Proiect Metodologia Cercetării Psihologice

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Facultatea de Științe Socio-Umane

Departamentul Psihologie
Discriminarea persoanelor vârstnice de către personalul medical
Chircuși Mihaela Georgiana, Drăgușin Maria Luminița, Husarciuc Emiliana, Matei Elena-
Alexandra, Munteanu Catrinel Ana și Roșca Vasilica-Valerica
Anul II, grupa 2
Metodologia cercetării psihologice
Lect. Univ. Dr. Man Mihaela
Sibiu, 2022
Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

550024 Sibiu, România Fax: +40 269 23.29.66
socioumane.ulbsibiu.ro E-mail: dep.psihologie@ulbsibiu.ro
2
Cuprins
1. Introducere 3
2. Fundamentarea teoretică 3
2.1 Discriminarea 3
2.2 Discriminarea pe motiv de vârstă 5
2.3 Discriminarea vârstnicilor în actul medical 6
3. Scop și ipoteze 8
4. Metodologia cercetării 8
4.1 Design 8
4.2 Participanți 9
4.3 Instrumente 9
4.4 Procedură 9
Anexe 11
Anexa 1 11
Anexa 2 12
Anexa 2.1 12
Anexa 2.2 13
Anexa 2.3 14
Anexa 3 15
Bibliografie 16

3
1. Introducere
Îmbătrânirea este un proces cu care oamenii se confruntă în mod inevitabil (Butler,
1969). Totuși, abordarea vârstei nu este întotdeauna una pozitivă, existând diferențe în modul
de percepere al acesteia în funcție de stereotipurile existente (Posthuma & Campion, 2009).
Pe lângă acestea, discriminarea legată de vârstă, cu precădere cea a vârstnicilor, reprezintă o
problematică curentă în societate (Society for Human Research Management, 2021). În
rândurile ce urmează, este abordată această problematică a discriminării asupra persoanelor
în vârstă de către personalul medical, mai specific de către medicii oncologi.
2. Fundamentarea teoretică
2.1 Discriminarea
Discriminarea reprezintă un subiect de interes în ultimii ani, dat faptul că societatea a
început să se confrunte cu cât mai multe probleme legate de modul de tratare al unei persoane
și nu numai. Aceasta reprezintă o barieră, Hellgren și Zapata-Barrero (2022, p. 8) susținând
că „discriminarea prin definiție separă oamenii”, care împiedică formarea armonioasă a
legăturilor sociale (Collins, 2003) și conducând la iscarea unui număr semnificativ mai mare
de conflicte (Dancygier & Laitin, 2014; Basedau et al., 2015).
Ca un comportament să fie discriminatoriu, trebuie să pornească de la anumite
stereotipuri și prejudecăți (Major et al., 2002). Discriminarea poate fi legată de rasă, unde
persoanele de culoare prezintă mai puține șanse de angajare (Luo et al., 2012; Reskin, 2018;
Knight et al., 2022), de statut social (Luo et al., 2012), de vârstă (Perry, 1994) și de gen,
femeile fiind considerate că ar trebui să îndeplinească doar rolul de mamă, viața profesională
reprezentând o piedică pentru îndeplinirea acestuia (Collins, 2003; Johnston & Swanson,
2003; Brown, 2008; Knight et al., 2022).

4
În funcție de modul de manifestare și de intensitatea acesteia discriminarea poate fi
față de persoane, în favoarea unei persoane și cea între persoane (Thomsen, 2017). Pot fi
amintite si discriminarea directă, indirectă, prin asociere, multiplă precum și hărțuirea și
victimizarea (O.G. 137/2000).
Balliet et al. (2014), au realizat o meta-analiză, care susținea că în cadrul grupului,
discriminarea poate lua naștere și este observată cu ajutorul unor predictori, cum ar fi
problemele legate de mutualitate, unde membrii grupului au așteptări legate de modul în care
oferă serviciile și cantitatea în care acestea le sunt returnate. În aceeași meta-analiză s-a
menționat că un comportament deschis, în care membrii grupului au dat dovadă de
reciprocitate și s-au angrenat în acțiunile grupului, cooperând, sunt mai implicați în
activitățile realizate de membrii grupului și oferă o disponibilitate mai ridicată decât atunci
când ar realiza aceste demersuri cu membrii din afara grupului.
În România s-au înregistrat un număr de 31 de plângeri din 682, unde toate au vizat
discriminarea suferită în timpul perioadei de angajare pe motiv de vârstă (National Council
for Combating Discrimination – Equinet, 2017). În mediul organizațional, se constată că
persoanele vârstnice nu reușesc să îndeplinească la timp sau corect sarcinile și că nu mai pot
fi modelați după cum își dorește angajatorul, ceea ce ar însemna că ar trebui să investească
mai multe resurse în procesul de pregătire (Posthuma & Campion, 2009). Totuși, Bal et al.
(2011) contraargumentează stereotipul, susținând că prezența acestora la locul de muncă le
asigură o siguranță angajaților mai tineri, vârstnicii fiind considerați de încredere și cu
experiență.

