REFERAT LA DISCIPLINA

DREPT COMERCIAL
CONTRACTUL DE LEASING
Nume:Pirvan
Prenume:Nicolae
Specializarea:Drept
Grupa 332
Anul:III
Disciplina: Drept comercial
Indrumator:Conf.univ.dr. Enea Constantin
Cuprins

I. Introducere
1. Noțiuni generale
2. Definiție
II. Contractul de leasing
1. Noţiune. Subiecţi, mecanism, avantaje
2. Forme de leasing
3. Natura juridică și caracterele juridice
4. Efectele contractului de leasing
5. Răspunderea părților contractului
6. Încetarea contractului
III. Concluzii
IV. Bibliografie

1
 I.Introducere

Analiștii comerțului internațional au scos in evidență faptul ca leasing-ul constituie o

expresie a tehnicilor moderne de contractare în acest domeniu. Insistența asupra acestui tip de
contract este explicată de mai mulți autori prin pragmatismul ți eficacitatea lor.
Leasing-ul a aparut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii, ca mai apoi,
treptat, să patrundă și în alte țări, îndeosebi în Europa .
În S.U.A., leasing-ul a fost reglementat prin United States Uniform Consumer Credit
Code si prin Uniform Commercial Code . În Marea Britanie , Franța si Belgia s-au elaborat
reglementări, care definesc relațiile contractuale pe baza de leasing și precizează operațiunile
pe care le include.
Leasing-ul a fost determinat, în apariția sa de cauze obiective. Astfel, în S.U.A., în
Marea Britanie și în alte țări erau întâmpinate greutăți în finanțarea afacerilor, ca urmare a
rigidității formelor și procedeelor existente. Oamenii de afaceri simțeau nevoia dotării
societăților lor comerciale cu echipamente moderne, în condițiile în care utilajele din dotare se
învecheau, mai ales ca efect al uzurii lor morale. Formula cumpărării unor bunuri de la
vânzător în scopul închirierii lor acelor clienți care aveau nevoie de ele a aparut ca o formulă
salvatoare și eficientă.

1. Noţiuni generale
Potrivit noii legislaţii fundamentale adoptate în România după 1989, economia de
piaţă a fost instituită atât prin dispoziţii declarative, cât şi prin măsuri concrete, în vederea
atingerii acestui obiectiv.
Necesitatea reconstrucţiei economiei de piaţă a fost şi este urgentă şi, în acest sens, au
fost făcute eforturi pentru mărirea investiţiilor de capital românesc şi străin şi stimularea
agenţilor economici. De asemenea, s-a avut în vedere şi scopul prioritar al României de
asociere la organismele comunităţilor economice europene, ceea ce impune o economie
performantă, de natură a diminua şocul intrării într-o piaţă comună unde indicatorii de calitate
sunt de nivel ridicat.

Leasing-ul este un pas înainte în finanţarea întreprinderilor care doresc să-şi

achiziţioneze utilaje şi echipamente, dar care nu au posibilităţi financiare.
Această tehnică de finanţare care presupune un risc ridicat, vine să dea satisfacţie
agenţilor economici care nu pot să obţină credite de la bănci, ori nu vor să-şi greveze bunurile

2
mobile şi imobile prin instituirea unei ipoteci sau a unui gaj, sarcini de natură a afecta
dinamismul specific domeniului comercial.
Interesul practic al leasing-ului este de a asigura finanţarea integrală prin fonduri
împrumutate, a unei investiţii fără ca beneficiarul să constituie măsuri asiguratorii, prin
aceasta leasing-ul se distinge de tradiţionala creditare a investiţiilor, unde întreprinderea
beneficiară suportă o parte din valoarea investiţiei.
De aceea leasing-ul – ca tehnică de finanţare – vizează, în primul rând, întreprinderile
care urmăresc lărgirea activităţii şi ridicarea performanţelor, iar pe plan mai general, asigură
progresul tehnic.

2. Definiţie

Definiţia leasing-ului poate fi dată atât din punct de vedere economic, cât şi juridic.

Din punct de vedere economic, leasing-ul reprezintă o operaţiune de finanţare în care

finanţatorul asigură fondurile necesare pentru întreaga investiţie1.

Din punct de vedere juridic, leasing-ul reprezintă un contract complex care permite
unei persoane să obţină şi să utilizeze un lucru fără a plăti imediat preţul2.

II. Contractul de leasing

1. Noţiune. Subiecţi, mecanism, avantaje.

Contractul de leasing este contractul prin intermediul căruia o parte , denumită

locator/finanțator , transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui
bun , al cărui proprietar este , celeilalte părți , denumită locatar/utilizator , la solicitarea
acesteia , contra unei plăți periodice , denumită rată de leasing , iar la sfârșitul perioadei de
leasing locatorul/finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al
locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul , de a prelungi contractul de leasing fără a
schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale .

Contractul de leasing este reglementat de O.G. nr.51/1997 privind operațiunile de

leasing și societățile de leasing , republicată și ulterior modificată .

