Sunteți pe pagina 1din 38

1.

Metode de formare a animatorilor de tineret

Brainstorming Brainstorming-ul (sau furtuna de idei) reprezinta formularea a cat mai multor idei oricat de fanteziste ar putea parea acestea - ca raspuns la o situatie enuntata, dupa principiul cantitatea genereaza calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o productivitate creativa cat mai mare.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje : participarea activa a tuturor participantilor dezvoltarea capacitatii de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea solutiei optime exprimarea personalitatii eliberarea de prejudecati exersarea creativitatii si a unor atitudini deschise la nivelul grupului dezvoltarea relatiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecaruia (si, in consecinta, prin intelegerea calitatilor celor din jur) realizarea unei ambiante pline de prospetime si de emulatie

Pentru derularea optima a unui brainstorming se pot parcurge urmatoarele etape : Alegerea temei si a sarcinii de lucru Solicitarea exprimarii intr-un mod cat mai rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura, a tuturor ideilor chiar traznite, neobisnuite, absurde, fanteziste, asa cum vin ele in minte legate de rezolvarea unei situatii-problema conturate. Se pot face asociatii in legatura cu afirmatiile celorlalti, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie sa faca observatii negative. Inregistrarea tuturor ideilor in scris (pe tabla, flipchart) Anuntarea unei pauze pentru asezarea ideilor (de la 15 minute pana la o zi) Reluarea ideilor emise pe rand si gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezinta diferite criterii Analiza critica, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul grupului mare sau in grupuri mai mici Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de solutii fezabile pentru problema supusa atentiei. In aceasta etapa se discuta liber, spontan, riscurile si contradictiile care apar.

Afisarea ideilor rezultate in forme cat mai variate si originale: cuvinte, propozitii, colaje, imagini, desene, cantece Incurajati exprimarea ideilor tuturor participantilor

Jocul de rol

Jocul de rol este o metoda prin care li se prezinta participantilor un rol sub forma unui scenariu, dupa care sunt rugati sa joace acel rol, pentru a-l experimenta. Se discuta apoi modul in care au fost abordate rolurile, dupa care jocul de rol se poate repeta sau nu inca o data. Jocul de rol este o interactiune spontana care implica un comportament real intr-o situatie imaginara.

Jocul de rol este folosit in general pentru atingerea urmatoarelor obiective: 1. Pentru a practica un comportament care sa il pregateasca pe participant pentru un nou rol sau o situatie noua pe care o anticipeaza. 2. Pentru a examina o situatie problematica sau un incident trecut, pentru a invata cum ar fi putut sau ar putea fi rezolvata mai bine. 3. Pentru a intelege motivatia altora sau a propriei persoane. In jocul de rol, accentul se pune pe dezvoltarea de noi abilitati si / sau rezolvarea sau prevenirea unor probleme.

In general, jocul de rol este folosit in dezvoltarea resurselor umane pentru a examina 5 tipuri de probleme: 1. 2. 3. 4. 5. Putere si autoritate; Morala si coeziune; Scopuri si obiecive; Norme si standarde; Schimbare si dezvoltare.

Aceste arii de dificultate apar atat in viata personala, cat si in cea organizationala, astfel incat, in majoritatea cazurilor, jocul de rol va fi folosit pentru situatii de zi cu zi.

Este important ca formatorul sa identifice bine care este problema in cauza, sa vada daca folosirea unui joc de rol este potrivita si apoi sa selecteze un joc de rol care sa se refere la respectiva problema.

Exista rezerve cu privire la folosirea jocurilor de rol bazate pe situatii reale din organizatia careia i se adreseaza instruirea. Rezultatele nefavorabile ar putea fi: 1. Persoanele care cunosc bine situatia ar putea sa nu fie de acord cu prezentatea situatiei sau cu detalii privitoare la aceasta, ceea ce ar duce la discutii care sa centreze grupul intr-o alta directie. 2. Introducerea de detalii istorice sau nerelevante; acestea pot impieta asupra jocului de rol in sine sau a procesului ulterior de procesare a experientei. 3. Persoanele la care se face referire directa pot deveni defensive. 4. Participantii se pot concentra prea mult pe gasirea de solutii in detrimentul centrarii pe aspectele problemei si procesului. 5. Problemele organizationale au de multe ori cauze multiple, iar dimensiunea ce tine de relatiile dintre oameni poate fi ascunsa de o multitudine de factori. Un joc de rol poate, in astfel de cazuri, sa simplifice situatia si sa duca la generalizari ce pornesc de la niste premise gresite. In folosirea jocului de rol este mai util sa incercati simulari de probleme, dacat sa incercati sa folositi problemele organizationale reale. Odata ce grupul a devenit familiar cu aceasta metoda si cu abilitatile necesare pentru jocul de rol, iar atmosfera este deschisa unei reale confruntari, se pot incerca si situatii organizationale reale.

Limitari pe care trebuie sa le luati in considerare: Numarul de persoane care trebuie sa joace in jocul de rol; Complexitatea informatiilor pe care trebuie sa le contina jocul de rol si a instructiunilor, abilitatea participantilor de a face fata unor date complexe; Timpul necesar pentru a da explicatiile privitoare la jocul de rol, pentru a juca rolurile, feedback, repetarea jocului de rol (modelare), raportare din partea observatorilor si discutii; Marimea salii, spatiul pe care il aveti la dispozitie; Amenintarea afectiva pe care o poate genera jocul de rol comparativ cu capacitatea participantilor de a ii face fata si de a procesa; Cantitatea si tipul de date generate ca urmare a jocului de rol, comparativ cu abilitatea participantilor si formatorilor de a da si primi feedback si a de lucra cu astfel de date;

Posibilele reactii ale celor care nu participa in jocul de rol.

Un joc de rol bun reproduce cele mai semnificative conditii ale unei situatii reale, cu minimum de detalii. Participantii sunt pe buna dreptate anxiosi cand e vorba sa joace un rol. De aceea, este ineficient sa mai adaugati la stresul lor si o multitudine de informatii pe care trebuie sa le absoarba intr-un timp foarte scurt. Daca trebuie sa introduceti informatii despre istoricul situatiei, este bine ca ele sa fie tiparite, astfel incat sa le poata revedea si in timpul jocului de rol.

Situatia problematica Are legatura problema din jocul de rol cu nevoile de invatare ale grupului? Au interpretii jocului de rol posibilitatea sa se comporte eficace?

Structura: Masura in care se cere implicare afectiva (mai multe grupuri vs. un singur grup) Complexitatea structurii (joc de rol structurat vs. nestructurat / joc de rol cu dezvoltare spontana) Diversitatea rolurilor (individual vs. roluri impartite)

Materiale pentru facilitator Note pentru facilitator (scop, rezultatul asteptat al instruirii, obiective comportamentale, timpul necesar, minimum si maximum de persoane din grup, aranjarea salii, pregatirea, instructiuni pentru fiecare etapa, ghid de procesare si facilitare) Introducere asupra contextului in care se situeaza joc de rol (informatii pentru participanti) Instructiuni pentru cei care joaca rolurile descrierea rolurilor Informatii pentru cei care joaca rolurile si observatori Fise de observatie pentru observatori Materiale aditionale (handouts)/materiale cu prezentari teoretice.

