertatea de exprimare Acord
exprimare, este un se poate manifesta prin parțial 14 47%
mediu proprice întrebări/curiozități
10 Dezacord 0 0%
studiului, ajutând în
La orele de curs mă simt liber să Acord total 13 43%
discut despre experiențe proprii, Acord
comune cu subiectul cursului parțial 16 53%
1 Dezacord 1 3%
La orele de curs mă simt liber să Acord total 18 60%
2. Libertatea de discut despre cunoștințe academice, Acord
exprimare este comune cu subiectul cursului parțial 12 40%
direct legată de
2 Dezacord 3 10%
încrederea în sine,
În cadrul subiectelor dezvoltate la Acord total 7 23%
unele persoane au
orele de curs libertatea mea de Acord
nevoie de
exprimare este necondiționată parțial 21 70%
certitudine înainte
de a enunța o idee, 6 Dezacord 4 13%
în timp ce alte Acord total 16 53%
persoane sunt Consider că libertatea de exprimare Acord
spontane. implică și o responsabilitate de a parțial 14 47%
(întrebările 1, 2, 6,7, 9) aduce argumente puternice in
susținerea / dezaprobarea unei
9 ipoteze Dezacord 0 0%
Nevalidarea ideilor exprimate liber Acord total 6 20%
mă descurajează Acord
parțial 18 60%
7 Dezacord 6 20%
In cadrul discutților, la orele de curs Acord total 14 47%
libertatea mea de exprimare este Acord
3. Libertatea de exprimare
condiționată de încrederea și parțial 16 53%
ajută în implementarea
susținerea cadrului didactic prin
unei atitudini creatoare și
5 crearea unui mediu deschis Dezacord 0 0%
constructive, dar este
Consider că libertatea de exprimare Acord total 9 30%
necesar să se dezvolte
trebuie dirijată de cadrul didactic Acord
dupa anumite reguli.
(întrebări, teme de dezbateri ) nu parțial 19 63%
(întrebările 5, 8)
prin intervenții aleatorii ale
8 studenților Dezacord 2 7%
 Interpretare rezultate
Ipoteza este confirmată, 70% din respondenți fiind de acord că un mediu deschis,
mai relaxat în care pot interveni liber este propice studiului și în fixarea
informațiilor, niciun respondent nefiind în dezacord cu aceasta afirmație. Pornind
de la această ipoteză, putem observa că 53% din repondenți consideră în "acord
total", de asemenea, că libertatea de a utiliza întrebări este benefică studiului,
putând concluziona că beneficiul unei exprimări libere atât prin opinii proprii,
Ipoteza 1

(afirmații) cât și prin întrebări/curiozități adresate liber cadrelor didactice, cu

scopul de a nu fixa informatii gresite sau pentru a le interpreta corect, este
benefică. Cu toate acestea, deși se cunosc beneficiile liberei exprimări la orele
de curs, doar 20% din repondenți se consideră liberi în "acord total" să aducă
argumente în contradictoriu cu opiniile generale în cadrul procesului
didactic,70% din respondenți considerând că o pot face doar în anumite condiții
și particularități (acord parțial).

Ipoteza este confirmată - din intrebările adresate, putem observa că peste 80%
din respondenți sunt descurajați de nevalidarea ideilor exprimate liber, dintre
aceștia predominând cei care se simt descurajați în anumite condiții, bifând un
acord partial. Descurajarea poate duce la o implicare diminuată prin intervenții
mai rare, ce poate fi tradusă și ca o scădere a încrederii. 60% din respondeți
consideră că se simt mai liberi să intervină cu argumente ce au o sursă verificată,
academică, corelând cu întrebarea nr. 7 (Nevalidarea ideilor exprimate liber mă
descurajează), putând concluziona că informațiile din acele surse științifice, scad
Ipoteza 2

șansele de nevalidare a informațiilor, riscul de afecta încrederea în sine și de a fi

pus în situații incomode fiind mai scăzut în acest caz. Rezultat confirmat și de
răspusurile de la întrebarea 9, unde majoritatea, peste jumatate din respondeti
considera că libera exprimare trebuie privită și ca o responsabilitate și că orice
opinie trebuie argumentata. Desi 97% din respondenți delcară că se simt liberi să
discute despre
orice tip de expriență în timpul cursului, peste jumătate din respondenți
consideră că o pot face doar în anumite condiții, exprimându-și un acord parțial.
Rezultat intărit și de răspunsul de la întrebarea 6, întrebare la care 70% de
respondenți consideră că libertatea de exprimare la orele de curs este legată de
anumite condiții (acord parțial).
 Ipoteza confirmată parțial - Această ipoteză a pus cadrul didactic în centrul
dezvoltării unei atitudini creatoare și constructive și deși procentul de dezacord
este foarte mic, peste jumătate din respondenți consideră că susținerea cadrului
didactic pentru un mediu deschis, nu este singura condiție pentru ca ei sa se poată
Ipoteza 3

exprima liber; rezultat confirmat și de opțiunile selectate la întrebarea nr. 8, unde

majoritatea respondetilor fie nu consideră că libertatea de exprimare trebuie
dirijată prin întrebări și teme de dezbatere lansate de profesor, fie consideră că
sunt mai mulți factori care pot influența libertatea de exprimare, de exemplu o
temă de dezbatere propusă de un coleg.

