FENOMENUL DE BULLYIND IN SCOALA

EXEMPLE EUROPENE DE BUNA PRACTICA

În cartea lui, publicată în 1993, Bullying at school: What we know and what we can do?
(Bullying-ul în şcoală : Ce trebuie să ştim şi ce trebuie să facem?), identifică caracteristicile elevilor,
care sunt mai susceptibili de a fi agresori (bullies), precum şi cele care sunt cele mai susceptibile de a
fi victime (în limba engleză bullied) ale hărţuirii, intimidării, abuzurilor, adică bullying-ului.

Iată caracteristicile generale ale agresorilor şi victimelor:

Agresori Victime
• sunt pasivi în comportament şi comunicare, izolaţi
• manifestă puternic nevoia de a conduce, de a
social;
domina şi „subjuga” alţi colegi;
• sunt precauţi, sensibili, retraşi, timizi;
• sunt impulsivi, uşor de înfuriat;
• manifestă nesiguranţă, anxietate, sensibilitate
• sunt provocatori, nu respectă regulile;
exacerbată;
• sunt agresivi cu colegii, părinţii, profesorii;
• au o stimă de sine scăzută;
• nu au remuşcări şi capacitatea de a înţelege
• au puţin prieteni sau deloc;
emoţiile celorlalţi (empatie);
• nu sunt capabili să dezvolte relaţii sociale;
• au deficit de atenţie: în timpul orelor desenează,
• sunt percepuţi ca incapabili de a se apăra, de a
aruncă hârtii, dorm, comentează;
avea puncte de vedere personale, de a argumenta;
• au o părere foarte bună, uneori exagerată despre
• au diferite forme de dizabilităţi: fi zice, de
sine: se consideră şefi, şmecheri, boss, prinţese...
vorbire, locomotorii etc.
• instigă la absenteism şcolar şi-i abuzează pe cei
• afişează o atitudine de învins şi un comportament
care nu se supun „noii” reguli;
depresiv;
• aparţin unor anturaje/ grupuri dubioase;
• nu fac faţă presiunii grupului;
• percep acţiuni ostile acolo unde nu există, sunt
• arată că drepturile lor nu contează, sunt ignorate;
antisociali.
• nu iau atitudine în faţa actelor de agresiune.

În Japonia, într-o şcoală, în urma constatării creşterii nivelului de violenţă/ bullying între elevi şi între
elevi şi cadre didcatice, o profesoară de desen a iniţiat şi implementat proiectul „Creativitate plastică
contra violenţei” (de exemplu: decupaje creative de primăvară sau dedicate apei, într-o abordare
transdisciplinară), prin care elevii acesteia au fost implicaţi în decorarea şcolii şi implicit în crearea
unui mediu pozitiv de învăţare. Sarcina elevilor era de a desena/ picta cu acuarele, vopsele, culori
speciale pereţii, ferestrele, uşile, dulapurile şcolii din incinta şi din afara acesteia, în funcţie de
anotimp, subiecte, interese, aptitudini, abilităţi etc. în timpul activităţilor şcolare (unde tema sau
subiectul lecţiei favorizau exprimarea plastică), dar şi-n timpul pauzelor sau vacanţelor. Şcoala a
devenit astfel prietenoasă, mai frumoasă, rezultatul muncii în echipă, împreună a „angajaţilor”. Dacă
iniţial a fost doar un experiment, ulterior s-a extins la nivelul tuturor copiilor şi cadrelor didactice din
şcoală. Rezultatele au fost benefice: scăderea incidentelor de tip bullying/ violenţă, scăderea numărului
de absenţe, îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale dintre elevi şi cadre didactice, implicarea părinţilor
în educaţia copiilor, obţinerea unor performanţe academice şcolare, creşterea stimei de sine,
optimizarea comunicării, negocierea conflictelor, luarea deciziilor, dezvoltarea creativităţii,
experimentarea lucrului în echipă, promovarea imaginii şcolii în comunitate şi-n lume.