1 Dan Voiculescu, Analiza economică a operaţiunilor de leasing, Ed. Enciclopedică, 1986.

2 Asupra analizei juridice a operaţiunilor de leasing, a se vedea D. Clocotici, Gh. Gheorghiu în R.D.C. nr.
112/1997 şi 3/1998.

3
 În mecanismul leasing-ului, ca operaţiune comercială, structurată în mai multe
raporturi juridice distincte intervin următoarele persoane :

• locatorul bunului sau finanţatorul operaţiunii care este o entitate juridică

specializată, persoană juridică română sau străină; în raport de natura
operaţiunii de leasing ce constituie obiectul lor de activitate, societăţile de
leasing sunt societăţi de leasing generale, societăţi de leasing integrate sau
societăţi de leasing imobiliare pentru comerţ şi industrie ;

• utilizatorul, locatarul sau beneficiarul bunului ;

• Terţul sau furnizorul, care poate fi constructorul, producătorul sau

fabricantul lucrului ori intermediar3 .

Leasing-ul este privit ca o tehnică modernă de creditare a comerţului 4. Prin

operaţiunile de leasing se închiriază temporar bunuri şi servicii, în speţă bunuri imobile şi
bunuri mobile de folosinţă îndelungată, aflate în circuitul civil. In mod obişnuit, bunurile date
în locaţie sunt maşinile, echipamentele şi utilajele de uz comercial.

Elementele şi etapele definitorii ale leasing-ului sunt următoarele :

• solicitarea adresată finanţatorului de către client, viitorul utilizator, privind

încheierea unui contract de leasing a unui anumit bun;

• încredinţarea de către finanţator utilizatorului, a unui mandat privind

selecţionarea furnizorului, a bunului şi de negociere a contractului de
cumpărare a bunului de către finanţator;

• negocierea de către utilizator şi furnizor a unui contract de cumpărare a

bunului, în baza mandatului primit de la locator, conform necesităţilor sale;

• utilizarea bunurilor de către utilizator numai în scopuri profesionale, potrivit

obiectului de activitate.

Leasing-ul a apărut datorită rigidităţii procedeelor de finanţare a comerţului şi

necesităţii dotării întreprinderilor cu maşini şi utilaje moderne.

Folosirea operaţiunilor de leasing ca formă de circulaţie a mărfurilor, prezintă avantaje

pentru toate părţile :

• Furnizorul are posibilitatea de a-şi asigura o piaţă de desfacere pentru

produsele sale şi de a-şi consolida poziţia faţă de concurenţă.
3 I. Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Rosseti, Bucureşti, 2004, p. 353-354.
4
D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, op. cit.

4
 • Utilizatorul îşi procură maşinile şi utilajele necesare fără cheltuieli imediate
de investiţii şi cu evitarea riscurilor aferente.

• Finanţatorul efectuează un plasament profitabil al resurselor sale financiare

şi poate obţine, prin ratele de leasing, importante beneficii.

2. Forme de leasing

a) După obiectul operaţiunilor de leasing se pot distinge mai multe forme :

- leasing-ul echipamentului industrial;
- leasing-ul imobiliar, cu destinaţie comercială sau locativă;
- leasing-ul mobiliar al bunurilor de folosinţă îndelungată; -
leasing-ul fondului de comerţ
b) După părţile contractante, leasing-ul se împarte în :
- leasing direct;
- leasing indirect.
c) În raport de efectele lor fiscale, operaţiunile de leasing sunt de două feluri4 :
- leasing financiar;
- leasing operaţional.
d) În funcţie de durata încheierii, leasing-ul poate fi : - leasing pe termen scurt; -
leasing pe termen lung.
e) După particularităţile tehnicii de realizare, leasing-ul prezintă următoarele variante :
- leasing-ul experimental;
- leasingul ordinatoarelor;
- lease – back5;

3. Natura juridică şi caracterele juridice

Leasing-ul poate fi caracterizat ca o formă de finanţare cu termen. In acelaşi timp,
leasing-ul se aseamănă cu contractele de închiriere şi de vânzare în rate.
Leasing-ul este un mecanism contractual complex şi original care se realizează prin
următoarele mijloace juridice :
- un contract de mandat, închiriat între locator/finanţator şi
utilizator;
4 Art. 6 alin (1) pct. 7 şi 8 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din
23 decembrie 2003.
5 I. Schiau, op. cit. p. 356 – 357.

5
 - un contract de vânzare – cumpărare, încheiat între furnizori şi
locator;
- un contract de locaţie, încheiat între locator şi utilizator; - un
contract accesoriu.
Leasing-ul este totuşi un contract particular de finanţare, rezultat al unei fuziuni de
tehnici şi mijloace juridice. Contractul de leasing este sinalagmatic, oneros, comutativ şi are
un caracter institu – personae, în ceea ce priveşte persoana utilizatorului; finanţatorul va putea
însă înstrăina, fără restricţii, proprietatea bunului, către un alt finanţator.