Materiale pentru participanti Introducere asupra contextului (descrierea situatiei si problemei, scenariul, informatii suplimentare) Instructiuni pentru fiecare rol/descriere (o foaie separata pentru fiecare persoana care va juca)

Informatii pentru jucatori si observatori Fise de observatie pentru observatori

Atunci cand explica cum se dau instructiunile celor care vor juca rolurile, Maier, Solem si Maiers (1975) recomanda 7 lucruri: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Accepta si adopta faptele descrise in jocul de rol; Fii acel rol; Iti poti schimba atitudinea in timpul jocului de rol; Implica-te emotional; Inventeaza date, dar ai grija sa nu schimbi spiritul cazului; Evita sa citesti instructiunile in timp ce joci; Nu sari calul in privinta prestatiei artistice; poate sa distraga participantii de la obiectivele de invatare.

Jocul de rol este eficient pentru rezolvarea problemelor in comunicare, pentru ca ii ajuta pe participanti sa: 1. Identifice probleme 2. Exploreze atitudinile si comportamentele care au condus la aparitia problemei 3. Dezvolte strategii alternative si comportamente care sa duca la schimbarea situatiei si rezolvarea problemei 4. Primeasca feedback in timp util, constructiv, descriptiv asupra comportamentului lor 5. Practice unul sau mai multe comportamente alternative si sa isi rafineze unul sau mai multe comportamente pana simt ca sunt cele potrivite 6. Primeasca incurajari pentru a se angaja intr-o schimbare comportamentala care sa duca la rezultate mai bune. Jocul de rol permite participantilor sa isi impartaseasca reactiile, sa identifice stereotipuri, sa discute principii generale si sa generalizeze principii, sa planifice cum vor aplica cele invatate si sa practice noi comportamente.

Studiul de caz

Relatarea / descrierea orala, scrisa si / sau filmata a unui eveniment sau a unor serii de evenimente legate.

Utilitate Prezinta o situatie problema pentru a fi discutata Este o tehnica de rezolvare a problemelor Invatarea procesului de rezolvare a problemelor Creeaza o imagine completa a problematicii

Avantaje Prezinta detalii relevante Ajuta la identificarea solutiilor alternative Ajuta la dezvoltarea abilitatilor analitice de rezolvare a problemelor

Limitari Poate necesita mult timp Relevanta nu este intotdeauna evidenta Stimuleaza pe unii dar ii irita pe altii

Conditii Variaza in functie de tipul cazului o scena sau o alta zona vizibila vor fi necesare daca veti juca problema; un film va necesita un ecran adecvat si proiector (verificati disponibilitatea acestora cu mult inainte)

Procedura Formatorul prezinta subiectul si explica studiul de caz si ceea ce se cere Formatorul ghideaza discutia catre obtinerea rezultatelor dorite

Indicatii Acordati suficient timp participantilor pentru a studia cazul scris inainte de a incepe Poate fi foarte practic daca grupuri mici concureaza pentru gasirea solutiilor

O dezbatere asupra solutiilor posibile poate fi de folos atunci cand formatorul este dispus sa tina vorbitorii la subiect Unele oi negre sunt de dorit in orice studiu de caz, dar aveti grija sa nu va bazati numai pe aceste cazuri, din dorinta de a va transmite mesajul Nu pierdeti timpul cautand victime Cele mai bune studii de caz sunt construite pe probleme reale (dar aveti grija sa nu dezvaluiti identitatea persoanelor implicate) O tehnica comuna in managementul cursurilor este sa ceri fiecarui membru sa descrie o problema de la locul de munca ca un studiu de caz, pentru a fi solutionata de grup, si mai tarziu sa arate (si uneori sa discute) cum a fost in realitate solutionata aceasta problema.

Acvariul (Fishbowl) Consta in furnizarea unui context in care participantii pot sa exerseze observatia. Aceasta contribuie la dezvoltarea spiritului critic si la intelegerea divergentelor de opinie.

Avantaje:

Permite focalizarea atentiei participantilor pe proces Arata aplicatiile practice ale metodei
Creste implicarea participantilor prin participarea la testarea metodei

Lucruri de care sa se tina seama: Persoanele din interior pot trece in exterior si invers. Persoanele din grupul interior sunt activate, in timp ce cele din grupul exterior asculta si observa

Este obligatorie oferirea de feed-back participantilor

Acvariul poate avea diferite configuratii. Cea mai simpla este formata dintr-un cerc interior (Grupul A), care este grupul de discutie, inconjurat de un alt cerc (Grupul B), care este grupul observatorilor. Grupului A din interior i se poate da o sarcina bazata pe continut sau si pe continut si pe proces. Daca sarcina este axata pe continut se va cere grupului A sa discute timp de 10 30 de minute despre un anume subiect: un design, o metoda de trening, conducerea grupurilor de voluntari, in timp ce Grupul B va observa in liniste. Dupa un anumit interval de timp se schimba locurile si Grupul B va avea de indeplinit aceeasi sarcina, in timp ce Grupul A va observa.

Daca sarcina este axata pe proces, Grupul A se va axa pe comportamentul Grupului B ca unitate functionala. Astfel Grupul A va da feed-back Grupului B cu privire la diverse comportamente observate.

Desfasurare:
1. Impartiti participantii in doua grupuri care vor fi asezate ca doua cercuri concentrice; 2. Precizati sarcina sau tema discutiei; 3. Invitati grupul interior sa discute deschis sau sa lucreze; 4. Invitati grupul din exterior sa observe ceea ce se discuta in cercul interior si interactiunile care au loc intre membrii sai; 5. Grupul exterior prezinta grupului interior observatiile in legatura cu ceea ce s-a petrecut in timpul exercitiului; 6. Facilitati analizarea comportamentului participantilor care au fost observati; 7. Rezumati. Utilizari: Luarea unei decizii Rezolvarea unei probleme sau a unui conflict Generarea unor idei divergente descoperirea punctelor de vedere diferite dintre grupuri Team building ajuta participantii sa se deschida, genereaza puncte de vedere divergente si le tine calde pentru analiza Imbunatatirea comunicarii si a relatiilor dintre grupuri

Turul galeriei
Turul galeriei presupune evaluarea interactiva si profund formativa a produselor realizate de grupuri de participanti. In grupuri de trei sau patru, participantii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-un produs (o diagrama, de exemplu), pe cat posibil pretandu-se la abordari variate. Produsele sunt expuse pe peretii salii de curs. La semnalul formatorul, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse. Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte si citesc comentariile facute pe produsul lor.

Harta mintii

Harta mintii (mind mapping) este o tehnica sau un sistem util organizarii gandirii, prin care invatarea, acumularea si crearea unor continuturi sau idei complexe pot fi prezentate pe un suport minim cu o eficienta maxima pe plan mental. O harta mentala este centrata pe un concept sau un cuvant cheie, iar in jurul cuvantului graviteaza circa cinci-zece ideei principale, care sunt legate din punct de vedere semantic de aceasta, sunt puse in legatura si dezvoltate, generandu-se derivatii ale lor. Fiecare cuvant nou poate sa fie luat in considerare si sa genereze alte cinci-zece idei legate de acele cuvinte, realizandu-se ramificatii. Astfel, un numar exponential de idei inrudite pot fi generate, puse in corelatie, vizualizand conexiunile dintre ele, intr-o maniera holistica, dar si structurata, ordonata, totodata, asemenea unui copac cu multe ramuri (Gugel 2002)

Discutia facilitata

Discutia consta intr-un schimb organizat de informatii si de idei, de impresii si de pareri, de critici si de propuneri in jurul unei teme sau chestiuni determinate, in scopul examinarii si clarificarii in comun a unor notiuni si idei, al consolidarii si sistematizarii datelor si conceptelor, al explorarii unor analogii, similitudini si diferente, al solutionarii unor probleme care comporta alternative.

