MED

(INI
TO BE

Sistemul
Pespirator
 \natomia
sistGmului P3SpiPalOP
Nasul Si Gavitatile nULala
-

calea de intrare a aerulul în sistemul respirator

-aerul care Intr pe nas se întälne_te cu aerul care intrå pe
gur în faringe = cale comunà pentru sist. respirator & digestiv

cornet superior
NASUL
, comet mjloclu portiune portiune
deschiderea extern fnterna
trompei lui
Eustachlo
din cartilaj acoperit cu
si piele mucoas
nasofaringe nazal
palatul moale

palatul dur
narine comet inferior
externe/nari
CAVITATEA NAZAL meat superior
-

se deschide la exterior prin narine externe/näri

-este împrtit median de septul nazal meat mijlociu-
-

subdivizat în ci aeriene de ctre cometele nazale

meat inferior
(structuri osoase)
-

càile aeriene sunt: meatul superior, mijlocul _i inferior

SINUSURILE sinusuri
-

deschid in interiorul caviti

se nazale frontale Sinusurd
etmoidale sinusuri
-poart numele oaselor spre care se extind: sfenoidale
frontal. etmoid, sfenoid _i maxilar
-mucoasa sinusurilor se continu cu mucoasa
cavltil nazale
rolul cornetelor _i sinusurilor:
-

aerul este înclzit, viteza încetinit, pentru

Contactul mucoasel cu subst. volatile
Sinusurile:
-

reduc greutatea craniulul conduct nasolacrimal

-camere de rezonanå stnusun
-

spaii de condiionare a aerulu maxilare

 SIMUL OLFACTIV regiunea olfactiv se aflä la nivelul
mucoase nazale de pe peretele
superior al cavitätil nazale
regiunea olfactivà
regunea
respiratorie -

celulele din aceast reglune detecteaz diferite

tipuri de molecule
-

trimit impulsuri prin nervii olfactivi ctre encefal

-

encefalul interpreteaz aceste impulsurl ca

mirosuri

vestibul nazal

IFunctiile nasuluil

inclze_te aerul prin vasele de sånge de la nivelul

mucoasei nazale

umidific aerul mucusul secretat de mucoasa nazal:

- umidific aerul

filtreaz aerul capteaz particule fine de praf i

microorganisme
celulele ciliate ale mucoasei
transport mucusul contaminat în
faringe, unde este înghiit

Rinita
inflamaia mucoasel nazale nflamatli de natur alergic
la nivelul mucoasel nazale
RINITE ALERGICE
Factor polen febra fanului
alergic pene
acarieni
par de animale
 Fapinoele
-

nume_te gátde
se mai
de la nivelul cavitl nazale » la laringe 3 poriuni
- cale de trecere comunå pentru sist. digestiv & respiírator NAZOFARINGE
Capatw distal: se ramificà in OROFARINGE
esofag stomac LARINGOFARINGE
laninge » trahee

2 conducte care pomesc de la urechea medie

deschlderea se deschid in peretil laterali ai nazofaringelui
trompel lul egalizeazá presiunea aerului între nazofaringe _i urechea medie
Eustachio. nfectile urechii medit micoorganisme venite din nazofaringe

amigdala cavitatea nazal

fanngianà
NAZOFARINGE
nazale
palatul dur
-

posterior de cavitile
-

deasupra välulul palatun cavitatea oral

palatul moale)
Iimba
amigdala
palatna amigdala
OROFARINGE lingual
posterior de cavitatea orala osul hiold
-Inferlor de nazofaringe epiglota
-se Intalnesc càile digestive & cartilaj tirold
resplratorti coard vocal
LAINGOFARINGE
infertor de orofartnge glanda ttrold
posterior de lartnge
trahee
esofag artilaj cricoid
IAmigdalele
produce limfocite: Imunltate
pe peretele posterior AMIGDALE FARINGIENE sistemului respirator fa de
al nazotaringelui
agentli infecio_i din aer
tumefactia ei = VEGETATIE ADENOIDA
pe pereti lateral - acela_i rol cu amigdalele faringiene
ai orof aringelui AMIGDALE PALATINE
- inflamaia =AMIGDALTA
 Lapingele
- structur cartilaginoas -

cale de trecere pentru aer

-une_tefaringele _l traheea » la are functla de a produce sunete
nivelul vertebrelor cervicale -adposte_te corzlle vocale
epiglota
cartilaj epiglotic - pliu îin form de frunz, la deschiderea
fartngelul In
epiglota) intrarea în laringe lartnge
-

închide cáile respiratorilîn

Corzi vocale+
timpul deglutilel
-

deschiderea ctre laringe =

glota
din perei lateralil ai laringelui

cel mai mare cartilaj, mrul lui Adam -

2 seturi de falduri
cartilaj tiroid vizibil în partea ventral a gtului
-

mal proeminent la brba!

