TULBURĂRILE DE PERSONALITATE

Tulburarea de personalitate – un model persistent de trăiri interioare și comportament care se

îndepărtează semnificativ de la normele specifice mediului cultural din care provine individul:
― este pervaziv (generalizat) și rigid
― debutează în adolescență sau la vârsta de adult tânăr
― este stabil în timp
― conduce la suferință sau disfuncție

Prin ce se caracterizează fiecare tulburare:

Grupul A – (persoanele par adesea bizare sau excentrice)

•Tulburarea de personalitate paranoidă ― un tipar de neîncredere și comportament suspicios,
motivațiile celor din jur fiind interpretate ca
răuvoitoare.
•Tulburarea de personalitate schizoidă ― un tipar de evitare a relațiilor sociale
și un grad redus de exprimare a emoțiilor.
•Tulburarea de personalitate schizotipală ― un tipar de disconfort acut în relațiile interpersonale
și capacitate redusă de a dezvolta relații
apropiate, distorsiuni cognitive sau de percepție
și comportament excentric.
Grupul B – (persoanele par frecvent teatrale, emotive sau haotice)
•Tulburarea de personalitate antisocială―un tipar de desconsiderare și încălcare a drepturilor celorlalți
•Tulburarea de personalitate borderline(de granită)―un tipar de instabilitate în relațiile interpersonal
imagine de sine instabilă
instabilitate afectivă
impulsivitate accentuată
•Tulburarea de personalitate histrionică― un tipar de exprimare excesivă a emoțiilor
și căutarea atragerii atenției celor din jur.
•Tulburarea de personalitate narcisistă― un tipar excesiv de grandoare
nevoia intensă de a fi admirat
și lipsa empatiei
Grupul C – (persoanele par frecvent anxioase sau fricoase)
•Tulburarea de personalitate evitantă― un tipar de inhibiție socială
sentiment de inadecvare
și hipersensibilitate la evaluările negative
•Tulburarea de personalitate dependentă― un tipar de comportament de supunere
și dependență emoțională,
având la bază nevoia excesivă de a fi
protejat de cineva
•Tulburare de personalitate obsesiv compulsivă― tipar de preocupări excesive pt ordine,perfecționism
și nevoia de control
Tulburarea de personalitate paranoidă – suspiciune și neîncredere generalizată față de alții
– motivațiile acestora fiind interpretate ca fiind
răuvoitoare – debutează la vârsta adult tânăr
– se manifestă în diverse situații
Îndeplinește 4 (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Îi suspectează pe ceilalți, fără a avea suficiente argumente, că îi exploatează, nedreptățesc sau înșeală.
2. Are dubii cu privire la loialitatea sau încrederea pe care o pot acorda prietenior sau asociaților.
3. Evită să facă destăinuiri altora de teama nejustificată că ar putea folosi informațiile împotriva lui.
4. Interpretează remarcile inocente ale altora ca fiind jigniri mascate, iar eveniimentele inofensive ca fiind
amenințări ascunse.
5. Este ranchiunos și poartă pică (nu uită și nu iartă jignirile, nedreptățile sau tachinările).
6. Este gata să reacționeze cu mânie sau să contraatace ceea ce crede că sunt atacuri la persoana sau
reputația sa, deși alte persoane nu le percep ca fiind atacuri.
7. Au suspiciuni repetate, în absența unui indiciu real, cu privire la fidelitatea soțului/soției sau a
partenerului sexual.

• au dificultăți în inițierea relațiilor apropiate și probleme în menținerea acestora.

• Suspiciunea și ostilitatea lor excesivă se exprimă prin: - caracterul argumentativ direct
- acuze repetate
- retragere tăcută, evident
ostilă
• Sunt permanent în alertă față de potențialele atacuri: - acționează în mod defensiv, ascuns sau ocolit
- par „reci” și lipsiți de sentimente tandre
• Deoarece nu au încredere în ceilalți, au nevoie excesivă de: - auto-suficiență
- și un sentiment puternic de
autonomie
• Simt nevoia să aibă un control ridicat asupra celor din jur.
• Îi pot acuza pe alții pentru propriile lor defecte.