Discutia este fundamentala pentru invatarea interactiva. Din perspectiva unui participant, discutia presupune avansarea unor idei si receptarea unei multitudini de alte idei, unele in acord, altele in dezacord cu parerile proprii, dar tocmai aceasta varietate este aceea care provoaca gandirea la actiune.

Din aceasta perspectiva, discutia prezinta o serie de avantaje: Crearea unei atmosfere de deschidere Facilitarea intercomunicariii si a acceptarii punctelor de vedere diferite Constientizarea complexitatii situatiilor in aparenta simple

Optimizarea relatiilor formator participanti si participanti participanti Realizarea unui climat democratic, de implicare Exersarea abilitatilor de ascultare activa si de respectare a regulilor de dialog

Etape Stabilirea regulilor discutiei si reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecarei noi discutii sau pe parcursul discutiei) Dispunerea participantilor in cerc sau in semicerc Prezentarea subiectului discutiei cu claritate si intr-un mod care sa incurajeze exprimarea ideilor Moderarea discutiei, facilitand exprimarea punctelor de vedere Intr-o discutie, rolul formatorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce presupune incurajarea lor de a se exprima adecvat si la obiect. Urmatoarele actiuni sunt de natura sa faciliteze discutia : Parafrazarea astfel incat participantul sa simta ca a fost inteles Verificarea intelegerii prin adresarea unei intrebari de clarificare astfel incat participantul sa reformuleze ceea ce a spus; Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent; Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara fara a critica insa un punct de vedere nerealist; Energizarea discutiei folosind o gluma sau solicitand in mod explicit luarea de pozitii din partea celor tacuti; Medierea divergentelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva tolerantei Rezumarea ideilor principale.

De maxima importanta pentru derularea unei discutii profitabile este maniera de a adresa intrebari stimulative pentru particpanti :
Intrebari la care pot fi date mai multe raspunsuri, evitand intrebarile cu raspuns Da / Nu Intrebari de genul de ce credeti asta ?, de ce credeti ca? (pentru a aprofunda problema pusa in discutie) Ce s-a intamplat ? (o astfel de intrebare ii ajuta pe participanti sasi clarifice perspectiva asupra problemei in discutie) De ce s-a intamplat aceasta ? (se incurajeaza intelegerea cauzelor si a efectelor, se deplaseaza accentul spre cautarea motivelor)

Se putea intampla si altfel? Cum? (se subliniaza ideea ca actiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influentate de faptul ca nu s-a ales cea mai buna alternativa) Ce ai fi facut tu intr-o astfel de situatie ? Ce crezi ca a simtit persoana respectiva ? Ce ai fi simtit tu intr-o astfel de situatie ? (participantii sunt antrenati sa exprime empatie) A fost corect ? De ce (sunt intrebari esentiale pentru stimularea dezvoltarii morale ) Aceste metode ne-au fost facilitate de catre firma subcontractata pentru activitatea de formare de formatori STEPPING STONE SOLUTIONS

1.1 Activiti Energizante

4 1.1.1 Fiecare vede lucrurile diferit aruncm o privire asupra camerei de intalnire?

Participanii aleg o privire particular ce le place i o arat i celorlali. Pe lang incurajarea empatiei intre oameni, acest energizant poate fi util pentru a ajuta echipa i participanii s creeze o aezare mai informal pentruactivitate. Resursele necesare camera de intalnire ce permite participanilor s se mite de jur imprejur liber bucat de hartie A4 i un creion sau stilou pentru fiecare persoan band adeziv (aproximativ una pentru fiecare ase persoane) doar un singur facilitator este necesar Mrimea grupului: Oricare Timp:15 pan la 20 de minute minim Pas cu pas: 1 Fiecare participant primete o hartie A4 i un creion/stilou

2 Facilitatorul explic participanilor c trebuie s-i scrie numele i s rup o gaur in hartia lor astfel incat s arate ca o ram de tablou (de fapt, nu conteaz cu adevrat ce form are gaura atata timp cat poi vedea prin ea). 3 Apoi, fiecare trebuie s gseasc o "vedere" sau un obiect pe care s-i fixeze rama. Ei sunt invitai s-i foloseasc imaginaia nimic nu este interzis! 4 Dup aceasta, participanii se invit unii pe alii s priveasc prin ramele lor i s descrie ceea ce vd. 5 Energizantul se termin atunci cand facilitatorul consider c participanii au privit prin majoritatea ramelor. Reflecie i evaluare Nu este necesar nici un interogatoriu pentru acest energizant, dar o discuie poate fi productiv. Sugestii de intrebri: Cum i s-a prut s alegi ceva ce i-a prut interesant fr nici o restricie? Cum i-ai ajutat pe ceilali s vad exact ceea ce ai vzut tu? Ce te-a surprins? Cum te-ai descurcat la a vedea ceea ce ceilali puteau vedea in ramele lor? Tririle acestei metode S nu fi surprins de irul poziiilor in care participanii s-au regsit cand i-au lipit ramele pe (sau lang) obiectele lor preferate. Se tiu rame ce au fost fixate pe lmpi la 3 metri inlime, sau dedesubtul raradiatoarelor, etc. Acest energizant poate fi folositor pentru inceperea unei discuii despre empatie sau constructivism. Sursa: Andi Krauss, Network Rope

1.1.2 Poi i tu vedea ceea ce vd eu? Pot vedea ce vezi tu?

A canta ceva ce pare s fie fr ineles poate fi o provocare interesant. i poate fi de asemena interesant s vezi ceea ce ar putea insemna.... Resurse necesare Flip chart, sau orice alt suprafa pe care se pot scrie cuvinte Spaiu suficient pentru participani pentru a se mica liber Un facilitator Mrimea grupului: Oricare Timp: Cam 5 minute Pas cu pas 1 Facilitatorul scrie urmtoarele cuvinte pe flip chart sau pe orice alt suprafa astfel incat participanii s le citeasc: ANA NA GRRRR PHUT BOOM! 2 Facilitatorul rostete cuvintele incet i le cere participanilor s i se alture. 3 Apoi facilitatorul crete intensitatea face cantecul mai tare i mai moale, mai repede i mai incet, (este posibil s includ un mic dans ce merge cu cantecul). 4 Energizantul se termin cu un BOOOM! mare! Reflecie i evaluare In fapt, ceea ce s-a intamplat este c participanii au invat a mic parte dintr-o nou limb cu ritmurile, lumina i umbra sa diferite. i astfel este posibil o discuie

despre ceea ce zugrvete o limb dup ce fiecare i-a recptat vocea! Tririle acestei metode S fii atent la intensitatea acestui energizant. Poate fi foarte tare i amuzant. Dar poate fi de asemenea un pic stanjenitor pentru unii participani, mai ales dac nu se cunosc unul pe altul destul de bine. Sursa: Mark Taylor (1998) Simple ideas to overcome language barriers in Language and Intercultural Learning Training Course Report, European Youth Centre, Strasbourg

1.1.3 GRRR PHUT BOOM! 4 Cu toii tim c timpul este relativ dar ce inseamn de fapt? Participanii triesc prin propriul lor minut i compar rezultatele. Resursele necesare Facilitatorul are nevoie de un ceas Fiecare participant are nevoie de un scaun Dac este un ceas in camer, acoper-l cu hartie; dac ceasul ticie, scoate-l Mrimea grupului:Oricare Timp: Nu mai mult de 2 minute i 30 de secunde!