5
2.2 Discriminarea pe motiv de vârstă
Vârsta reprezintă totodată, un alt predictor al discriminării. Discriminarea pe criterii
de vârstă poate fi asociată cu o scădere a percepției pozitive a participanților asupra
îmbătrânirii (Hooker et al., 2019).
În anul 1969, Butler a introdus termenul ageism, pentru a se referi la discriminarea pe
motiv de vârstă, la prejudecățile care se formează în jurul vârstei și a îmbătrânirii. Acesta
susține că ageismul include toate categoriile de vârstă.
Discriminarea persoanelor peste 40 de ani este strict interzisă (The Age
Discrimination in Employment Act, 1967). Neumark et al. (2019) au observat că în cazul
locurilor de muncă ce solicitau o experiență minimă, angajatorii preferau tinerii, iar vârstnicii,
cu precădere femeile, erau lăsați deoparte. Printr-o serie de studii, Perry (1994) a scos în
evidență cum vârsta este considerată imaginea angajatului într-o organizație. Spre exemplu,
angajații tineri erau mai bine văzuți în pozițiile centrale ale companiei, pe când cei vârstnici
primeau poziții inferioare. Chiar dacă nu mai prezintă potențial maxim, pe plan social
vârstnicii se integrează rapid.
Angajații vârstnici se confruntă cu mai multe provocări în momentul în care doresc
să-și demonstreze competențele profesionale pentru a dobândi respectul cuvenit, riscând să
accentueze stereotipul negativ, ducând astfel și la diminuarea celui pozitiv (Krings et al.,
2010).
Într-un studiu din Marea Britanie, 25,1% dintre participanți au raportat că au fost
discriminați pe motiv de vârstă și doar 10% pe alte motive (Jackson et al., 2019). În Victoria,
Australia, s-au raportat, în anul 2020, 290 de reclamații din 2235 pe motivul discriminării pe

6
criterii de vârstă, mai ales în ceea ce privește bunurile și serviciile și în angajare (Victorian
Equal Opportunity and Human Rights Commission, 2021).
OECD (2022) a înregistrat în statele membre că rata ocupării forței de muncă pe
grupe de vârstă, pe o perioadă de 10 ani (2011-2021) a fost într-o continuă creștere (excepție
fiind anul 2020). Se poate observa totuși o diferență semnificativă în rata de angajare între
categoriile de vârstă. În anul 2021 rata ocupării forței de muncă a persoanelor cu vârste
cuprinse între 15 și 24 de ani era de aproximativ 41%, a celor cu vârste cuprinse între 25 și 54
de ani era de 77%, iar persoanelor cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani de 61%.
Totuși, în studiul lui Chasteen et al. (2020), un procent mai mare dintre adulții tineri
au raportat confruntarea cu ageismul la locul de muncă (aproximativ 50%), decât cei vârstnici
(21%). Adulții în vârstă au raportat, pe de altă parte, discriminarea mai accentuată pe motiv
de vârstă în bunuri și servicii (33%) și în spațiul public (18%) față de cei tineri (12%,
respectiv 2%).
2.3 Discriminarea vârstnicilor în actul medical
Discriminarea persoanelor vârstnice de către personalul medical este un subiect bine
cunoscut, care nu ridică un grad de importanță demn de intervenție și corectare, deși ne
confruntăm cu o scădere a natalității și o creștere a speranței de viață (World Health
Organization, 2019). Personalul medical alege să-și îndrepte atenția către tineri, bătrânii fiind
asociați cu scăderea funcționalității cognitive, a sănătății fizice și a celei mentale, tinerii
considerând că vârstnicii nu au capacitatea de a avea grijă de ei înșiși (Ljubičić, 2021).
Haigney (1997) aduce în vedere în studiul său fapul că revizuirea dosarelor pacienților
și formularea unor scenarii ipotetice de luare a deciziilor au dovedit că există diferențe bazate
pe vârstă în demersurile de oferire a diagnosticului precum și a categoriilor de tratament