Debut și evoluție
Poate deveni evidentă pentru prima data în copilărie și adolescență prin: - caracterul solitar
- relații limitate cu
colegii - anxietate socială
- randament
școlar scăzut -
hipersensibilitate
- idei și limbaj bizare
- fantezii particulare Acești copii par “deosebiți” sau ”excentrici” și sunt
adesea tachinați din acest motiv. Factori de risc - Factori genetici și fiziologici
Tulburarea de personalitate schizoidă ― un tipar pervaziv caracterizat prin lipsa de interes față de
relațiile sociale și un registru restrâns de exprimare a emoțiilor interpersonale
― debutează la vârsta de adult tânăr
― se manifestă în diverse situații
Îndeplinește 4 (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Nu își dorește și nici nu îi fac plăcere relațiile apropiate, nici măcar să facă parte dintr-o familie.
2. Aproape întotdeauna alege activitățile solitare.
3. Are un interes redus sau nu este interesat deloc de experiențe sexuale cu o altă persoană.
4. Există un număr restrâns de activități pe care le agrează sau niciuna.
5.Nu are alți prieteni apropiați sau confidenți cu excepția rudelor de gradul întâi.
6. Este indiferent la laudă sau la critica altora.
7. Apare ca o persoană rece, distanțată emoțional, indiferentă și aplatizată afectiv.

• Își exprimă cu foarte mare dificultate mânia, chiar și ca răspuns la o provocare directă.
• Uneori viața acestor persoane pare lipsită de direcție și par să „eșueze” în atingerea scopurilor.
Au puțin prieteni.
Stabilesc rareori întâlniri de natură romantică.
De obicei, nu se căsătoresc.
Funcționarea profesională poate fi afectată - dacă presupune implicare interpersonală.
Se descurcă bine dacă lucrează în condiții de izolare socială.
Ca răspuns particular la stres – pot prezenta episoade psihotice.
Pot dezvolta uneori - tulburare depresivă majoră.

Debut și evoluție
Poate deveni evidentă pentru prima dată în copilărie și adolescență când acesta:
- preferă singurătatea
- are relații reduse cu colegii
- randament școlar scăzut
Ceea ce determină etichetarea lui drept diferit ți îl face subiectul tachinării.
Factori de risc
Factori genetici și fiziologici.
Poate avea prevalență crescută la rudele indivizilor cu schizofreni sau tulburare de personalitate
schizotipală.
Tulburarea de personalitate schizotipală – un tipar pervaziv caracterizat prin:
- relații sociale și interpersonale deficitare
- marcate de disconfort acut
- capacitate redusă de a dezvolta relații apropiate
- distorsiuni cognitive și perceptive
- comportament excentric

Îndeplinește 5 (sau mai multe) din următoarele criterii:

1.Idei de referință .
2. Credințe bizare sau gândire magică, ce influențează comportamentul și sunt în dezacord cu normele
culturale (credința în superstiții, clarviziune, telepatie, sau “al șaselea simț”).
3.Experiențe perceptive neobișnuite, inclusiv iluzii corporale.
4. Gândire și limbaj bizare (vorbire vagă, de circumstanță, metaforică, supraelaborată sau stereotipă).
5.Caracter suspicios sau ideație paranoidă.
6.Sentimentele inadecvate sau limitate.
7.Comportament sau aspect exterior bizar, excentric sau ciudat.
8.Lipsa prietenilor apropiați și a confidenților, cu excepția rudelor de gradul întâi.
9. Anxietate socială excesivă care nu se reduce prin acomodarea la mediu și are tendința de a se asocia
mai curând cu temeri paranoide decât cu aprecieri negative despre sine.

• Peste jumătate din pacienți au în istoric cel puțin un episod depresiv major.
• Pot prezenta episoade psihotice tranzitorii (minute sau ore) – ca răspuns la stres.