membranoase groase
= CORZI VOCALE

cartilaj cricoid form de

carevibreaz _i produc sunete
inel cu pecete câand aerul este expirat din
trahee
-

leag laringele de trahee plmani

-

Sunetele sunt transformate în

cuvinte cu ajutoru: mu_chll
gatului, buze, limb, obraji
-lungimea corzilor vocale
determin tonalitatea
 1Phe4
cale de trecere a aerui ca un STRCTURA EXTERNA
tub semirngld. cu lungimea de
heiecarulag
10-12 am -In formà de litera C
-

a_ezate unul peste cellalt

-
conttnu tnferior laringele -deschise in poriunea
-

situatäpe iinia mediana a posterioar

gatulu tesutconjunctiy
tesut muscular neted
-

între cartilaje adiacente

-

intre capetele inelelor

STRUCTURAINTERNA
este cptu_it de mucoasa
Traheea se bifurc în 2 bronhii principale, cu cu celule c1lhate
- filtreaz aerul
aceeasi structurà Impinge particulele
captate în mucus spre
BRONHIA DREAPTA: mailarga mal vertucala faringe. pentru a fi inghitite

PboPele bionsiG
cai ramificate de la trahee la alveole

trahee 2 bronhil bronhile devin din ce iîn ce bronhlole

principale mal mid pe mäsur ce se
divid In plämånl diametru l mm

bronhiole bronhiole bronhiole PERETELE

- fr
BRONHIOLELOR
cartlaj
terminale respiratori - din mu_chi neted +

sedeschid în alveole
esut conjunctiv

Afectiuni ale arboreluibron_ic

BRONSITA inflamaa arborelui bron_ic

ASTM BRONSIC episoade periodice de respiraie

ingreunat _i _uiertoare ( = wheezing)

cauza: spasmul mu_chilor

netezi. provOcat de alergení
 6 Plamånii
ORGANE PERECHE
-

OCup cea mal mare parte a

cavitätii toracice btfurcala traheel (cartna)
separai de medlastin: zona bronhia principalä dreapta trahee,
median din torace care este ocupat bronhia principal stäng
defnim, tdimus, esofag vasemari de bronhii lobare
sange. fixate prin tesut conjunctiv bronhil lobare

lob superior-
-lob superior
drept stang
lob median
drept
bronhiole
lob inferior
ORGANE PERECHE segmentare
stäng
- form conic
-

textur elastic _i spongioas lobinferior

datorit alveolelor) drept Cuprind:
PLAMANUL STÄNG: 2 lobi - ciaeriene

- alveole
PLAMANUL DREPT: 3 lobi
-

lobii sunt subimpriti în lobuli -

vase de sånge
- alte tesuturi
-

lobulii sunt deservii de o bronhiolä

segmentar ale tractului respirator inferior
 PluPan
-

membran dublu stratiflcat, alctuit din 2 fote

PLEURA VISCERAL: acoper suprafata fiecrul plämân. pätrundeînfisurl

-

PLEURA PARIETAL acoper suprafatainterioar a cavittji toractce

-

cele 2 foie se continu una cu cealalt într-o zon

in care bronhil
primare,vaseleZona
desånge sinervii ptrundCAVITATE
in plämân saç dezumflat
dintre
-

2 PLEURALA
cele foite =
pleurà visceral - cavitatea pleural conine un lichid care pästreazä cele 2 foite în contact pleurà parietala
stråns i le permite s alunece u_or între ele

Alveolele

unitatea funcional de baz a plämnului

portiunea respiratorie a sist. respirator

sculei cu aer, dimensiuni microscopice

-

un plämân conine aprox. 300 milioane de alveole

-

0 ramur a arterei pulmonare transport sânge cu alveole

dioxid de carbon la alveole _i reeaua capilar din jurul lor
-0ramurå a venei pulmonare prela sangele Cu oxigen de
la alveole înapoi la inim membrana
între membranele respiratorii ale alveolelor _i reeaua
alveolo-capilar
-

capilará au loc schimburile de gaze prin difuziune

 -liAoloia Pespiratiei-
leGanismul vCentilaLiei pulmonape
VENTILATIA PULMONAR
procesul prin care aerul intr i iese din alveole

aerul trece
dintr-o regiune cu presiune
presiunea atinosferica inaltä (densitate crescuta presiunea din alveole
presiunea din alveole presiunea atmost erica
intr-una cu presíune joas
aerul Intr in plämânl densitate sczutä) aerul iese din plämâni

generate de
mu_chii
respiratori
stimulii sunt depind de
transmi_i prin elasticitatea
ervul frenie MODIFICARILE plämanilor
DE PRESIUNE
depind de
generate DIN PLAMAN relatia
de alinierea anatomic
foitelor pleur-
pleurale depind de
prezenta unui plämani
spatiu toracic
închis
 In timpul In timpul
INSPIRATIEI EXPIRATIET
PROCES ACTIV PROCES PASIV

mu_chii resptratori se contractà mu_chii respiratorl se relaxeazá

mu_chi intercostali externi mu_chi intercostali extermi
Coboarå coastele
ridic coastele
fn sus i spre diafragma
exterior prin relaxare: urc