Pas cu pas 1 Facilitatorul le cere participanilor s ascund orice ceas ar putea avea. 2 Apoi fiecare trebuie s incerce s se aeze jos pe scaunele lor fr zgomot si cu ochii inchii.

3 Apoi facilitatorul cere ca fiecare s sttea in picioare i s inchide ochii. La comanda GO!, fiecare persoan numr 60 de secunde i se aeaz cand a terminat. Este important de accentuat c exerciiul acesta poate funciona doar dac fiecare tace in timp ce se desfoar exerciiul. Odat ce oamenii s-au aezat pot deschide ochii, dar nu inainte. Reflecie i evaluare Este clar c acest energizant deschide larg conceptul de timp i relaia fiecruia cu el. Se poate dup aceasta incepe s discutai dac sunt diferite percepii culturale ale timpului. Triri ale acestei metode Chiar in interiorul grupurilor culturale omogene, acest exerciiu poate avea rezultate destul de spectaculoase. Fii atent s nu razi de oaemnii care sunt ultimii. Ei pot avea doar o zi mai inceat. Sursa: Swatch, Timex, etc

1.1.4 60 de secunde = un minut, aa este?

Cu toii tim c timpul este relativ dar ce inseamn de fapt? Participanii triesc prin propriul lor minut i compar rezultatele. Resursele necesare Facilitatorul are nevoie de un ceas Fiecare participant are nevoie de un scaun Dac este un ceas in camer, acoper-l cu hartie; dac ceasul ticie, scoate-l Mrimea grupului: Oricare Timp: Nu mai mult de 2 minute i 30 de secunde! Pas cu pas 1 Facilitatorul le cere participanilor s ascund orice ceas ar putea avea.

2 Apoi fiecare trebuie s incerce s se aeze jos pe scaunele lor fr zgomot si cu ochii inchii. 3 Apoi facilitatorul cere ca fiecare s sttea in picioare i s inchide ochii. La comanda GO!, fiecare persoan numr 60 de secunde i se aeaz cand a terminat. Este important de accentuat c exerciiul acesta poate funciona doar dac fiecare tace in timp ce se desfoar exerciiul. Odat ce oamenii s-au aezat pot deschide ochii, dar nu inainte. Reflecie i evaluare Este clar c acest energizant deschide larg conceptul de timp i relaia fiecruia cu el. Se poate dup aceasta incepe s discutai dac sunt diferite percepii culturale ale timpului. Triri ale acestei metode Chiar in interiorul grupurilor culturale omogene, acest exerciiu poate avea rezultate destul de spectaculoase. Fii atent s nu razi de oaemnii care sunt ultimii. Ei pot avea doar o zi mai inceat. Sursa: Swatch, Timex, etc

1.1.5.Ceapa diversitatii

Nu conteaz ce grup este, avem multe in comun i multe diferene, ce ne completeaz pe fiecare. Un mic exerciiu pentru a le descoperi distractiv! Resursele necesare Mult spaiu liber in camer Mrimea grupului: De la 10 pan la 40 , chiar numrul participanilor cerut! Timp: Pan la 30 de minute

Pas cu pas 1 Participanii trebuie s formeze un cerc interior i un cerc in afar (stand ca straturile cepei), oamenii stau fa in fa in cupluri. 2 Fiecare cuplu trebuie s gseasc (foarte repede) un lucru (obicei, aspect, mediu, atitudine...) ce au in comun i s gseasc o form de a-l exprima (poi lsa exprimarea liber sau s indici de fiecare dat una diferit: Cant un cantec, f o mic mim, creaz un poem in dou linii, exprim cu zgomot, exprim cu un simbol...). 3 Odat realizat acest lucru, stratul exterior al cepei se mic spre dreapta i fiecare cuplu nou trebuie s gseasc o similitudine i s o exprime. Poi de asemenea s dai indicaii pentru tipul de similitudine (mancare preferat, ce nu-mi place la coal, familie, muzic, obicei, atitudine, declaraie politic...), mergand de fiecare dat un pic mai adanc in cepele noastre. 4 Cuplurile se pot schimba de cateva ori, pan cand cercul este terminat (depinde de mrimea grupului). O variaie mai dificil de cutare a diferenelor in grup i de exprimare a complementaritilor lor (sau gsirea unei expresii/situaii ce le integreaz pe amandou). Reflecie i evaluare Poate fi urmat de discuii despre: Ce asemnri /diferene ne-au uimit? Unde s-au infruntat? Cat de mult diferenele noastre pot fi complementare?

Tririle acestei metode Poate fi un bun distrugtor de ghea, dar poate fi de asemenea folosit la sfaritul unei

uniti (ceapa de adio), sau s produc elemente de identitate sau... (totul depinde de intrebrile pe care le pui)! Atenie poate fi zgomotos i haotic! Sursa: Claudia Schachinger

JOCURI DE SIMULARE

1.2.1 Cateva consideraii practice

Despre ce vorbim? Jocurile utilizate pentru a reproduce i inva modele i procese comportamentale ce se servesc de utilizare a unui om intr-un rol specific, actual sau simulat, sunt numite jocuri de simulare conform lui Shubik (1975). Experiena jocului de simulare este un model al realitii in care exist potenialul ca juctorii s testeze granie i s descopere faete ale propriilor persoane ce nu le-au tiut niciodat inainte. Cu cat jocul este mai bine proiectat, cu atat juctorii sunt capabili s conecteze aciunile i deciziile simulate cu experiena lor zilnic. De asemenea jocurile de simulare furnizeaz oportuniti de a practica noi comportamente i atitudini intr-un cadru neamenintor i care nu judec. Simulrile sunt modaliti de lucru foarte puternice cu tineri, mai ales intr-o perspectiv intercultural de a confrunta i a aborda prejudiciile i stereotipiile altor culturi. De ce folosim jocurile de simulare? Jocurile de simulare sunt practic proiectate pentru a facilita dezvoltarea grupului i inelegerea diferenelor. Dintr-o perspectiv a muncii de tineret, jocurile de simulare creaz o atmosfer de cooperare, in care tinerii se simt increztori s-i exploreze intregul potenial i intreaga creativitate acest lucru nu are loc neaprat intr-o sal de clas convenional. Sunt cateva beneficii in utilizarea jocurilor de simulare in facilitarea invarea intercultural. In primul rand, juctorii inva aptitudinile de a gandi critic ce ii pregtesc mai bine pentru raionlitatea planului strategic viitor precum i pentru a realiza spontan

