CURS 5

ZOOANTROPONOZE: RABIA, LEPTOSPIROZA, TOXOPLASMOZA,

FEBRE HEMORAGICE

CARACTERISTICILE AGENTULUI PATOGEN CU IMPLICAŢII ÎN EPIDEMIOLOGIE,

STRUCTURA PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC, PREVENŢIA GENERALĂ ŞI SPECIFICĂ,
COMBATEREA

PROF. UNIV. DR. DOINA AZOICĂI

PARTICULARITĂŢI ALE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC ÎN
ZOOANTROPONOZE
• MODALITĂŢI DE CONTAMINARE A OMULUI

1. în focarul natural prin:

- agresiunea speciei “gazdă” asupra omului;
- acţiunea omului asupra animalului “sursă” de agent patogen;
- agresiunea vectorului natural asupra omului (ex. tifos exantematic)
- contact cu elemente de mediu contaminate (Ex. leptospiroza, febra Q)

2. în afara focarului natural prin: extinderea bolii prin intermediul altor animale, altele
decât cele sursă (domestice, sălbatice, peridomestice) care pot transfera agentul
patogen în colectivităţile umane) (Ex.: rabia, pesta)
1.
RABIA
 RABIA
• Zooantroponoză cu focalitate naturală - boală virală prevenibilă prin vaccinare, semnalată în peste 150
de țări
• provoacă zeci de mii de decese anual, în principal în Asia și Africa
• La nivel global, costuri estimate de 8,6 miliarde USD pe an
• 40% dintre persoanele mușcate de animale suspecte de rabie sunt copii sub 15 ani – mortalitate crescută
la vârste 8-15 ani, rural
• Incubația - 2-3 luni, poate varia 1 săptămână - 1 an, în funcție de localizarea plăgii mușcate și
încărcătura virală.
• Odată ce apar simptomele clinice, rabia este practic 100% fatală.
• Două forme clinice: rabia furioasă și rabia paralitică
• Implicarea și colaborarea One Health, inclusiv educația populației, programele de conștientizare și
campaniile de vaccinare sunt esențiale în prevenirea bolii
• OMS – programul „Uniți împotriva rabiei” - „Zero decese umane din cauza rabiei transmise prin
mușcătură de câine, până în 2030”.

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/rabies
 Din 2006, doar Franța și România au raportat cazuri de rabie dobândită local.
 Pacientul din Franța a locuit în Guyana Franceză, unde s-a infectat în 2008.
 În România, a existat în medie 1 caz pe an până în 2012

 Lisavirusurile, altele decât lisavirusul rabiei (RABV) au fost detectate în Europa

 EBLV-1 și EBLV-2 - au liliecii ca gazdă principală – rareori implicate în infecții la alte animale și oameni.
 În 2018 - 45 cazuri de rabie de la lilieci, cu EBLV-1 și EBLV-2 în Franța, Germania, Ungaria, Țările de Jos,
Polonia, Spania și Anglia
 4 decese umane cauzate de rabie cu EBLV-1 și EBLV-2 au fost raportate până acum în Europa: Ucraina
(1977), Rusia (1985), Finlanda (1985), Anglia (2002),Franța (2019)

 În Europa – surse - vulpi și câini nevaccinați, ocazional ratoni

 O altă sursă raportată - transplantul de organe

Maier T, Schwarting A, Mauer D, Ross RS, Martens A, Kliem V, et al. Management and outcomes after
multiple corneal and solid organ transplantations from a donor infected with rabies virus. Clinical
Infectious Diseases: an official publication of the Infectious Diseases Society of America. 2010; 50(8):
1112-9.
 CARACTERISTICI ALE VIRUSULUI RABIC
• Fam. Rhabdoviridae - patogeni ubicuitari, zoonotici, foarte infecțioși
• Genul Lyssavirus - virusul rabic și genurile înrudite inclusiv virusul 1 și 2 al liliacului european (EBLV 1 și
2)
• Virus ARN – nucleocapsidă + înveliș dublu, lipid cu spiculi de GP ; nucleoproteinele N, M1, L

