FENOMENUL DE BULLYIND IN SCOALA

EXEMPLE EUROPENE DE BUNA PRACTICA

În cartea lui, publicată în 1993, Bullying at school: What we know and what we can do?
(Bullying-ul în şcoală : Ce trebuie să ştim şi ce trebuie să facem?), identifică caracteristicile elevilor,
care sunt mai susceptibili de a fi agresori (bullies), precum şi cele care sunt cele mai susceptibile de a
fi victime (în limba engleză bullied) ale hărţuirii, intimidării, abuzurilor, adică bullying-ului.

Iată caracteristicile generale ale agresorilor şi victimelor:

Agresori Victime
• sunt pasivi în comportament şi comunicare, izolaţi
• manifestă puternic nevoia de a conduce, de a
social;
domina şi „subjuga” alţi colegi;
• sunt precauţi, sensibili, retraşi, timizi;
• sunt impulsivi, uşor de înfuriat;
• manifestă nesiguranţă, anxietate, sensibilitate
• sunt provocatori, nu respectă regulile;
exacerbată;
• sunt agresivi cu colegii, părinţii, profesorii;
• au o stimă de sine scăzută;
• nu au remuşcări şi capacitatea de a înţelege
• au puţin prieteni sau deloc;
emoţiile celorlalţi (empatie);
• nu sunt capabili să dezvolte relaţii sociale;
• au deficit de atenţie: în timpul orelor desenează,
• sunt percepuţi ca incapabili de a se apăra, de a
aruncă hârtii, dorm, comentează;
avea puncte de vedere personale, de a argumenta;
• au o părere foarte bună, uneori exagerată despre
• au diferite forme de dizabilităţi: fi zice, de
sine: se consideră şefi, şmecheri, boss, prinţese...
vorbire, locomotorii etc.
• instigă la absenteism şcolar şi-i abuzează pe cei
• afişează o atitudine de învins şi un comportament
care nu se supun „noii” reguli;
depresiv;
• aparţin unor anturaje/ grupuri dubioase;
• nu fac faţă presiunii grupului;
• percep acţiuni ostile acolo unde nu există, sunt
• arată că drepturile lor nu contează, sunt ignorate;
antisociali.
• nu iau atitudine în faţa actelor de agresiune.

În SUA, într-un raport publicat în 2002, se precizează că intimidarea, ca formă

principală de bullying, a jucat un rol semnifi cativ în împuşcăturile cu autori elevi care s-au întâmplat
în unele şcoli. Izolarea socială, lipsa prietenilor, încredere de sine scăzută, performanţe slabe la şcoală
pot fi consecinţe ale bullying-ului. Manipularea, bârfa, constrângerile, criticile, minciunile, zvonurile,
satirizarea, comicul exagerat adresat unei persoane sau unui grup de persoane (în clasă, în cancelarie,
pe holuri, în curtea şcolii etc.), diferenţelor pe care acestea le prezintă (înălţime, greutate, culoarea
ochilor, culoarea părului, nivel cognitiv, potenţial de învăţare, rasă, etnie, religie, dizabilitate, tip de
familie, nivel de cultură etc.) constituie comportament de tip bullying.