Debut și evoluție
Are o evoluție relativ stabilă.
Numai un mic procent din pacienți progresează spre schizofrenie.
Poate deveni evidentă în copilărie sau adolescență: - solitudine
- relații reduse cu colegii
- anxietate socială
- randament școlar scăzut
- hipersensibilitate
 - gânduri și
limbaj ciudate - fantezii
bizare
Factori de risc
Factori genetici si fiziologici. Rude gradul I cu schizofrenie și alte tulburări psihotice.
Tulburarea de personalitate antisocială - un tipar comportamental pervaziv caracterizat prin
desconsiderarea și încălcarea drepturilor celorlalți
― apărut în jurul vârstei de 15 ani
Îndeplinește 3 (sau mai multe) din următoarele criterii
1.Incapacitatea de a se conforma normelor sociale și comportament în afara limitelor legii, caracterizat
prin comiterea repetată a unor fapte care au fost motiv de arestare
2.Înșelătorie, pusă în practică prin minciuni repetate, utilizarea de nume false sau escrocarea altora pentru
profit personal sau amuzament
3.Impulsivitate sau incapacitatea de a planifica o acțiune
4.Iritabilitate și agresivitate, manifestate prin conflicte violente repetate
5.Nepăsare față de siguranța personală sau a celorlalți, fără a se gândi la consecințe
6.Iresponsabilitate constantă, manifestată prin eșec repetat de a avea un loc de mincă stabil sau de a-și
onora obligațiile financiare
7. Lipsa de remușcări, manifestată prin indiferența individului față de prejudiciile aduse altora și prin
explicarea detașată a motivelor pentru care a agresat, maltratat sau escrocat alte persoane.

• Le lipsește empatia și au tendința de a fi duri, cinici și plini de dispreț față de sentimentele, drepturile și
suferinșa celorlați.
• Au o părere exagerată și arogantă despre ei înșiși.
• Sunt excesiv de încăpățânați, siguri de ei sau obraznici.
• Afișază un farmec lipsit de sinceritate, superficial.
• Pot fi iresponsabili și își pot exploata partenerii sexuali.
• Pot avea un istoric de parteneri sexuali multipli. Nu au menținut niciodata o relație monogamă.
• Ca părinți au un comportament iresponsabil față de copii.
• Pot suferi de disforie, acuzând o stare de tensiune, incapacitatea de a tolera plictiseala și dispoziția
depresivă.

Debut și evoluție
Are o evoluție cronică.
Se poate estompa sau remite pe măsură ce individul înaintează în vârstă, în special după decada a patra de
viață.
Diagnosticul nu se poate stabili înainte de vârsta de 18 ani.
Factori de risc – Factori genetici și fiziologici
Tulburarea de personalitate borderline – tipar caracterizat prin instabilitate în relaţiile interpersonale
instabilitate a imaginii de sine si
aafectivității impulsivitate accentuată
Îndeplineşte 5 (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Eforturi susţinute pentru a evita un abandon real sau imaginar.

2. Un tipar de relaţii instabile şi intense, caracterizat prin alternarea între extremele de idealizare şi
devalorizare.

3. Tulburări de identitate: instabilitatea imaginii de sine sau a sentimentului de sine.

4. Impulsivitate, manifestată în cel puţin două situaţii potenţial auto-distructive (cheltuieli excesive,
relaţii sexuale periculoase, abuz de substanţe, condus imprudent, alimentaţie compulsivă).

5. Comportament suicidar recurent, gesturi sau ameninţări cu suicidul, sau comportament auto-
mutilant.

6. Instabilitate afectivă produsă de reactivitatea dispoziţiei (disforie episodică intensă, iritabilitate

sau anxietate, care durează de obicei câteva ore şi rareori mai mult de câteva zile).

