Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SPIRIDON IAȘI
PROTOCOL DE PRACTICĂ
Revizia 2
Revizia 3
CUPRINS
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ......................................................................
A.1. Diagnosticul.....................................................................................................................
A.2. Codul bolii ....................................................................................................................
A.3. Utilizatorii......................................................................................................................
A.4. Scopurile protocolului.....................................................................................................
A.5. Definiţiile și prescurtările folosite în protocol...............................................................
A.6. Informaţie epidemiologică...........................................................................................
F.BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................
Anexă
A. PARTEA INTRODUCTIVĂ
A.1.Diagnosticul: EXANTEM MEDICAMENTOS (ERUPȚIE GENERALIZATĂ A PIELII DATORITĂ
DROGURILOR ȘI MEDICAMENTELOR)
A.2. Codul bolii (CIM 10): L27.0
A.3. Utilizatorii: Sectia și ambulatoriul de Imunologie Clinica și Alergologie, Medicină internă din
cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sf. Spiridon Iași.
Ac anticorpi
Ag antigen
ANA anticorpi antinucleari
CIC complexe immune circulante
DAO diaminoxidaza
AINS antiinflamatorii nesteroidiene
SJS sindrom Steven Johnson
TEN necroliza epidermica toxica
B. PARTEA GENERALĂ
B.1. Nivelul consultativ specializat (Ambulatoriu integrat)
- examinarea activă a pacienților
- anamneza amanuntită
- examen clinic
- stabilirea investigațiilor paraclinice
- stabilirea măsurilor igieno-dietetice și terapeutice
- evaluarea criteriilor de spitalizare
Clinic - manifestari diverse ( exantem maculopapular, angioedem, eritem fix medicamentos, sever-
SJS, TEN sau overlap, anfilaxie);
Teste cutanate prick si intradermice la substante medicamentoase;
Testare patch substante medicamentoase;
Teste de provocare medicamentoasa.
Investigatii paraclinice
Hemoleucograma, VSH, CRP, CIC, test Coombs;
Triptaza serica, histaminemie;
IgE specifice substante medicamentoase;
Test de degranulare a bazofilelor;
Test de transformare limfoblastica;
Tratamentul:
Sistarea administrarii substantei incriminate daca este posibil;
Tratament simptomatic- antihistaminic, glucocorticoid, alte imunosupresoare;
Regim alimetar specific pacientilor cu urticaria ,evitarea alimentelor bogate in histamina;
Desensibilizare dupa rezolvarea episodului acut
C.2.2.Etiologia
- antibiotice ;
- AINS;
- medicatie perioperatorie;
- substanțe de contrast;
- anticonvulsivante;
C.2.3. Profilaxia
C.2.4.2.Examenul fizic
Clinic- manifestări diverse (exantem maculopapular, angioedem, eritem fix medicamentos,
sever- SJS, TEN sau overlap, anfilaxie);
Teste cutanate prick și intradermice la substanțe medicamentoase;
Testare patch substanțe medicamentoase;
Teste de provocare medicamentoasă.
C.2.4.3.Investigatii paraclinice
Hemoleucograma, VSH, CRP, CIC, test Coombs;
Triptaza serica, histaminemie;
IgE specifice substante medicamentoase;
Test de degranulare a bazofilelor;
Test de transformare limfoblastică;
C.2.4.4.Diagnosticul diferențial
Reacții alergice declanșate de alimente, întepături de insecte, contactul cutanat cu fructe,
alimente, aeroalergene;
Boli sistemice: vasculita urticariană, mastocitoza, sindrom Schnitzler, sindrom
hipereozinofilic;
Angioedemul bradikininic;
C.2.4.5.Criterii de spitalizare
C.2.4.7.Evolutia
Evolutia pacientilor este de cele mai multe ori favorabilă, evoluând spre remisiune completă.
C.2.4.8.Supravegherea pacientilor
- trusa de urgență
C.2.5. Riscuri
In general minime, dar există potențial fatal.
C.2.6. Complicatii
In general rare, legate de tipul leziunilor cutanate, legate de terapie, fatale la pacienții cardiaci cu
terapie betablocantă.
F.BIBLIOGRAFIE:
1. Zuberbier T, Asero R, Bindslev-Jensen C, Walter Canonica G, Church MK, Gimenez-Arnau A et al.
EAACI/GA2 LEN/EDF/ WAO guideline: definition, classification and diagnosis of urticaria. Allergy
2009;64:1417–1426.
2.Zuberbier T, Greaves MW, Juhlin L, Merk H, Stingl G, Henz BM. Management of urticaria: a
consensus report. J Investig Dermatol Symp Proc 2001;6:128–131.
3.O’Donnell BF, Lawlor F, Simpson J, Morgan M, Greaves MW. The impact of chronic urticaria on the
quality of life. Br J Dermatol 1997;136:197–201.
4. Zuberbier T, Maurer M. Urticaria: current opinions about etiology, diagnosis and therapy. Acta
Derm Venereol 2007;87:196– 205
5.Comi AL, Tedeschi A, Lorini M, Miadonna A. Novel clinical and serological aspects in non-allergic
asthma. Respir Med 2007;101:2526–2533.
6. Kaplan AP. Clinical practice. Chronic urticaria and angioedema. N Engl J Med 2002;346:175–179
7. Zuberbier T, Aberer W, Asero R, BindslevJensen C, Brzoza Z, Canonica GW et al. Methods report on
the development of the 2013 revision and update of the EAACI/ GA2 LEN/EDF/WAO Guideline for the
definition, classification, diagnosis, and management of urticaria. Allergy 2014,
doi:10.1111/all.12370.