7
propuse pacienților. Prin studiul realizat în Anglia, aceștia arată că preponderența cancerului
de sân este mai mare în rândul femeilor în vârstă în comparație cu cele tinere, însă doar 11%
dintre persoanele vârstnice dispun de posibilitatea depistării cancerului de către medic. Maas
et al. (2005) susțin că pacienții în vârstă care suferă de boli cronice sau se confruntă cu forme
de cancer sunt mai puțin predispuși la a primi tratamentul de specialitate pentru afecțiunea
suferită și li se acordă mai puține șanse de supraviețuire.
Colegiul American al Medicilor pune în lumină etica și echitatea ce presupun ca
deciziile de folosire a resurselor să fie luate exclusiv pe baza nevoii pacientului (American
College of Physician, 2020). Discuțiile privind nealocarea resurselor pentru pacienții bătrâni
pe baza diagnosticului sau a speranței de viață transmit mesajul că unele vieți sunt mai
importante decât altele (Bledsoe et al., 2020). Drept urmare, asistentele îi marginalizează,
ignoră sau întârzie oferirea serviciilor (Higgins et al., 2007), categorizând problemele
întâlnite ca fiind ceva normal, ce are legătură cu vârsta (Dobrowolska et al., 2017). Acestea
se confruntă atât cu atitudini de ordin negativ legate de acest proces (Liu et al., 2013; Deasey
et al., 2014), dar și cu cele de ordin pozitiv (Liu et al., 2015).
În același timp, foarte mulți studenți nu consideră acest domeniu ca unul de viitor,
manifestând atitudini preponderent negative, alegând să se îndepărteze cât mai mult de acesta
(Brown et al., 2008; Celik et al., 2010; Arani et al., 2017). S-au observat diferențe între tipul
de comportament manifestat în cazul studenților de anul 1 și al celor de anul 3, aceștia
trecând treptat de la o atitudine negativă la una pozitivă spre terminarea studiilor (Söderhamn
et al., 2001).
Angajații din cadrul medical necesită o concepție corectă a îmbătrânirii și a formelor
de manifestare a acesteia (Ferreira & Ruiz, 2012). Gholamzadeh et al. (2018) și Garbarino și

8
Lewis (2020) sugerează că îmbunătățirea actului educațional reprezintă un pilon de susținere
în oferirea serviciilor necesare persoanelor vârstnice. Pregătirea profesională este cea care
consolidează experiența necesară pe parcursul desfășurării serviciilor, iar metodele de
îmbunătățire a aptitudinilor acestora stau în alegerea corespunzătoare a instrumentelor de
intervenție în cadrul desfășurării pregătirii (Bauchat et al., 2016).
Pe scurt, personalul medical dispune de un mandat social ce face referire la
îndrumarea pacienților și responsabilitatea de a furniza servicii de calitate pentru tratarea
persoanelor vârstnice aflate în îngrijirea acestuia (Higgins, et al., 2007), dar prin intermediul
experimentului ce urmează a fi prezentat in rândurile următoare, dorim să vedem dacă acest
mandat menționat mai sus este respectat sau nu în sensul tratării egale a pacienților vârstnici
și a pacienților tineri în ceea ce privește alocarea tratamentului.
3. Scop și ipoteze
Scopul acestei cercetări este de a explora existența discriminării persoanelor vârstnice
din punct de vedere al tratamentului și al timpului rămas alocat de către medicii oncologi.
Pentru aceasta, propunem următoarele ipoteze:
A. Există diferențe în costul alocat tratamentului de către medicii oncologi între
pacienții tineri și cei vârstnici.
B. Există diferențe între pacienții tineri și cei vârstnici în ceea ce privește
evaluarea timpului rămas de trăit pentru pacient de către medicul specialist.
4. Metodologia cercetării
4.1 Design
În studiul prezent se va utiliza un design experimental cantitativ. Ca variabilă
independentă vom identifica vârsta pacientului, cu cele două niveluri (adult tânăr și adult