7. Sentimentul cronic de vid interior.

8. Furie nemotivată şi intensă sau dificultatea de a controla (crize frecvente de furie, stare
permanentă de iritabilitate, 

• Pot avea uun model de subminare a propriilor realizări atunci când sunt aproape de atingerea unui
obiectiv
• Unii dezvoltă simptome de tip psihotic în momentele stresante.
• Pot deceda prematur ca urmare a suicidului.
• Pierderea repetată a locului de muncă, întreruperea educației precum și separarea sau divorțul sunt
obișnuite.
• În istoricul copilăriei există adesea abuz fizic sau sexual, neglijare, conflicte violente și pierderea
prematură a unui părinte.
Debut și evoluție
Disfuncția și riscul de suicid sunt maxime în perioada de adult și se estompează treptat cu înaintarea în
vârsta.
După aproximativ 10 ani peste jumătate din aceștia, nu mai prezintă tiparul de comportament care
îndeplinește setul complet de criterii pentru diagnostic.

Factori de risc – Factori genetici și fiziologici

Tulburarea de personalitate histrionică - un tipar comportamental pervaziv prin exprimarea excesivă a
emoțiilor și căutarea captării atenției celor din jur.
Indeplinește 5 (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Se simte incomod în situațiile în care nu se află în centrul atenției
2. Interacțiunea individuluo cu alte persoane este adesea nepotrivită din cauza comportamentului
inadecvat, cu tentă sexuală sau provocatoare.
3. Afișează o trecere rapidă de la o emoție la alta și exprimă emoții superficiale.
4. Individul se folosește în mod regulat de aspecctul fizic pentru a atrage atenția asupra sa.
5. Are un stil de exprimare verbală prin care urmărește să impresioneze audienșa, dar care este superficial
și lipsit de detalii.
6. Exprimarea emoșiilor este exagerată, teatrală și dramatică.
7. Individul este sugestibil .
8.Apreciază greșit relațiile sale cu cei din jur și consider că aceste relații sunt mult mai aropiate decât sunt
în realitate.

• Ajung cu dificultate la apropierea emoțională firească din relațiile romantice sau sexuale.
• Ei joacă permanent un rol(victimă sau prințesă) în relațiile cu ceilalți, fără a fie conștienți de acest lucru.
• Caută să își controleze partenerul prin manipulare emoțională sau seducție.
Pe de altă parte manifestă o dependență de acesta.

Relaționarea cu persoane de același sex este dificilă, deoarece stilul provocator sexual caracteristic
tulburării este perceput ca o amenințare de către celelalte persoane.
Își pot îndepărta prietenii - solicitându-le permanent atenția.
Devin adesea deprimați dacă nu se află în centrul atenției.

Sunt avizi de situații noi, stimulante, caută provocări și se plictisesc repede de rutina zilnică.
Nu tolerează situațiile care presupun amânarea recompensei, sau devin frustrați.
Acțiunile lor se îndreaptă către obținerea satisfacției imediate.
Chiar dacă încep un nou proiect cu mare entuziasm - interesul lor scade rapid..
Relațiile de durată sunt neglijate pentru a face loc provocărilor oferite de noile relații.
Riscul de suicid nu este cunoscut.
Dar prezintă risc crescut de gesturi și amenințări suicidare cu scopul de a primi atenție și a forța
acordarea unui sprijin mai mare.
Tulburarea de personalitate narcisistă
– un tipar caracterizat prin sentimente de grandoare (în fantezii proprii sau în comportament real),
– nevoie de admirație
– lipsă de empatie față de ceilalți
– debutează la vârsta de adult tânăr
Îndeplinește 5 (sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Are un sentiment exagerat al importanței de sine (își exagerează realizările și talentele, se așteaptă
să fie recunoscut ca superior fără a avea realizări pe măsură).

2. Este preocupat de fanteii de succese nelimitate, putere, strălucire, frumusețe sau dragoste ideală.

3. Crede că este “special” și unic, că poate fi înțeles numai de persoane speciale sau cu statut înalt și
poate fi afiliat numai cu persoane sau instituții importante.