consecinele deciziilor lor.In al doilea rand, juctorii inva de asemenea, s aplice teoriile i modelele explorate in situaiile simulate in situaii ale lumii reale. Procesul ludic de simulare ofer juctorilor i o oportunitate s practice comportamentele lumii reale asociate cu competiie, empatie i comunicare intr-o realitate simulat. In al treilea rand, poate cel mai valoros beneficiu pentru interculturaliti, este acela c o realitate simulat este o aren mai sigur pentru muli oameni s se confrunte cu diferenele culturale. Indeosebi, cand se refer la unele probleme culturale cu potenial de controvers, jocurile de simulare furnizeaz un loc sigur pentru a explora intrebri periculoase cum ar fi credinele religioase, rolul sexului i egalitatea intre sexe intr-o form mai specific. In al patrulea rand, poate fi o metod alternativ mai ales intr-un cadru non-formal de a imprti cunotinte tinerilor prin invarea experimental. In al cincilea rand, poate fi un mod efectiv de motivare i imputernicire a tinerilor cand este folosit intr-un mod constructiv . Ce s considerm cand utilizm jocurile de simulare ca metod? Simularea ca metod de invare poate avea un impact mai mare cand este (a) insoit de o cantitate maxim de implicare emoional (b) are loc in interiorul unui mediu de siguran (c) insoitde o procesare temporal adecvat i un rezumat clar furnizand o hart cognitiv pentru inelegerea experienei. Cu alte cuvinte, ar trebui s fie o invare integrat, un proces de invare holistic ce se concentreaz pe invarea din diferenele din coninut, puncte de vedere, i stilul de invare din interiorul unui climat de invare deschis. Trei puncte sunt foarte importante pentru a realize acest lucru: 1) rspandirea noilor idei, principii sau concepte (definite ca coninut); 2) o oportunitate de a aplica coninutul intr-un mediu experimental (definit ca experien); 3) Analiza rezultatelor aciunilor realizate i a relaiilor dintre performan la fiecare stadiu al simulrii. Ceea ce a fost experiena, ce a fost invat i ce poate fi fcut mai bine in legtur cu realitile zilnice. Structurarea simulrii tale Exist multe modaliti de structurare a jocurilor de simulare, intr-adevr cu multe rezultate diferite. Urmtoarele elemente sunt cele mai commune i indeosebi cunoscute in practicile din munca de tineret intercultural.

Cadru: acesta include atmosfer fizic, motivaia grupului i cat de bine se cunosc unul pe altul. Este folositor de remarcat c alegerea coninutului determin cadrul jocului. Coninut i scop: fiecare joc are un scop i un coninut. Facilitatorul trebuie s se asigure c acesta este clar i explicit pentru juctori. In majoritatea cazurilor, coninutul i scopul reflect o realitate de zi cu zi. Reguli: sunt de obicei cunoscute ca reguli motiv, sunt importante in special pentru a dirija comunicarea i definirea rolurilor. Este de asemenea un ghid pentru facilitatorul jocului. Temporizare: un joc de simulare de succes este determinat de timpul alocat pentru pregtire pan la procesul de analiz. Trebuie s fie alocat sufficient timp pentru ca participanii s devin implicai in joc i doritori s participe. Jocurile de simulare dureaz patru zile. Altele dureaz o or sau mai mult. Temporizarea unui joc este determinat de coninut i de scop. De asemenea trebuie acordat participanilor suficient timp pentru a iei din rolurile lor inainte ca analiza s inceap.

1.2.2 Limita 20

Limita 20 este o simulare foarte puternic, ce ajut participanii s exploreze discriminarea i excluderea. Adreseaz probleme ca: inegalitatea, relaia minoritate majoritate i puterea. In timpul simulrii, participanii vor experimenta nedreptatea ce este o realitate comun in societile noastre i analiza le permite s reflecte asupra acestui fapt i s-l lege de propriile lor experiene. Pentru o descriere complet a utilizrii acestei metode, vezi Education Pack, pagina 110.

Ancheta de recunoatere este una dintre cele mai valoroase metode de laud a diferenelor i aprecierea valorilor culturii. Ancheta de recunoatere este utilizat pentru a reconecta valorile i importana societii indeosebi acolo unde exist neincredere intre diferite culturi.. nu este un joc de simulare in sensul su strict, dar este folosit de facilitatorii experimentai ca un exerciiu de simulare pentru a-i ajuta pe participani s se angajeze intr-un dialog pe baza unor probleme foarte profunde i sensibile in relaiile interculturale cum ar fi valorile culturale. Poi de asemenea adapta aceast metod la propria ta realitate i grupul int cu care lucrezi. Resurse necesare: Stilouri, flipchart, markere i caset

Mrimea grupului: Minim 4 Timp 1-2 ore, depinde de mrimea grupului Pas cu pas 1. Imparte grupul in perechi, o persoan minoritar i o persoan majoritar. 2. Distribuie chestionarele i liniile orientative. Explic coninutul i scopul exerciiului in introducere. Acord 15 minute pentru intrebri (30 de minute total) 3. Cere reporterilor s rezume individual valorile pe care le-au gsit de-a lungul interviurilor i s le claseze in funcie de cele mai comune valori din cultura lor i s le scrie pe un flipchart (10 minute). 4. Invit grupul s fac o list comun a valorilor i a valorilor diferite pe care le-au gsit: permite particpanilor s fac acest lucru intr-un timp suficient (15minute) 5. Analiza (40 de minute) . Reflecie i evaluare Analiza Intreab-i pe participani cum s-au simit cand au fost intrebai i cum s-au simit cand au fost anchetatori. Cand a fost ultima dat cand au fost apreciai de o majoritate sau minoritate. Intreb-i cum pot pune in legtur acest lucru cu relaiile de minoritate majoritate? Valorile sunt comune? Sunt diferene semnificative in valori intre minoritate i majoritate? Care sunt valorile proclamate dar la care nu se ader?

1.2.3 Ancheta de recunoatere

Tririle acestei metode Aceast metod devine foarte popular printre facilitatorii europeni, ceea ce este cel mai bun la ea fiind cantitatea de material pentru reflecia personal ce o ofer particpanilor. Intrebri pentru majoritate

A) Descrie cea mai pozitiv experien a ta cu o minoritatea in ara ta, un moment in care te-ai simit cu adevrat viu, mandru, creativ sau eficace. Care erau circumstanele acelui moment? Cum te-ai simit? Care a fost cel mai pozitiv lucru pe care l-ai gsit la ei? B) Ce crezi c i-ar trebui pentru a mai avea o astfel de experien in viitor? Intrebri pentru minoritate A) Descrie cea mai pozitiv experien a ta in compania unei majoriti? Gandetete la o ocazie in care te-ai simit cu adevrat viu, mandru, creativ sau eficace. Care erau circumstanele atunci? Cum te-ai simit? Care a fost cel mai pozitiv lucru pe care l-ai gsit la acest relaie. B) Ce crezi c ar fi necesar pentru ca tu i o alt minoritate de tineri s mai avei o astfel de experien in viitor? Idei pentru a conduce interviurile Utilizeaz intrebrile ca propriul manuscris, de exemplu pune intrebrile aa cum sunt scrise i nu incerca s infleunezi rspunsurile. Permite intervievailor s-i spun povestea. Te rog s nu i-o spui pe a ta sau s-i spui opinia despre experienele lor. Ascult cu atenie i incearc s gseti valorile care stau in spatele experienei. Folosete urmtoarele intrebri pentru a sonda inainte: Spune-mi mai multe? De ce te-ai simit aa? De ce a fost asta important pentru tine? Cum te-a afectat asta? Aceast experien ii poate schimba percepiile despre minoritate/majoritate? Unii oamenii au nevoie de mai mult timp de gandire pantru a da rspunsuri permite tcerea. Dac cineva nu vrea sau nu poate rspunde la unele intrebri ale reporterilor este OK. Adaptare dup Brhama Kumaris, World Spiritual University, London, UK.

1.2 Jocuri de rol

Jocul de rol este o metod de invare activ, bazat pe explorarea experienei articipanilor, oferindu-le un scenariu in care fiecare persoan are un anumit rol de jucat. Elementul principal al acesteia este discuia i invarea mai mult din propria noastr experien i din a celorlali.

Cateva consideraii generale Jocul de rol este un instrument foarte puternic de a pune experiena participanilor pe mas, mai ales cand este folosit in sesiunile interculturale. Din aceast cauz condiiile preliminare sunt de o importan major in atingerea obiectivelor sesiunii.