9
vârstnic), iar ca variabile dependente suma aferentă schemei medicale (în RON) și timpul
rămas de trăit alocat de către medic (în luni).
4.2 Participanți
Ne vom orienta către medicii primari și specialiști în oncologie din România (n =
369), care vor fi contactați prin intermediul unui email pentru a lua parte la acest experiment.
Datele a 5 participanți vor fi excluse în conformitate cu criteriile de excludere preînregistrate.
În funcție de răspunsurile pe care le vom primi, criteriile de excludere și obținerea
consimțâmântului informat, estimăm că va rezulta un eșantion final de 258 de participanți
(gen feminin = 187, gen masculin = 71). Vârsta participanților variază între 30 și 70 de ani
(M = 51.74). Ulterior, distribuirea participanților în grupuri se va realiza în mod aleatoriu, de
unde va rezulta un număr de 86 de participanți în fiecare grup (cele două grupuri
experimentale și grupul de control). Se specifică faptul că mărimea eșantionului a fost
obținută prin intermediul programului GPower (Anexa 1).
4.3 Instrumente
Colectarea datelor se va realiza online, prin intermediul platformei Google Meet.
După realizarea instructajului, participanților li se va pune la dispoziție buletinul
histopatologic al pacientului (Anexa 2) și link-ul aferent formularului Google, în care se
regăsește chestionarul propus (Anexa 3). Randomizarea participanților se va realiza cu
ajutorul unui program online. Analiza datelor va fi realizată cu SPSS versiunea 26, acestea
fiind prelucrate utilizând statistici descriptive și testul t pentru eșantioane independente.
4.4 Procedură
Participanții vor lua parte la experiment în mod individual, fiind împărțiți în cele trei
grupuri rezultate în urma randomizării. Fiecare dintre aceștia vor utiliza aparatura personală

10
(laptop, calculator etc.) pentru a se conecta la întâlnirea de pe Google Meet. În continuare,
medicilor li se vor expune instrucțiunile care vor descrie experimentul ca fiind o acțiune de
identificare a modului în care medicii oncologi iau decizii în tratarea pacienților. Se vor
prezenta procedura experimentală și instrumentele utilizate (buletinul de analize și
chestionarul) împreună cu funcțiile acestora. De asemenea, va fi menționat și faptul că în
momentul finalizării și trimiterii formularului, aceștia pot să-și închidă camerele și să aștepte
ca și restul să termine.
Sesiunea experimentală va începe în momentul în care au fost clarificate nelămuririle
legate de experiment și desfășurarea acestuia. Vor fi rugați să își țină microfoanele oprite pe
durata sesiunii, iar apoi li se vor trimite pe platformă buletinul de analize specific fiecărei
condiții urmărite de cercetător, alături de formularul Google. Buletinul histopatologic al
grupului de control nu va prezenta vârsta pacientului, în timp ce acest aspect va fi menționat
în buletinul celorlalte două grupuri experimentale (un tânăr de 24 de ani și un vârsnic de 64
de ani). După completarea formularului, experimentul va lua sfârșit.
La final, va avea loc o sesiune de debriefing pentru fiecare grup, unde participanților
le vor fi specificate în mod concret informații despre natura experimentului, ipotezele și
scopul urmărit în cadrul acestuia. Cercetătorii vor păstra legătura cu participanții care doresc
să primească detalii despre progresul și rezultatele experimentului.
Datele obținute despre costul alocat vor fi comparate cu suma medie prevăzută de
către Casa Națională de Asigurări de Sănătate anual pentru un pacient, respectiv 12.002 RON
(Casa Națională de Asigurări de Sănătate, n.d.).