4. Are nevoie constante de admirație excesivă.

5. Are sentimental că este îndreptățit să obțină anumite favoruri (are așteptări nejustificate să fie
tratat într-un mod special, sau ca ceilalți să se conformeze automat regulilor sale).

6. Are tendința de a profita de relațiile interpersonale (explodează alte persoane pentru bine personal
și pentru a obține avantaje).

7. Este lipsit de empatie: este incapabil să recunoască sau să identifive sentimentele ți nevoile
celorlalți.

8. Adesea îi invidiază pe ceilalți sau crede că este invidiat de ei.

9. Are comportament sau atitudine arogantă, de superioritate.

•Vulnerabilitatea respectului de sine - îi fac să fie sensibili la critici sau eșec.

•Deși un arată, critica îi poate obseda pe acești indivizi și le poate lăsa un sentiment de umilință,
degradare, distrugere și vid interior.
•Pot contraataca prin dispreț, mânie sau sfidare.
Astfel de experiențe conduc adeseori la retragere socială sau la o atitudine de umilință aparentă – care
poate masca și proteja sentimentul de grandoare.
Relațiile interpersonale și viața lor socială sunt afectate din cauza problemelor derivate din:
- nevoia de admirație și
- disprețul relativ față de sentimentele celorlalți.
Perioadele prelungite caracterizate prin sentimente de grandoare se pot asocia cu dispoziție
hipomaniacală.
Pot avea dificultăți în adaptarea la limitările fizice și ocupaționale inerente procesului de îmbătrânire.
Tulburarea de personalitate evitantă – un tipar pervaziv caracterizat prin inhibiție socială
– sentimentul de a fi inadecvat
– sensibilitate exagerată la aprecierile negative
– debutează la vârsta de adult tânăr
– se manifestă în diverse situații.
Îndeplinește 4(sau mai multe) din următoarele criterii:
1. Evită activitățile profesionale care presuun contacte interpersonale semnificative din cauza fricii
de a fi criticat, dezaprobat sau respins.

2. Un este dispus să se implice în relații cu alte persoane decât dacă este sigur că este simpatizat.

3. Este rezervat în relațiile apropiate din causa fricii de a se face de rușine, de a fi ridiculizat, sau
umilit.

4. Este preocupat de posibilitatea că ar utea fi criticat sau resins în diferite conjuncturi sociale.

5. Este inhibat când este confruntat cu situații interpersonale noi, deoarece are sentimente de
inadecvare.

6. Se consideră inat dpdv social, lipsit de atractivitate, sau inferior altora.

7. Un dorește să își asume riscuri sau să se angajeze în activități noi de teamă că îi pot pune într-o
situație jenantă.

•Evaluează adesea cu multă atenție mișcările și expresiile celor cu care vin în contact.
•Comportamentul lor anxios și tensionat poate provoca ridiculizare și batjocură din partea celorlalți, ceea
ce le va confirma nesiguranța cu privire la propria persoană.
•Le este foarte teamă de posibilitatea de a reacționa la critica venită din partea celorlalți prin plâns sau
prin a se înroși în fața altor oameni.

•Sunt descriși de cei din jur ca fiind “emotivi”, ”timizi”, ”singuratici” și ”izolați”.
•Cele mai mari probleme asociate acestei tulburări vizează funcționarea socială și profesională.

•Respectul de sine scăzut și hipersensibilitatea la respingere duc la restrângerea contactelor interpersonale

•Devin izolați și nu au o rețea socială de suport suficient de largă pentru a-i ajuta în situații de criză.
•Deoarece își doresc afecțiune și acceptare, își imaginează relații ideale cu ceilalți.
Tulburările frecvent asociate: tulburările depresive, bipolare, anxioase, în special anxietatea socială.
Este diagnosticată frecvent cu tulburarea de personalitate dependentă.
Debutează adesea în copilărie, când se manifestă rin timiditate, izolare și teamă de străini/de situații noi.
Tulburarea de personalitate dependentă
– nevoia exagerată a unei persoane ca altcineva să aibp grijă de ea
– care conduce la un comportament pervaziv de supunere și dependență
– și la frica de separare de persoana de care dependecare
– debutează la vârsta de adult tânăr
– se manifestă la vârsta de adult tânăr

Îndeplinește 5 (sau mai multe) din următoarele criterii.