• Virusul își pierde infectivitatea la fierbere în 2 minute

• Este rezistent la – 190 0C în creier de iepure – peste 3 luni
• Inactivat de UV, lumină solară, raze X, solvenții lipidelor (eter), tripsină
• Fenolul, formulul – atenuează virulența
• Nu există încă antivirale eficiente

https://microbeonline.com/virology-note-rabies-virus-structure-pathogenesis-and-
clinical-findings/
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SURSE DE AGENT PATOGEN
Bolnavi
- Animale: - sălbatice: vulpi, lupi, ratoni, lilieci, feline,șacali, maimuțe etc. – cu specificitate regională
- peridomestice: câini, pisici
- păsări – mai puțin receptive; batracienii – rezistenți

Purtători
- preinfecţioşi: = 3-5 zile;
Produse patologice diseminate: salivă

MODURI ŞI CĂI DE TRANSMITERE

- modul direct – mușcătură – gravitatea depinde de localizare și profunzimea plăgii; contact cu saliva animalelor
bolnave sau purtătoare ;
- NU pătrunde prin tegum.intacte
- Interuman – extrem de rar – raportate 8 cazuri de rabie transmisă prin transplant (cornee)
- modul indirect: aerosoli în peșteri (lilieci) – extrem de rar

RECEPTIVITATEA – generală în lipsa vaccinării

 Decese prin rabie la om – zonele gri – libere de rabie
https://www.who.int/activities/improving-data-on-rabies/rabies-epidemiology-and-burden

Țările europene care au raportat cazuri de rabie

umană în perioada 2010-2019

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0953620521001254
 PREVENŢIA
PREVENȚIA GENERALĂ
- supravegherea stării de sănătate la animale
- protecţia grupurilor pop. expuse: zoovet., laboratoare
- educaţie pentru sănătate

PREVENȚIA SPECIFICĂ
- Vaccinuri inactivate: - uz uman şi animal; - grupuri cu risc;
Pre-expunere
- recomandată persoanelor cu risc profesional - veterinarii, manipulatorii de animale și personalul de laborator;
- persoanele care călătoresc în zone unde rabia este endemică

Post-expunere
Toaleta plăgii mușcate - curățare intensă cu apă și săpun pentru a reduce riscul de suprainfecție bacteriană - soluțiile
de betadine sau alcool 70% pot reduce încărcătura virală.
Vaccinarea anti-rabică de urgență + / - Ig specifice anti-rabie

https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(11)62291-X/fulltext
2.
LEPTOSPIROZA
 LEPTOSPIROZELE

• Zooantroponoze cu focalitate naturală determinate de variate serotipuri de

leptospire în diverse zone geografice, transmise accidental la om

• Zooantroponoze, antichitate
• Animalele sălbatice şi domestice  om – ocupaţional – populaţia generală
• Entităţi nosologice numeroase
• Proc. epiz. şi epid.  cond. nat. şi socio-economice
• Morbiditate, complicaţii, decese, pierderi economice  evaluare estimativă
 CARACTERISTICI ALE AGENŢILOR PATOGENI
Leptospire : – Fam Spirochetaceae

- 19 grupuri, > 180 serotipuri; 18 patogene  om

- România: L. pomona (66,6%), L. hebdomadis (12,3%), L. icterohaemorrhagiae (4,8%), L. canicola (2,2%), L. grippotyphosa
(0,5%)

- Structura ag. complexă: lipopoliz. (sp.), polizah. (tip), factori de patogenitate

- Endotoxină ca antigen fixator de complement cu acţiune pirogenă / de gravitate

- Rezistenţa
- ambientală: apă, sol umed şi alcalin, to moderată, absenţa desicaţiei şi iradierii solare
- distrusă: desicaţie, iradiere solară, pH acid, temp. ridicată, antibiotice, decontaminanţi chimici