11
Anexe
Anexa 1

12
Anexa 2
Anexa 2.1
https://www.craiovaforum.ro/stiri/wp-content/uploads/2012/11/Buletin-Medical.jpg

13
Anexa 2.2

14
Anexa 2.3

15
Anexa 3

16
Bibliografie
Arani, M. M., Aazami, S., Azami, M., & Borji, M. (2017). Assessing attitudes toward elderly
among nurses working in the city of Ilam. International journal of nursing sciences,
4(3), 311-313. https://doi.org/10.1016/j.ijnss.2017.06.009
American College of Physician (2020). Non-Discrimination in the Stewardship and
Allocation of Resources During Health System Catastrophes Including COVID-19.
https://www.acponline.org/acp_policy/policies/acp_policy_on_non-discrimination_in
_the_stewardship_of_healthcare_resources_in_health_system_catastrophes_including
_covid-19_2020.pdf?_gl=1*1dzpreh*_ga*NTMxODgxOTAyLjE2NjU1NzU2MzE.*_
ga_PM4F5HBGFQ*MTY2NTU3NTYzMS4xLjEuMTY2NTU3NjA2Mi42MC4wLj
A.&_ga=2.119905485.499833864.1665575633-531881902.1665575631
Bal, A. C., Reiss, A. E., Rudolph, C. W., & Baltes, B. B. (2011). Examining positive and
negative perceptions of older workers: A meta-analysis. Journals of Gerontology
Series B: Psychological Sciences and Social Sciences, 66(6), 687-698.
https://doi.org/10.1093/geronb/gbr056
Balliet, D., Wu, J., & De Dreu, C. K. (2014). Ingroup favoritism in cooperation: a
meta-analysis. Psychological Bulletin, 140(6), 1556-1581.
https://doi.org/10.1037/a0037737
Basedau, M., Fox, J., Pierskalla, J. H., Strüver, G., & Vüllers, J. (2017). Does discrimination
breed grievances—and do grievances breed violence? New evidence from an analysis
of religious minorities in developing countries. Conflict Management and Peace
Science, 34(3), 217–239. https://doi.org/10.1177/0738894215581329

17
Bauchat, J. R., Seropian, M., & Jeffries, P. R. (2016). Communication and Empathy in the
Patient-Centered Care Model—Why Simulation-Based Training is Not Optional.
Clinical Simulation in Nursing, 12(8), 356-359.
https://doi.org/10.1016/j.ecns.2016.04.003
Bledsoe, T. A., Jokela, J. A., Deep, N. N., & Snyder Sulmasy, L. (2020). Universal
Do-Not-Resuscitate Orders, Social Worth, and Life-Years: Opposing Discriminatory
Approaches to the Allocation of Resources During the COVID-19 Pandemic and
Other Health System Catastrophes. Annals of Internal Medicine, 173(3), 230–232.
https://doi.org/10.7326/m20-1862
Brown, J., Nolan, M., Davies, S., Nolan, J., & Keady, J. (2008). Transforming students’
views of gerontological nursing: Realising the potential of ‘enriched’environments of
learning and care: A multi-method longitudinal study. International Journal of
Nursing Studies, 45(8), 1214-1232. https://doi.org/10.1016/j.ijnurstu.2007.07.002
Brown, L. M. (2010). The relationship between motherhood and professional advancement:
Perceptions versus reality. Employee Relations, 32(5), 470-494.
https://doi.org/10.1108/01425451011061649
Butler, R. N. (1969). Age-Ism: Another Form of Bigotry. The Gerontologist, 9(4 Part 1),
243–246. https://doi.org/10.1093/geront/9.4_Part_1.243
Casa Națională De Asigurări De Sănătate. (n.d.). Programul național de oncologie.
http://www.casan.ro/page/programul-national-de-oncologie.html
Celik, S. S., Kapucu, S., Tuna, Z., & Akkus, Y. (2010). Views and Attitudes of Nursing
Students Towards Ageing and Older Patients. The Australian Journal of Advanced

18
Nursing, 27(4), 24–30.
https://search.informit.org/doi/10.3316/informit.207423217660303
Chasteen, A. L., Horhota, M., & Crumley-Branyon, J. J. (2020). Overlooked and
Underestimated: Experiences of Ageism in Young, Middle-Aged, and Older Adults.
The Journals of Gerontology: Series B, 76(7), 1323–1328.
https://doi.org/10.1093/geronb/gbaa043
Collins, H. (2003). Discrimination, Equality and Social Inclusion. Modern Law Review,
66(1), 16–43. doi:10.1111/1468-2230.6601002
Dancygier, R. M., & Laitin, D. D. (2014). Immigration into Europe: Economic
Discrimination, Violence, and Public Policy. Annual Review of Political Science,
17(1), 43–64. doi:10.1146/annurev-polisci-082012-115925
Deasey, D., Kable, A., & Jeong, S. (2014). Influence of nurses' knowledge of ageing and
attitudes towards older people on therapeutic interactions in emergency care: A
literature review. Australasian Journal on Ageing, 33(4), 229-236.
https://doi.org/10.1111/ajag.12169
Dobrowolska, B., Jędrzejkiewicz, B., Pilewska-Kozak, A., Zarzycka, D., Ślusarska, B.,
Deluga, A., ... & Palese, A. (2017). Age discrimination in healthcare institutions
perceived by seniors and students. Nursing ethics, 26(2), 443-459.
https://doi.org/10.1177/0969733017718392
Ferreira, V., & Ruiz, T. (2012). Atitudes e conhecimentos de agentes comunitários de saúde e
suas relações com idosos. Revista De Saúde Pública, 46(5), 843-849.
https://doi.org/10.1590/s0034-89102012000500011