4. Efectele contractului de leasing

În operaţiunea de leasing, terţul furnizor îşi asumă un număr de obligaţii :

- livrarea bunului în stare de funcţionare;

- participarea la instruirea personalului destinat exploatării bunului;

- reparaţia defecţiunilor care nu provin din culpa utilizatorului;

- asigurarea pieselor de schimb necesare reparaţiei sau achitarea contravalorii lor.

Finanţatorul/locator are următoarele obligaţii :

- să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor;

- să încheie un contract de vânzare – cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator,

încondiţiile negociate de acesta;

- să încheie un contract de leasing cu utilizatorul ;

- să confere utilizatorului un drept de foloșință asupra bunului achiziționat ;

- să respecte la expirarea contractului de leasing dreptul de opțiune al utilizatorului , ce

constăîn posibiliatatea de a solicita achiziționarea bunului , restituirea acestuia sau
prelungirea contractului de leasing ;

- să garanteze pe utilizator de evicțiune din partea oricărei persoane fizice sau juridice , care
arpretinde un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului utilizat în sistem de
leasing .

Utilizatorul trebuie să :

6
- să primească bunul la termenul stipulat în contractul de vânzare – cumpărare și în
contractulde leasing ;

- să nu încheie un contract de sublocație privind bunul care i-a fost încredințat , fără
acordulsocietății de leasing

- să efectueze plățile cu titlu redevență , în cuantumul valoric stabilit și la datele fixate

încontractul de leasing

- să suporte cheltuielile de întreținere și să plătească primele de asigurare în legătură cu

bunulutilizat

- să își asume toate riscurile în caz de distrugere sau avariere a bunului utilizat , prin
faptaproprie sau prepușilor săi , ori din cauze fortuite , și să continue plățile cu titlu de
redevență până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing

- să apere în raporturile cu terțe persoane dreptul de proprietate al societății de leasing

asuprabunului ce face obiectul utilizării , în baza unui mandat conferit prin contractul de
leasing .

5. Răspunderea părţilor contractului

Dacă utilizatorul refuză să primească bunul la termenul stipulat în contractul de

vânzarecumpărare sau în situaţia în care se află în stare de lichidare judiciară, societatea de
leasing are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu dauneinterese. Societatea de
leasing nu răspunde pentru nelivrarea către utilizator a bunului ce face obiectul contractului de
leasing.

In absenţa unei prevederi contrare, dacă utilizatorul nu achită redevenţa, societatea de

leasing are dreptul de a rezilia contractul de leasing, cu obligaţia utilizatorului la restituirea
bunului şi la plata ratelor scadente şi nerambursate, cu dauneinterese. Daunele-interese
cuprind cuantumul valoric al redevenţei care a rămas de plătit până la expirarea contractului
de leasing.

Nerespectarea dreptului de opţiune al utilizatorului obligă societatea de leasing la plata

de daune, care vor fi egale cu valoarea reziduală a bunului, dacă a fost amortizat integral, sau
cu valoarea sa de circulaţie, calculată la data expirării contractului de leasing. În cazul
vânzării bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing, până la expirarea termenului
contractual, cumpărătorul este legat de aceleaşi obligaţii ca şi vânzătorul, ce rămâne garant al
îndeplinirii acestor obligaţii faţă de utilizator.

7
 De la încheierea contractului de leasing şi până la expirarea acestuia şi reintrarea în
posesie, societatea de leasing, în calitate de locator, este exonerată de orice răspundere faţă de
terţi, pentru prejudiciile provocate de bunurile ce fac obiectul folosinţei şi posesiei la
utilizator.

Contractele de leasing care au ca obiect utilizarea bunurilor imobile şi mobile sunt

supuse formalităţilor de publicitate aplicabile pentru a se asigura opozabilitatea faţă de terţi.

6. Încetarea contractului

Poate înceta la :

-expirarea termenului;

-reziliere;

-prin convenţia părţilor.

III. Concluzii

Leasing-ul s-a conturat mult mai clar ca realitate economică decât ca o entitate
juridică. Dacă pentru agenţii economici leasing-ul poate fi considerat drept mijloc de
deconcentrare, prin micşorarea riscurilor pentru cei chemaţi să-i descifreze esenţa juridică el
pare o problemă insolubilă.

8
 Succesul economic deosebit al acestei noi operaţiuni a impus leasing-ul în atenţia
tuturor. Leasing-ul este la acest moment pe plan internaţional, , unul dintre cele mai răspândite
mijloace de realizare a finanţărilor.

V. Bibliografie

1. Dan Voiculescu, Analiza economică a operaţiunilor de leasing, Ed. Enciclopedica,

Bucureşti, 1986.
2. D. Clocotici, Gh. Gheorghiu, Operaţiuni de leasing, Ed. Lumina Lex, 1998,
3. I. Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Rosseti, Bucureşti, 2004

9
4. Prof.univ.dr Cristina Florescu, curs Drept Comercial II încărcat pe Blackboard, Spiru
Haret, Facultatea de Drept/Anul 3, sem II 2020.

10