- Severitate = L. icterohaemorrhagiae, L. grippotyphosa, L. pomona, L. canicola

- PE  elemente comune:
-prevenţia
-combaterea
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SURSE DE AGENT PATOGEN
Bolnavi
- animale, păsări: - sălbatice: şoareci, şobolani etc
- domestice: bovine, porcine etc.
- peridomestice: câinele etc.
Purtători
- preinfecţioşi: = 3-5 zile;
- sănătoşi: 1-3 săpt.
Produse patologice diseminate: urină, rareori altele

MODURI ŞI CĂI DE TRANSMITERE

- modul direct - ocupaţional (zoovet., lab., salub., etc); familial- contact: şoareci, şobolani, câini, pisici, animale
domestice etc.
- modul indirect:- apa contaminată (L – pH alcalin)
- sol contaminat (L – umed, alcalin)
- alim: lapte, derivate, carne: L = perioade scurte
- mâini cont.: îngrijitori. lab etc.
RECEPTIVITATEA – generală în lipsa vaccinării; crescută – risc ocupațional
 4

3,5
3,4

3
cazuri/100.000 loc.

2,5 2,5

2,1
2 2
1,8 1,8
1,7
1,6
1,5 1,5
1,4 1,5
1,4 1,3
1,2 1,2 1,1
1 1 1,1
0,9 0,9 0,8
0,7 0,7
0,6
0,5 0,5 0,5
0,3

0
70

80

90

95

96

97

98

99

00

01

02

03

04

05

06

07

08

09

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19
19

19

19

19

19

19

19

19

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20

20
Evoluţia leptospirozei, în România, în perioada 1970-2019
(după: MS)
 PREVENŢIA
PREVENȚIA GENERALĂ
- supravegherea stării de sănătate la animale: domestice, peridomestice, sălbatice
- protecţia grupurilor pop. expuse: zoovet., laboratoare, abatoare, depozite, silozuri, salubritate, agricultori,
vânători, păstori, orezării, armată etc. - haine de protecţie, instrumentar, ustensile
- consum: apă, alimente, tutun  ocupaţional (z-v) sau turism, şantiere, armată
- asistare animale: - bolnave; - avorturi; - fătare;
- protecţie: apă, sol, alimente, bazine
- DDD periodică
- educaţie pentru sănătate

PREVENȚIA SPECIALĂ
- Antibioticoprevenţie (grupuri cu risc, accidente) - penicilină, 3-4 zile, doze medii

PREVENȚIA SPECIFICĂ
- Vaccinuri: - uz uman şi animal; - grupuri cu risc; - dificultăţi: unele serotipuri;
- L. vii atenuate, L. Inactivate (uz uman)
 COMBATEREA
• Anchetă epidemiologică
• Anchetă epizootologică
• Cooperare zoo-veterinară
• Depistare
• Izolare: bolnavi, supspecti
• Raportare: urgent, nominal
• Contacţii: = 14 zile
• Protecţie specială personal: medico-sanitar, zoo-veterinar
• Carantinare: ferme, gospodari individuale
• Controlul efectivelor de animale
• Fătări, avorturi  protecţie, îngropare, incinerare
• Decontaminare: grajduri, ustensile, prod. aimaliere, mijl. transp., reziduuri etc.
• Excluse consum liber: prod. animaliere, zone afectate
• Deratizarea
• Vaccinare, revaccinare
• Antibioticopreventie la personal implicat = penicilină;
• Educaţie pentru sănătate
3
TOXOPLASMOZA
 TOXOPLASMOZA
- infecție cauzată de parazitul Toxoplasma gondii
- Pisicile - rezervorul parazitului (gazda definitivă) - excretă chisturi în mediu -
oamenii se pot infecta fie prin ingerarea chisturilor (prin contact direct cu
pisicile sau prin alimente sau apă contaminate cu fecale de pisică)
- toxoplasmoza – frecvent asimptomatică – dar pers.sănătoase pot prezenta
liimfadenopatii
- La imunosupresați – forme grave, SNC
- În timpul sarcinii - avort, naștere de feți morți, moarte perinatală (din cauza
toxoplasmozei diseminate) sau infecție congenitală cu malformație severă
oculară și cerebrală
- Chisturile - pot supraviețui în mediu mult timp, contaminând diverse căi de
transmitere