19
Garbarino, J. T., & Lewis, L. F. (2020). The impact of a gerontology nursing course with a
service-learning component on student attitudes towards working with older adults: A
mixed methods study. Nurse Education in Practice, 42, 102684.
https://doi.org/10.1016/j.nepr.2019.102684
Gholamzadeh, S., Khastavaneh, M., Khademian, Z., & Ghadakpour, S. (2018). The effects of
empathy skills training on nursing students’ empathy and attitudes toward elderly
people. BMC Medical Education, 18(1), 1-7.
https://doi.org/10.1186/s12909-018-1297-9
Haigney, E., Morgan, R., King, D., & Spencer, B. (1997). Breast examinations in older
women: questionnaire survey of attitudes of patients and doctors. BMJ, 315(7115),
1058–1059. https://doi.org/10.1136/bmj.315.7115.1058
Hellgren, Z. & Zapata-Barrero, R. (2022) Discrimination meets interculturalism in theory,
policy and practice. International Migration, 00, 1– 13.
https://doi.org/10.1111/imig.13048
Higgins, I., Der Riet, P. V., Slater, L., & Peek, C. (2007). The negative attitudes of nurses
towards older patients in the acute hospital setting: A qualitative descriptive study.
Contemporary Nurse, 26(2), 225–237. https://doi.org/10.5172/conu.2007.26.2.225
Hooker, K., Mejía, S. T., Phibbs, S., Tan, E. J., & Stevens, J. (2019). Effects of Age
Discrimination on Self-perceptions of Aging and Cancer Risk Behaviors. The
Gerontologist, 59(Supplement_1), S28–S37. https://doi.org/10.1093/geront/gny183
Jackson, S. E., Hackett, R. A., & Steptoe, A. (2019). Associations between age discrimination
and health and wellbeing: Cross-sectional and prospective analysis of the English
Longitudinal Study of Ageing. The Lancet Public Health, 4(4), e200–e208.

20
https://doi.org/10.1016/S2468-2667(19)30035-0
Johnston, D. D., & Swanson, D. H. (2003). Invisible Mothers: A Content Analysis of
Motherhood Ideologies and Myths in Magazines. Sex Roles, 49(1), 21-33.
https://doi.org/10.1023/A:1023905518500
Knight, C., Dobbin, F., & Kalev, A. (2022). Under the Radar: Visibility and the Effects of
Discrimination Lawsuits in Small and Large Firms. American Sociological Review,
87(2), 175–201. https://doi.org/10.1177/00031224221077677
Krings, F., Sczesny, S., & Kluge, A. (2010). Stereotypical Inferences as Mediators of Age
Discrimination: The Role of Competence and Warmth. British Journal of
Management, 22(2), 187–201. https://doi.org/10.1111/j.1467-8551.2010.00721.x
Liu, Y. E., Norman, I. J., & While, A. E. (2013). Nurses’ attitudes towards older people: A
systematic review. International journal of nursing studies, 50(9), 1271-1282.
https://doi.org/10.1016/j.ijnurstu.2012.11.021
Liu, Y. E., Norman, I. J., & While, A. E. (2015). Nurses' attitudes towards older people and
working with older patients: an explanatory model. Journal of nursing management,
23(8), 965-973. https://doi.org/10.1111/jonm.12242
Ljubičić, M. (2021). Ageism in medicine and the right to life. In Provincial Protector of
Citizens – Ombudsman Institute of Criminological and Sociological Research in
Belgrade (ed.). Yearbook: Human Rights Protection Right to Life (pp. 525- 536).
https://www.iksi.ac.rs/izdanja/yearbook_novi_sad_2021.pdf#page=525
Luo, Y., Xu, J., Granberg, E., & Wentworth, W. M. (2012). A Longitudinal Study of Social
Status, Perceived Discrimination, and Physical and Emotional Health Among Older