Acestea sunt: Cadrul pentru scopurile i obiectivele clare ale sesiunii Nevoile i natura specific a grupului insui. Scenariul poate fi adaptat conform acestui lucru. Nimeni nu trebuie s fie jignit persoanl de scenario sau de jocul cuiva. Poate gseti oportun s oferi participanilor anumite roluri pe care nu le vor avea nicodat in viaa real. Vor fi utile unele eforturi pentru a aranja mediul.Asigur-te c nu va nici o dezordine cand scenariul va fi jucat. Timp trebuie s fie suficient timp pentru a dezvolta piesa, pentru a avea cat mai multe probleme de discutat dup aceea. Este de asemenea necesar s se aloce timp pentru ca participanii s-i ineleag rolurile i pentru a intra in pielea lor. Este de asemenea important s se planifice o pauz, de exemplu o pauz de o cafea, dup ce scenariul este jucat permite participanilor s ias din rolurile lor inainte de a incepe discuia.

Observatorii (acei participani care nu au luat parte la scenariu) trebuie s fie bine instruii i rugai s contribuie la discuie pentru c adesea furnizeaz multe materiale utile. Experiena trainer-ului(ilor) in termenii stabilirii obiectivelor, jucarea piesei i in special analiza i discuia ulterioar, este de o importan crucial pentru atingerea rezultatelor. Pot fi unii participani ce nu se simt confortabil in timp ce joac. De aceea este bine s ceri voluntari pentru a juca, dar in acelai timp poate fi util de a menine deschis opiunea de a distribui roluri anumitor participani. Jocul de rol este o metod foarte bun de a revizui experiena, i atunci cand o utilizezi in sesiunile de invare intercultural obiectivele sale trebuie s fie: analiza prejudiciilor, promovarea toleranei in grup i intre diferite culturi, analiza relaiilor de minoritate/majoritate, limitele toleranei etc.

1.2.1 Relaiile intre organizaiile minoritare

Foarte adesea le cerem oamenilor s fie tolerani cu noi. Ne intrebm pe noi inine cat de tolerani suntem, care sunt limitele noastre pentru toleren i de ce? Care sunt originile comportamentului nostru cu ali oameni? Aceast metod este despre explorarea experienelor existente, discutarea limitelor toleranei, relaiile intre diferite minoriti, discriminare, promovarea solidaritii. Resurse necesare Copii dup situaie i dup rolurile pentru actori. Mrimea grupului 10-15 Poate fi fcut i in plen, dar se reduce numrul participanilor cu oportunitatea de a intra in papucii altuia. Poate fi fcut de asemenea i cu minim 5 participani. In acest caz poi folosi o camer de filmat pentru a filma exerciiul i s-l ari participanilor inainte de a incepe discuia. Timp45-50 de minute pentru exerciiu. Poate fi alocat un timp adiional pentru o pauz de cafea. Pauza de cafea trebuie s fie in mod normal dup realizarea scenariului, pentru a oferi oportunitatea participanilor s ias din roluri inainte de discuie.

Pas cu pas Situaia: Un tanr homosexual din oraul tu a fost atacat in strad de un grup violent de biei, dup miezul nopii cand a ieit dintr-un club de noapte de homosexuali. El a fost grav rnit i este in spital acum. Dup acel incident, asociaia de homosexuali din oraul tu trimite o scrisoare diferitelor organizaii minoritare din oraul tu pentru a convoca o intalnire pentru a intocmi o aciune public comun pentru a contracara asemenea fapte in oraul tu. Poliia nu a depus nici un efort pentru a-i gsi pe agresori. Roluri: 2 reprezentani ai organizaiei de homosexuali 1 reprezentant al organizaiei locale rrome 1 reprezentant al asociaiei de imigrani africani 1 reprezentant al bisericii catolice locale Rolurile pot fi schimbate conform obiectivelor sesiunii. Poate doreti s pregteti dinainte cateva linii orientative pentru a arta cum ar trebui rolurile jucate.

Reflecie i evaluare A fost un exerciiu dificil? Cum s-au simit actorii? Care au fost observaiile celorlali? Cat de mult a reflectat acest exerciiu realitatea in care trim? Care sunt problemele concrete relevate in acest exerciu? Cum putem noi sau organizaiile pe care le reprezentm s contribuim la soluionarea acestor probleme? Tririle acestei metode Acest joc de rol a fost dezvoltat de Alexandra Raykova i Antje Rothemund pentru

o sesiune de invare intercultural la Long Term Training Course pe Participation and Citizenship, 1998. De atunci a fost utilizat in ateliere pe relaiile de minoritate/ majoritate in care erau doar 5 participani i nici un observator. Acest lucru a dus la ideea de a utiliza o camer video ce prelungea sesiunea prin vizionarea casetei de ctre participani inainte de a incepe discuia. Participanii din grup erau: un imigrant african, un kurd din Danemarca, un rrom din Suedia, un turc din Belgia i o tanr femeie din Finlanda. Rolurile au fost distribuite astfel: Kurdul i rromul reprezentanii organizaiei de homosexuali Imigrantul african reprezentantul organizaiei rrome Femeia finlandez imigrantul african Homosexualul turc reprezentantul bisericii catolice. Problemele discutate au fost: homofobia, discriminarea, rasismul, limitele toleranei, relaiile dintre minoriti i majoriti, i de asemenea diferenele dintre grupurile de minoriti. Las ca acest exerciiu s-i provoace creativitatea astfel pot veni cu diferite idei sau scenarii.

Rezolvarea problemei 1.2.2 Problema celor nou puncte

Un exerciiu simplu i rapid ce reflect limitele gandirii noastre. Resurse necesare Pentru fiecare participant o hartie cu urmtorul desen: Mrimea grupului Nu conteaz Timp Aproximativ 15 minute Pas cu pas Inmaneaz participanilor desenul, cate unul pentru fiecare persoan. Cere participanilor s lucreze individual i s uneasc cele nou puncte cu patru linii drepte i fr s ridice stiloul de pe hartie. (Ei trebuie s ia stiloul de pe hartie abia dup ce au terminat de desenat cele patru linii unite). Dup un timp, intreab dac cineva a gsit soluia, i vezi cum au rezolvat-o. Singura modalitate, de fapt, de a rezolva, este de a prelungi dou linii pe lang ptratul imaginar al celor nou puncte: Linia de inceput, de exemplu din colul stang superior merge pe diagonal in jos spre dreapta. i in colul din dreapta incepe a doua linie orizontal ctre stanga, i pe lang colul din jos stanga. Incepe a treia linie in afara ptratului i unete a doilea punct din prima coloan i al doilea punct din primul rand i mergi deasupra ptratului din nou. A patra linie incepe in afara ptratului, direct deasupra punctului din colul din dreapta i merge direct in jos. De Arne Gillert

Reflecie i evaluare Studiaz impreun cu participanii de ce a fost dificil s se gseasc o soluie pentru puzzle. Arat-i punctul de vedere ce const in faptul c oamenii tind s aib o perspectiv limitat asupra lucrurilor, i uneori trebuie s trecem dincolo de bariere, mai ales cand invam intercultural. Propriile noastre perspective, cultural limitate, pot fi o limitare sever in gsirea soluiilor intr-un cadru intercultural trebuie s vedem o imagine mai deschis. Tririle acestei metode S-a dovedit s funcioneze foarte bine ca parte a unei invri interculturale de inceput, alctuit ca o mixtur de mici exerciii i ceva teorie, unde

exerciiile intresc partea teoretic. Le-ar putea prea oamenilor prea simplu i la sfaritul zilei este aa c fii sigur c nu incarci exerciiul cu ineles.