https://www.cdc.gov/parasites/toxoplasmosis/biology.html
 CARACTERISTICI ALE AGENTULUI PATOGEN

– Toxoplasma gondii – protozoar imobil – 2 modalități de reproducere – asexuat și sexuat – la om se

prezintă sub formă vegetativă și chistică
- Forma vegetativă – activă, se multiplică asexuat, intracelular, în stadiul acut al infecției –
invadează orice tip de celulă a gazdei ; – distruse de aciditatea gastrică : ingestia lor nu
determină infecția
- Forma chistică – se găsește în stadiul cronic al infecției în orice organ - în mod obșnuit în creier și
m.scheletici; nu e distrusă de aciditatea gastrică
- Oochistul – prezent doar la pisică – forma de rezistență și de contaminare – rezistă pe sol și 18 luni
 PROCESUL EPIDEMIOLOGIC
SURSE DE AGENT PATOGEN
Bolnavi
- animale: pisicile – gazda definitivă
- Gravida bolnavă – tahizoiții transplacentar - făt
Purtători
- preinfecţioşi: incubație

Produse patologice diseminate: materii fecale (pisică)

MODURI ŞI CĂI DE TRANSMITERE

- modul direct: transplacentar (toxopl.congenitală); transplant transfuzii (rar)
- modul indirect: - alim: lapte, derivate, carne insuficient preparate termic
- alim, apă, obiecte contamin.cu ooochiști

RECEPTIVITATEA – crescută la imunosupresați; risc congenital

Seroprevalența mondială a Toxoplasma gondii la pisici domestice și felide sălbatice de
pe diferite continente. Datele sunt raportate ca medie (interval)

https://parasitesandvectors.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13071-020-3954-1
 PREVENŢIA
PREVENȚIA GENERALĂ
- supravegherea stării de sănătate la animale
- Prepararea termică a alimentelor
- Consumul de apă potabilă
- protecţia grupurilor pop. expuse: zoovet., laboratoare
- educaţie pentru sănătate + educație Cat lovers – deparazitare și consult veterinar corect al pisicii
- Serologie – gravide

PREVENȚIA SPECIALĂ
- Antibiotice

PREVENȚIA SPECIFICĂ
- Vaccinuri candidate
 COMBATEREA

• Anchetă epidemiologică
• Anchetă epizootologică
• Depistare, tratare bolnavi
• Raportare: nominal, numeric
• Contacţii: supraveghere, antibiotice
• Protecţie specială personal: zoo-veterinar
• Educaţie pentru sănătate
4
FEBRE HEMORAGICE
Febra galbenă; Ebola; Denga
Febrele hemoragice virale

- un grup de boli febrile cauzate de virusuri ARN din mai multe familii virale, extrem de
infecțioase – conducând la un sindrom potențial letal caracterizat prin febră, stare generală de
rău, vărsături, sângerări ale mucoasei și gastrointestinale, edem și hipotensiune arterială –
ulterior – insuficiență acută renală, respiratorie, hepatică, delir, comă.