21
Adults. Research on Aging, 34(3), 275–301.
https://doi.org/10.1177/0164027511426151
Maas, H. A. A. M., Kruitwagen, R. F. P. M., Lemmens, V. E. P. P., Goey, S. H., &
Janssen-Heijnen, M. L. G. (2005). The influence of age and co-morbidity on
treatment and prognosis of ovarian cancer: a population-based study. Gynecologic
Oncology, 97(1), 104-109. doi:10.1016/j.ygyno.2004.12.026
Major, B., Quinton, W. J., & McCoy, S. K. (2002). Antecedents and consequences of
attributions to discrimination: Theoretical and empirical advances. In Zana, M. P. (ed).
Advances in Experimental Social Psychology. Volume 34 (1st ed, pp. 251-330).
Emerald Publishing. https://doi.org/10.1016/S0065-2601(02)80007-7
National Council for Combating Discrimination – Equinet. (2017). Standards for Equality
Bodies. https://equineteurope.org/eb/cp-slug-183/
Neumark, D., Burn, I., & Button, P. (2019). Is It Harder for Older Workers to Find Jobs? New
and Improved Evidence from a Field Experiment. Journal of Political Economy,
127(2), 922–970. https://doi.org/10.1086/701029
OECD. (2022). Employment rate by age group (indicator).
https://doi.org/10.1787/084f32c7-en
Ordonanță nr. 137 din 31 august 2000. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24129
Perry, E. (1994). A Prototype Matching Approach to Understanding the Role of Applicant
Gender and Age in the Evaluation of Job Applicants. Journal of Applied Social
Psychology, 24(16), 1433–1473. https://doi.org/10.1111/j.1559-1816.1994.tb01558.x

22
Posthuma, R. A., & Campion, M. A. (2009). Age stereotypes in the workplace: Common
stereotypes, moderators, and future research directions. Journal of Management,
35(1), 158-188. https://doi.org/10.1177/0149206308318617
Reskin, B. F. (2018). Rethinking employment discrimination and its remedies. In Social
Stratification (pp. 849-858). Routledge.
https://cloudflare-ipfs.com/ipfs/bafykbzacectmxqdvvwiataoga5msv7llaozi63bzxd43io
6oihmv2uj7il7zi?filename=David%20B.%20Grusky%2C%20Katherine%20R.%20W
eisshaar%20-%20Social%20Stratification_%20Class%2C%20Race%2C%20and%20
Gender%20in%20Sociological%20Perspective-Routledge%20%282018%29.pdf
Society for Human Resource Management. (2021). SHRM ageism study topline findings.
https://www.shrm.org/hr-today/trends-and-forecasting/research-and-surveys/Documen
ts/SHRM%20Ageism%20Study%20Topline%20Findings.pdf
Söderhamn, O., Lindencrona, C., & Gustavsson, S. M. (2001). Attitudes toward older people
among nursing students and registered nurses in Sweden. Nurse education today,
21(3), 225-229. https://doi.org/10.1054/nedt.2000.0546
The Age Discrimination in Employment Act, 24 U.S.C., s.12 (1967).
https://uscode.house.gov/statviewer.htm?volume=81&page=607
Thomsen, F. K. (2017). Discrimination. In Oxford Research Encyclopedia of Politics.
https://doi.org/10.1093/acrefore/9780190228637.013.202
Victorian Equal Opportunity and Human Rights Commission. (2021). Annual Report
2020-21.
https://www.humanrights.vic.gov.au/static/17e7f07a6011ef9bf0002454f5a65611/Reso
urce_Annual_Report-2020-21.pdf

23
World Health Organization. (2019). Monitoring Health for the SDGs, Sustainable
Development Goals.
http://library.health.go.ug/sites/default/files/resources/World%20Health%20Statistics
%202019.pdf


Proiect Metodologia Cercetării Psihologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Metodologia Cercetării Psihologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Facultatea de Științe Socio-Umane

Discriminarea persoanelor vârstnice de către personalul medical

Alexandra, Munteanu Catrinel Ana și Roșca Vasilica-Valerica

Anul II, grupa 2

Metodologia cercetării psihologice

Lect. Univ. Dr. Man Mihaela

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

Îmbătrânirea este un proces cu care oamenii se confruntă în mod inevitabil (Butler,

de percepere al acesteia în funcție de stereotipurile existente (Posthuma & Campion, 2009).