1.2.3 Cine are bateriile?

Un exerciiu despre negociere i interdependen Resurse necesare Pentru fiecare grup mic de participani (4-5 membrii) o lantern electric ce poate fi dezasamblat in cel puin 5 pri diferite i funcioneaz mai degrab pe baza unei perechi de baterii decat pe o singur baterie. Recipiente pentru diferitele pri. O camer destul de mare pentru fiecare grup mic pentru a discuta in intimitate Mrimea grupului Cel puin 12 i cel mult 30 de participani (dac sunt 6 pri diferite ale lanternei). Timp Aproximativ 90 de minute: 10 minute pentru prezentarea exerciiului 40 minute pentru indeplinirea sarcinii 40 minute pentru analiz Pas cu pas Ia lanternele deoparte i pune acelai tip de component impreun intr-un recipient (de exemplu becurile electrice intr-un recipient, toate bateriile in altul, etc.). Imparte grupul in grupuri mici i ofer fiecrui grup unul din reciepiente. Explic exerciiul grupului: Sarcina lor este de a pune impreun un sistem intreg ce funcioneaz. Grupurile trebuie s lucreze impreun ca o echip, luand decizii de

grup pentru strategii i tactici inainte de a face ceva. Imediat unii indivizi vor observa c trebuie s fac comer i targuieli cu celelalte grupuri pentru a-i indeplini sarcina. Unii vor incerca s fure. Ceea ce nu se va realiza rapid i universal este c pentru ca intregul sistem s funcioneze, bateriile trebuie comercializate in perechi pentru alte componente singulare. Uneori grupul cu bateriile va alege contiincios s comercializeze doar o baterie. Activitatea se sfarete cand fiecare grup are o lantern funcional sau cand se afl clar intr-un impas. Evalueaz exerciiul cu tot grupul. Reflecie i evaluare Sunt cateva aspecte de reflecat asupra lor. Un bun punct de plecare poate fi analiza diferitelor procese - ambele vizand lucrul in echip in interiorul grupurilor mici cat i negocierile intre diferitele grupuri. Cum poi lucra impreun? Ce a mers bine i ce nu? Ce ai decis ca grup implict sau explicit c vrei s reueti prin acest exerciiu? Strategiile tale au corespuns cu asta i au mers? Elementul principal ce privete invarea intercultural in acest exerciiu este in mod hotrator chestiunea cooperrii i interdependenei. Pentru a pune impreun numrul maxim de sisteme ce funcioneaz, grupul trebuie s lucreze impreun, nu unul impotriva celuilalt. Dar din moment ce grupul cu bateriile se poate percepe ca vand cele mai multe resurse (sau este perceput de ceilali) aceasta poate rezulta intr-un dezechilibru de putere. Cum te descurci cu acest lucru? In ce msur se relaioneaz acest fapt cu diferenele intre grupurile bogate i srace, sau ri? Cum este cand eti pus intr-o poziie mai mult (puin) puternic? Aceast diferen de putere este doar perceput, sau este real? Ce este necesar pentru a infrange aceste bariere i a lucra impreun pentru mai bune rezultate pentru toat lumea?

Tririle acestei metode Dei nu poate prea evident de la inceput, aceast metod a folosit adesea ca un excelent punct de plecare pentru a discuta despre relaiile de minoritate-majoritate. Pentru a convieui i a face ce este cel mai bine pentru fiecare, grupurile de minoriti i majoriti trebuie s coopereze. Dar, printre ali factori, pentru c se percep pe ei inisi ca avand diferite niveluri de putere i resurse, negocierile se dovedesc a fi dificile, apar stereotipiile, prejudiciile care influeneaz comportamentul. In timpul analizei, participanii doresc adesea s vorbeasc despre acest aspect al exerciiului. Evaluarea funcioneaz cel mai bine intr-o atmosfer sigur, in care facilitatorul se descurc s evite judecile asupra valorilor i ceea ce au fcut oamenii. Pentru unii oameni, legtura acestui exerciiu cu invarea intercultural poate s nu fie autoevident. Foarte adesea este important s se consacre o bun parte din analiz acestei legturi i explorrii modului in care invarea intercultural poate combate barierele dintre grupuri. Dac doreti s faci aceast accentuare pe invarea intercultural mai puternic, este iari opiunea de a utiliza exerciiul in cadrul de lucru al unei simulri (ca la Eggcercise). Oricum, trebuie s ii cont dac creterea complexitii exerciiului este o unealt bun pentru scopurile tale.

1.3 Cercetare i prezentri

Folosirea a ceea ce este acolo: experiena oamenilor, observaii, sentimente, obiecte, media, structuri. Despre acestea este vorba in aceast seciune. A afla unde in vieile noastre au impact toate aceste idei despre cultur.

1.3.1 Laboratorul de cultur

Intr-un curs de training sau tabr de lucru sau schimb sau seminar invarea intercultural poate fi un subiect de reflecie dar ce zici s-i faci pe participanii inii cu interaciunile lor, s fie subiectul invrii Resurse necesare q Hartie, stilouri, flipchart-uri q Ceasuri q Alt echipament lsat la imaginaia ta q Cel puin un facilitator Ca s fie exploatat complet, aceast metod trebuie utilizat dup ce participanii au fost impreun cel puin pentru cateva zile i au studiat cateva concepte de cultur Mrimea grupului Se recomand minim 6; un numr mai mare permite considerea mai multor subiecte. Timp Recomandat minim 2 ore, dar poate decurge pe parcursul a cel puin o zi intreag Pas cu pas 1 Facilitatorul prezint metoda explicand c fiecare din camer este un savant cultural sau antropologist i sarcinile lor: studierea comportamentului cultural al tuturor. 2 Discut la ce elemente doresc particpanii s se gandeasc. Urmtoarea este o list de posibile subiecte: Spaiul ce modaliti am gsit pentru a impri aceast cldire/tabr? Avem ceva spaiu personal?

Timp cum imprim timpul de lucru i timpul liber? (este pauza de cafea o adevrat pauz sau o cafea de lucru?) ce inseamn punctualitatea pentru fiecare persoan? De Mark Taylor Relaiile cum ne apropiem unii de alii? Ce tipuri de prietenii formm i de ce? (ne includem in subiectul unor relaii sexuale?) [poate fi cumulat cu sugestia anterioar] subculturile ce grupuri am format in interiorul grupului mare? Sunt excluse minoritile? Inelesuri i premise imprtite ce tipuri de glume le gsim cu toii amuzante? Ce ne aduce impreun aici? Apropieri de rezolvarea problemei cum gsim soluii la provocrile pe care le intampinm in convieuirea noastr? comunitate i individualism toi pentru unul i unul pentru toi, sau eu, eu, eu? Comunitate i informare care sunt diferitele forme ale modului in care comunicm cu ceilali? cum este informaia transferat? Cine o caut? Cine o ateapt s vin la el? Brbai i femei care sunt diferenele i asemnrile? Ce le este permis femeilor i ce brbailor? 3 Imparte participanii in grupuri de 4-6 oameni, fiecare grup avand subiecte diferite de cercetat. 4 Grupurile decid cum vor s lucreze, de exemplu, utilizand observaii i chestionare I cum doresc s prezinte rezultatele muncii lor. Trebuie stabilit un timp limit pentru prezentri.