1. Are dificultăți majore în luarea deciziilor în probleme cotidiene dacă un primește numeroase
sfaturi și încurajări din partea celorlalți.

2. Are nevoie ca alții să își asume răspunderea pentru majoritatea aspectelor importante ale vieții
sale.

3. Are dificultăți în a-și exprima dezacordul față de ceilalți de teamă să nu piardă sprijinul și
aprobarea acestora.

4. Are dificultăți în a demara proiecte proprii în mod independent sau în a-și planifica activități
proprii (din cauza lipsei de încredere în capacitatea de judecată și abilitățile proprii, nu din cauza
lipsei de motivație sau energie).

5. Face eforturi excesive pentru a obține sprijin și ocrotire din partea celorlalți, mergând chiar până
în punctul în care se oferă voluntary pentru activități neplăcute.

6. Se simte incomod sau neajutorat când este singur, din causa fricii exagerate că este incapabil să
aibă grijă de ei însuși.

7. Imediat c a încheit o relație apropiată, caută să stabilească alta cares ă îi asigure sprijin și
protecție.

8. Este preocupat în mod nejustificat de teama că va fi lăsat să se descurce pe cont propriu.

•Comportamentul de supunere și dependență emoțională
– are ca scop obținerea de protecție și sprijin continuu
– are la bază convingerea că un este capabilă să se descurce fără ajutorul altora.
•Se caracterizează prin: - pesimism și neîncredere în sine
- au tendința de a-și devaloriza abilitățile și cunoștințele
- se referă în mod constant la ei ca fiind “stupizi”
•Consideră criticile și dezaprobarea dovezi ale incapacității/lipsei lor de valoare și își pierd încrederea în
ei.
•Pot căuta superprotecție și dominare din partea altora.
Evită posturile de muncă ce implica răspundere și devin anxioși când se confruntă cu luarea deciziilor.
Relațiile sociale au tendința să fie limitate la acele câteva persoane de care individul este dependent.
Apare frecvent în asociere cu tulburarea borderline, evitantă și histrionică.
Factori predispozanți – afecțiuni fizice cronice sau tulburarea anxioasă de separare în copilărie.
Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă
– un tipar pervaziv caracterizat prin preocuparea pentru ordine, perfecționism
– și pentru a deține controlul mental și în relațiile interpersonale
– în detrimentul flexibilității, receptivității și eficienței
– debutează la vârsta de adult tânăr
– se manifestă în diverse situații
Îndeplinește 4 (sau mai multe) din următoarele:
1. Preocuparea pentru detalii, reguli, ordine, organizare sau programe în asemenea măsură încăt
scopul principal al activității se pierde.

2. Grija excesivă pentru perfecțiune în cele mai mici detalii interferă cu efectuarea proiectelor (este
incapabil să termine un proiect deoarece standardele sale personale excesiv de riguroase nu sunt
respectate).

3. Este excesiv de dedicat muncii și productivității, ceea ce un lasă timp pentru rietenii și activitți
relaxante (orle lungi de muncă un pot fi explicate de nevoi financiare).

4. Scupulozitate, rigiditate morală excesivă și inflexibilitate în materia de etică și valori

(comportament care un se explică prin norme culturale sau religioase).

5. Este incapabil să arunce obiecte uzate, stricate sau nefolositoare chiar dacă nu au nicio valoare
sentimentală.

6. Refuză să delege altora sarcini saus ă lucreze cu alte persoane dacă aceștia un acceptă să facă
lucrurile duă regulile sale.

7. Adoptă un stil de a cheltui foarte restriitiv, atât față de sine cât și față de alții, consideră că banii
trebuie economisiți pentru eventuale catástrofe.

8. Sunt rigizi și încăpățânați.

X
X
X
X
X