- surse - țânțari, căpușe, rozătoare sau lilieci, unele FHV se pot transmite de la om la om

- în funcție de tipul de virus, incubația până la 21 zile.

cdc.gov
 FEBRA GALBENĂ
- în zonele tropicale și subtropicale din Africa și America de Sud.
- Virusul este răspândit la oameni prin înțepătură de țânțar (sursă)
- Boala variază de la febră cu dureri până la boli hepatice severe cu sângerare și îngălbenire a pielii (icter).
- Diagnosticată pe baza testelor de laborator, a simptomelor persoane și a istoricului de călătorie.
- Nu există antivirale - pentru a preveni îmbolnăvirea de febră galbenă – prevenție generală – insecticide,
îmbrăcăminte, plase de țânțari ; prevenție specifică - vaccinare.

https://www.cdc.gov/yellowfever/index.html
 EBOLA
- boală cu o fatalitate crescută la om și la primatele non-umane; virusurile - Africa subsahariană.

Surse de virus
– animale bolnave sau purtătoare (lilieci frugivori sau primate non-umane) sau omul bolnav sau decedat de
Ebola;
- purtători foști bolnavi – diseminează virusul prin orice fluid corporal (CDC)
Sursa poate disemina virusul prin: sânge sau fluide corporale (urină, salivă, transpirație, fecale, vărsături,
lapte matern, lichid amniotic și material seminal)

Transmiterea
Mod direct - contact direct prin leziuni tegumentare sau mucoase (conjunctivă, nazală, cavit.orală) cu
produse organice ale sursei; înțepătură insecte – nu există evidențe
Mod indirect - obiecte (haine, lenjerie de pat, ace și echipamente medicale) contaminate cu fluide
corporale; alimente - specific regional, carne animale sălbatice bolnave
Prevenția generală
Sterilizarea corectă a instrumentarului reutilizabil

Prevenția specifică
FDA a aprobat vaccinul Ebola rVSV-ZEBOV (denumire comercială „Ervebo”) - s-a dovedit că vaccinul rVSV-ZEBOV
este sigur și protectiv numai împotriva speciilor de ebolavirus Zair.

CDC - vaccinarea pre-expunere recomandată cu rVSV-ZEBOV

pentru adulții cu vârsta ≥ 18 ani din populația S.U.A. care
prezintă un potențial risc profesional de expunere la
ebolavirusul Zair; pers.de laborator sau care lucrează la
unități de biosecuritate de nivel 4 care lucrează cu virusul
Ebola viu; personalul medical care lucrează la centrele de
tratament pentru Ebola desemnate la nivel federal – 1 doza

https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/epidemiological-update-outbreak-
ebola-virus-disease-west-africa-29-january-2015
 BOALA DENGA SEVERĂ
• Aprox. jumătate din populația lumii, aproximativ 4 miliarde de oameni, trăiesc în zone cu risc de
denga
• Anual – aprox. 400 milioane se infectează cu v. denga
• Aprox. 100 milioane se îmbolnăvesc
• Aprox. 40.000 mor din cauza bolii denga severă.
• Denga este cauzată de unul dintre cele patru virusuri înrudite: virusul denga 1, 2, 3 și 4.
• Din acest motiv, o persoană poate fi infectată cu un virus denga de până la patru ori în timpul vieții.
 Sursa – artropode - prin înțepătură de țânțari din specia
Aedes (Ae. aegypti sau Ae. albopictus) - aceleași tipuri de
țânțari care răspândesc virusurile Zika și Chikungunya –
trăiesc în interior + exterior; se hrănesc și ziua, și
noaptea.
 Transmiterea -transplacentară – posibilă, în jurul nașterii +
lapte matern
 Transfuzii, transplant, AES - rareori

https://www.cdc.gov/dengue/index.html
Prevenția – generală
• DDD
• Repelenți
• Educația pentru sănătate

Prevenția specifică – vaccinare - vaccin împotriva denga (Dengvaxia®) - autorizat și disponibil în unele
țări pentru persoanele cu vârsta între 9 =- 45 de ani.

OMS - recomandă ca vaccinul să fie administrat numai persoanelor cu infecție anterioară confirmată
cu virusul denga.