4.Concluzii

„A renunța la libertate, înseamnă a renunța la calitatea de om.” J.J.

Rousseau
Omul este liber atât timp cât nu intervine altcineva pentru el, în gândirea și
dorințele lui, libertatea având un rol esențial în asigurarea calității vietii și a
relațiilor între semeni.
Din punct de vedere al eticii, se presupune gestionarea corespunzătoare a
libertății de exprimare, fără a genera conflicte de interese sau constrângeri. Implică
echitate și curtoazie față de ceilalți și în același timp, presupune restricții asupra
libertății personale. Exemplu: respect și opiniile colegilor, indiferent dacă nu sunt
asemănătoare cu cele proprii.
În vederea asumării unui comportament moral, libertatea de exprimare( și nu
numai) necesită o atitudine de reflectare critică și obiectivă. De asemenea,
respectarea anumitor obligații față de membrii participanți, este esențială.
Respectul, grija, toleranța și responsabilitatea față de profesori, colegi, dar și în
raport cu propria persoană, favorizează relațiile interpersonale și implicit evoluția
socială.
5. Bibliografie:
1. Cîrtiță- Buzoianu, Cristina, Etică și deontologie profesională, Editura Alma
Mater, Bacău, 2011;
2. Giușcă S. E., Hanganu B., Etică și integritate academică – ghid de bune
practici, Ed. Gr. T. Popa, Iași, 2018
3. Tobias Gombert, Manual de democrație socială, 1, Cartier, 2012;
Webografie
1. https://ro.scribd.com/document/397850957/Sinteza-Etica-Si-Integritate-
Academica accesat în data 18.10.2022, ora 18:45
2. http://www.roeconomy-pedia.ro-libertatea accesat în data 20.10.2022, ora
19:30
3. https://vedemjust.ro/libertate-de-exprimare/ accesat în data 19.10.2022,
ora 16:00
Anexe

Anexa 1

Chestionar privind libertatea de exprimare in procesul educational

1. La orele de curs ma simt liber sa discut despre experiente proprii, comune cu

subiectul cursului:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

2. La orele de curs ma simt liber sa discut despre cunostinte academice,

comune cu subiectul cursului:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

3. La orele de curs ma simt liber sa aduc argumente in contrast cu opiniile

generale sau opiniile profesorului:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

4. Retin mai multe informatii in cadrul orelor de curs in care pot interveni liber:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

5. In cadrul discutiilor, la orele de curs libertatea mea de exprimare este

conditionata de increderea si sustinerea cadrului didactic prin crearea unui
mediu deschis:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord
6. In cadrul subiectelor dezvoltate la orele de curs libertatea mea de exprimare
este neconditionata:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

7. Nevalidarea ideilor exprimate liber ma descurajeaza:

 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

8. Consider ca libertatea de exprimare trebuie dirijata de cadrul didactic

(intrebari, teme de dezbateri ) nu prin interventii aleatorii ale studentilor:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

9. Consider ca libertatea de exprimare implica si o responsabilitate de a aduce

argumente puternice in sustinerea / dezaprobarea unei ipoteze:
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord

10.In interactiunea cu cadrele didactice, consider ca libertatea de exprimare se

poate manifesta prin intrebari/curiozitati
 Acord total
 Acord partial
 Dezacord
Anexa 2

Libertate...?
De Dana Moraru
Să fim liberi în gândire, în simțire și-n trăiri,
Să NU fim atât de liberi, în a face înjosiri!
Să știm liber a trăi, adunând ”smaralde”,
Dar să ne oprim, să știm că NU orice se cade!
Liber să ne exprimăm, când nu rănim pe nimeni,
Să fim atenți ce pronunțăm, să respectăm pe oricine!

Să fii liber nu înseamnă, că poți face ce dorești,

E nevoie să ții seamă: unde-s reguli, le respecți!
Libertatea-i o virtute, să știm a o înălța.
Unii au facut o punte, între EA și viața...
Suntem liberi și e sublim, nu știm însă ce-ar părea,
Libertatea de-am privi-o, prin ochii celor privați de ea.