5 Depinzand de timpul disponibil, acord 50% pentru cercetare, 25% pentru prezentarea rezultatelor i 25% pentru evaluare. Reflecie i evaluare Discuiile pot privi urmtoarele intrebri (i altele) Cum a fost s fii un savant cultural? Ce provocri ai intampinat in grupul tu de cercetare? Ce am invat? Cum am desprit personalitatea de cultur? Cat de intemeiat este s vorbim despre cultur dac ne cunoatem de abia de cateva zile?[dac folosim aceast metod cu un grup ce deja s-a mai intalnit de mult timp aceast intrebare poate fi evident relativizat] Dac am fi extins perioada de cercetare, ce am vrea s analizm acum? Tririle acestei metode Atunci cand Claudia Schachinger i Lucija Popovska au prezentat aceast metod pentru prima dat, au inceput intr-un mod foarte teatral: purtand jachete albe i se adresau una alteia cu Dr Dr sau Pofesor Dr i au intampinat toi particpanii ca savani emineni din diferite universiti. Gavan Titley a utilizat-o la baza unui atelier in interiorul unui curs de training. Aceasta demonstreaz deja adaptabilitatea metodei i trebuie s susinem la feedback-ul despre cum am utilizat-o. Surse: Claudia Schachinger i Lucija Popovska, Intercultural Learning and Conflict Management Training Course, European Youth Centre, May 1999; and Gavan Titley, Training Course One, European Youth Centre, July 1999.

1.4 Evaluare 1.4.1 Consideraii generale De Maria de Jesus Cascao Guedes

Un simplu cuvant: Evaluare... ... Ce inseamn? ... Pentru ce? ... Cand? In ce circumstane? ... Cu cine? ... cum se face? A evalua inseamn a colecta informaii despre rezultatele unei aciuni i a le aranja pe fondul unui criteriu predeterminat pentru a judeca valoarea rezultatelor. Evaluarea ii permite s menii, s schimbi sau s suspenzi, justificabil, un plan definit. In acest mod, este posibil s se menin controlul calitativ i s se decid ce poate fi inut sau inlturat. In contextul nostru, responsabilitatea pentru evaluare este suportat de echipa preparatorie, dar atat ei cat i participanii trebuie implicai in evaluare. Contribuia fiecruia este important pentru a lua decizii prezente i viitoare, atat pentru echipa preparatorie cat i pentru participani. Exist cateva metode i tehnici utilizate intr-o evaluare. Este important ca metoda s se adapteze coerent, bazat pe circumstane. Este important pentru traineri s se angajeze in refleciile i evaluarea personal a muncii lor, pentru a ajusta realizarea ajustrilor i imbuntirilor. Aici sunt cateva intrebri cheie ce pot ajuta in reflecia i evaluarea personal (adaptat dup Kyriacou, 1995): Am in vedere in mod regulat, practica curent cu o viziune orientat ctre identificarea aspectelor ce pot fi dezvoltate util? Realizez o utilizare adecvat a evalurii muncii mele in hotrarea planificrii i practicii viitoare? Utilizez metode sistematice de colectare a datelor despre activitatea mea curent ce pot

fi utile? Incerc s m menin bine informat despre dezvoltrile din invarea/educarea intercultural ce au implicaii in munca mea? Utilizez o varietate de diferite modaliti de dezvoltare a unei aptitudini particulare de munc (de exemplu frecventarea de ateliere, folosirea de manuale de training, colaborarea cu colegii)? Utilizez cel mai bine implicarea mea intr-o schem de evaluare a lucrtorului de tineret pentru a-mi considera nevoile mele de dezvoltare? Cat de bine imi ajut colegii s-i evalueze i dezvolte practicile lor? Imi revizuiesc cu regularitate modul in care imi organizez timpul i efortul pentru a imbunti efectul? Utilizez o anumit ordine de strategii i tehnici utile pentru a face fa surselor de stres efectiv? Ajut la crearea un climat susintor in munca mea pentru a-mi ajuta colegii s discute i s infrang problemele?

1.4.2 Arborele de comunicare

O metod de a combina cu ceilali in timpul unei evaluri finale. Poate fi de asemenea, folosit in evaluarea continu.

Arborele de Comunicare Scara Frunzelor 1_________3_________5 (Minim) (Maxim) 1 galben

2 verde 3 albastru 4 rou 5 maro Obiectivele activitii Pentru a arta rapid i clar unde exist consens i unde opiniile sunt diverse in grup Pentru a permite o discuie centrat pe similariti i diferene. Pentru a ajuta la inlturarea barierelor de limb intre particpani. Resurse necesare foaie de hartie mare. Deseneaz un arbore cu ramuri i frunze - atat de multe cat sunt activitile pentru evaluare i scrie in ele elemetele pe care le doreti s le evaluezi. Minim 5 stilouri (depinde de mrimea grupului, dar folosete acelai numr de culori): 1 galben, 1 verde, 1 albastru, 1 rou i 1 maro. Dac e posibil respect culorile. foaie de hartie cu o Scar a Frunzelor intre 1 (minim) 5 (maxim) de diferite culori: 1- galben, 2- verde, 3 albastru, 4 rou, 5 maro. 2 facilitatori: unul pentru fiecare camer. Ace sau band adeziv Mrimea grupului: Minim 4; Maxim 20. Timp: Depinde de mrimea grupului. Exemplu pentru 20 de particpani 60/70 de minute: Pentru explicaia iniial: 5 minute; Pentru a completa Arborele de Comunicare 30 de minute; Pentru ca toi memebrii s observe i s analizeze in linite Arborele Comunicrii 10 minute;

Pentru discuia despre evalurile lor - 15/25 de minute. Pas cu pas Facilitatorul 1 pune cele dou foi mari de hartie (una cu desenul arborelui i cealalt cu scara) i stilourile intr-o camer (camera2), sau intr-un loc ce permite participanilor s completeze arborele relativ anonim. Cellalt facilitator (Facilitatorul 2) in cealalt camer (camera11) explic intele jocului tuturor participanilor. Facilitatorul 2 explic regulile jocului: participanii, unul cate unul, merg in camera 2 i deseneaz o frunz pe fiecare ramur a arborelui, conform scrii, ce ilustreaz gradul lor de satisfacie sau insatisfacie de toate activitile lor. Apoi se intorc in camera 1 i ateapt sfaritul exerciiului. Verific ca fiecare s tie ce trebuie s fac. Verific ca fiecare participant s indeplineasc sarcina. Reflecie i evaluare Adu cele dou foi mari de hartie i aeaz-le unde le pot vedea toi participanii in camera 1. Arborele este acum complet i participanii pot vedea uor unde sunt de acord sau in dezacord. Invit toi particpanii s observe i s analizeze Arborele Comunicrii in linite. Acord-le pentru asta cateva minute. Verific faptul c toi fac acest lucru. Continu cu o discuie de simulare despre evalurile lor. Tririle acestei metode

Sugestii Dac mrimea grupului este mai mare de 20 poi impri grupul in dou sau mai multe echipe, de cate ai nevoie. Ei pot face intreaga activitate in fiecare echip doar cu o diferen: fiecare foaie de hartie mare, completat cu evaluarea fiecrui grup, trebuie aratat tuturor participanilor in prezena intregului grup. Apoi poi cerceta rezultatele activtii cu toi. Nu uita s adaptezi materialul, numrul de facilitatori, camere i de timpul de care ai nevoie. Aceast metod poate fi combinat cu altele in timpul evalurii finale, de preferat un exerciiu scris (de exemplu cu un chestionar). Sursa: Kyriacou, C. (1992). Essential Teaching Skills. Hemel Hempstead: Simon & Schuster Education

Aceste materiale au fost selectate din AcT-Kitul Invarea Intercultural , Consiliul Europei si Comisia Europeana, Noiembrie 2003

S-ar putea să vă placă și