Pe lângă acestea, discriminarea legată de vârstă, cu precădere cea a vârstnicilor, reprezintă o

problematică curentă în societate (Society for Human Research Management, 2021). În

rândurile ce urmează, este abordată această problematică a discriminării asupra persoanelor

în vârstă de către personalul medical, mai specific de către medicii oncologi.

Discriminarea reprezintă un subiect de interes în ultimii ani, dat faptul că societatea a

și nu numai. Aceasta reprezintă o barieră, Hellgren și Zapata-Barrero (2022, p. 8) susținând

că „discriminarea prin definiție separă oamenii”, care împiedică formarea armonioasă a

de conflicte (Dancygier & Laitin, 2014; Basedau et al., 2015).

Ca un comportament să fie discriminatoriu, trebuie să pornească de la anumite

2003; Brown, 2008; Knight et al., 2022).

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

amintite si discriminarea directă, indirectă, prin asociere, multiplă precum și hărțuirea și

victimizarea (O.G. 137/2000).

Balliet et al. (2014), au realizat o meta-analiză, care susținea că în cadrul grupului,

menționat că un comportament deschis, în care membrii grupului au dat dovadă de

reciprocitate și s-au angrenat în acțiunile grupului, cooperând, sunt mai implicați în

când ar realiza aceste demersuri cu membrii din afara grupului.

discriminarea suferită în timpul perioadei de angajare pe motiv de vârstă (National Council

for Combating Discrimination – Equinet, 2017). În mediul organizațional, se constată că

(2011) contraargumentează stereotipul, susținând că prezența acestora la locul de muncă le

asigură o siguranță angajaților mai tineri, vârstnicii fiind considerați de încredere și cu

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

Vârsta reprezintă totodată, un alt predictor al discriminării. Discriminarea pe criterii

de vârstă poate fi asociată cu o scădere a percepției pozitive a participanților asupra

îmbătrânirii (Hooker et al., 2019).

În anul 1969, Butler a introdus termenul ageism, pentru a se referi la discriminarea pe

motiv de vârstă, la prejudecățile care se formează în jurul vârstei și a îmbătrânirii. Acesta

susține că ageismul include toate categoriile de vârstă.

Discriminarea persoanelor peste 40 de ani este strict interzisă (The Age

Discrimination in Employment Act, 1967). Neumark et al. (2019) au observat că în cazul

vârstnicii se integrează rapid.

Angajații vârstnici se confruntă cu mai multe provocări în momentul în care doresc

să-și demonstreze competențele profesionale pentru a dobândi respectul cuvenit, riscând să

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

Equal Opportunity and Human Rights Commission, 2021).

OECD (2022) a înregistrat în statele membre că rata ocupării forței de muncă pe

2.3 Discriminarea vârstnicilor în actul medical

Discriminarea persoanelor vârstnice de către personalul medical este un subiect bine

cunoscut, care nu ridică un grad de importanță demn de intervenție și corectare, deși ne

confruntăm cu o scădere a natalității și o creștere a speranței de viață (World Health

asociați cu scăderea funcționalității cognitive, a sănătății fizice și a celei mentale, tinerii

considerând că vârstnicii nu au capacitatea de a avea grijă de ei înșiși (Ljubičić, 2021).

pe vârstă în demersurile de oferire a diagnosticului precum și a categoriilor de tratament

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

suferită și li se acordă mai puține șanse de supraviețuire.

Colegiul American al Medicilor pune în lumină etica și echitatea ce presupun ca

et al., 2014), dar și cu cele de ordin pozitiv (Liu et al., 2015).

de comportament manifestat în cazul studenților de anul 1 și al celor de anul 3, aceștia

Angajații din cadrul medical necesită o concepție corectă a îmbătrânirii și a formelor

Bd. Victoriei, Nr. 5-7 Tel.: +40 269 21.60.68

consolidează experiența necesară pe parcursul desfășurării serviciilor, iar metodele de

îmbunătățire a aptitudinilor acestora stau în alegerea corespunzătoare a instrumentelor de