Scade volumul cutiei toracice, la

pentru respiraia fortatä dimensiunle iniiale
diafragma plämânii se comprimä. scade
Volumul lor
prin contracie: coboar Scade volumul din ciíle aeriene
astfel, cre_te presiunea aerului
pentru respiraie din alveole
normal i forta

cre_te volumul cutiei toracice aerul din alveole

plmánii se expansioneaz iese din plämâni
pentru umple cutia toracic
a
Cre_te volumul din cäile aeriene
astfel. scade presiunea aerului
din alveole

aerul atmosferic
inträ n plämâni
VolumGle pulmonare
VOLUM CURENT = 500 ml VOLUM prin INSPIR FORAT 2500-3000 ml
=

intr _i iese în respirala nomal volumInsplratorderezerv

YOLUM REZIDUAL =1000m VOLUM dup EXPIR NORMAL 2500 ml =

vol. de aer din plåmånl dupå o volumexplrator de rezerv

explrate fotat CAPACITATE VITAL PULMONARA
Volum maxim ce poate fi schimbat prin Inspir fortat explr forat
 GontPolul pespiPatici
stimull nervosl mu_chi respiratori respirale

control involuntar

centrul de control resplirator ritmul respiraiei

amplitudinea mi_crilor respiratori
trunchiul cerebral: bulb- punte din timpul respiralel forate

Zona pneumotaxic frecventa si amplitudinea respiralel

din centrul de control

stmul:concentratia dioxidului de carbon din sånge

nlvele crescute ale CO2 in sànge detemin trecerea acestula inLCR
cre_terea C02 in LCR detemmin i cresterea c% lonilor de hidrogen (aciditate)
centrul resplrator este activat
.zona pneumotaxicà transmite Impulsurt cre_te frecventa _i amplitudinearespiraiei

coZ In sange. T frecventa i

apol in LCR
amplitudinea resplraiel
C02 in sange. frecventas
apol in LCR
amplitudinea respiraiel

chemoreceptorii stimul: continutul de oxigen dizolvat in sànge

arterecardtdde
arcul aortic Corpuscul carotidlan Corpuscul aortic

02 Insånge-> chemoreceptoricentrul de control T frecventa l

respirator amplitudinea respiraiei

HIPERVENTILAIE =
respiraie profund i rapid
 SGhinbul de OZC
rece din celulele din sangele transport C02 la plámani
tesuturile perferlce In sånge pentru schimbul cu 02 in alveole

IN CARTLARELI PRITERICE CO2 trece din tesuturi In capilarele periferice unde

7% transportat sub form de gaz dizolvat în plasmá l în citoplasma hematilor
93% ajunge in hemati, de unde poate urma mal multe drumur

cce 25-30% se leaga de moleculeledehemoglobina(careau ellberat in prealabul

oxigenul latesuturi).fornmând CARBAMINOHEMOGLOBNA
CC70-75% C02 se combin cu apa în globulele ro_it » acid carbonic
CO2 H20 = H2C02 (enzima: anhidraza carbonicá)
acidul carbonic disociaz » ioni dehidrogensi loni bicarbonat
H2C02 = H+HCO3
-

HC03 (ioni bicarbonat) difuzeaz in plasm _i se

-HCO3 (ioni bicarbonat)rmän în combin cuioni de sodiu » NaHCO3 (bicarbonat
hematii =form de transport a C02 de sodiu) = form de transport a C02
hidrogenul este înláturat printr-un
-lonill HCO3 pårsesc hematile la schimb u lorul
sistem tampon din celul
care intr în hemati (ransfer de clor)

iN ALVEOLE: CO2 trece din capilarele alveolare în sacul alveolar

au loc procesele inverse:
OO C02 dizolvat in plasm trece prin difuziune în sacul alveolar
CC carbaminohemoglobina disociaz _ielibereaz C02 care
C02
trece prin difuziune din hemati în sacul aveolar
CCC-jonii bicarbonat intr în hematil la schimb cu clorul care lese din hematii 02
Se combín cu ioni de hidrogen » acld carbonic
-acddul carbonlc este descompus » COZ l ap
CO2 trece prin difuziune in sacul aveolar: hematile sunt bogate în CO2. lar aerul alveolar
este srac în C02

trece din sacil alveolartin capllarele trece din sànge

alveolare, la schtmb cu C02 in tesutun

iN ALVIOL 02 trece din sacilalveolarlin capllarele IN CARLANELE ALVEDLAE

alveolare prin difuziune (proces pasiv
farà consum de energie, conform 02 este transportat sud torma
2% de gaz dizolvat n plasma
gradientului de concentraie)
98% -02 se leagà de hemoglobin:
c02 difuzeazá Intal In plasm, apol in OXIHEMOGEOBINA, forma sa de
hematll: aerul alveolar este bogat in
O2, ar henatile sunt sárace in 02 ransport
- I mol. de Hb leagà 4 mol. de 02