09.10.

2019

https://www .youtube.com/watch?v=4it-uI9e_I8 - de vazut, kinda useful

Dpdv structural, peritoneul este format dintr-un epiteliu – de natura mezodermala; sunt
celule turtite => t. pavimentos unistratificat asezat pe o membrana bazala. Sub acest ep
se gaseste tesut conjunctivo-vascular, care contine:

- Fibre de colagen;
- Fibre elastice;
- Vase de sange;
- Vase limfatice;
- Ganglioni limfatici - pe care ii putem gasti detasati sau grupati, dand la nivelul
peritoneului mai ales cel care participa la formarea omentului mare => pete
albicioase, laptopoase (grupuri ggl).
� Epiteliu de tip secretor;

� In unele locuri prezinta micro fenestratii, mai ales la nivelul omentului. Prin
aceste fenestratii se realizeaza legatura cu acea componenta vasculara din
cadrul tesutului conjunctivo-vascular; aceasta comunicare este foarte
importanta pentru drenajul lichidului peritoneal care se secreta si se drezeaza
permanent.

Dpdv al vascularizatiei:

I. Arteriala
- Asigurata de ramuri peritoneale din:
o vasele/arterele peretelui abdominal (abdomenul pelvin) pentru
peritoneul parietal;
o vasele splahnice pentru peritoneul visceral, vase care provin din
ramificatii ale organelor pe care le invelesc.
▪ Ramificatii peritoneale din:

● subdiafragmatice,

● intercostale,

● epigastrica superficiala,
 ● epigastica fundica???

▪ Vasele destinate pt organele respective – ramificatii splahnice

(pt viscere)

II. Venoasa
- Venele peritoneului sunt tributare diverselor vase mai mari in functie de
teritoriu:
o Venei cave inferioare – pt peritoneul parietal (in special cel pelvin) sau
de la nivelul peretelui postero-inferior
o Venei cave superioare – peritoneul parietal din:

▪ partea superioara;

▪ din peretele abdominal anterior,

▪ partea superioara a peritoneului posterior, care dreneaza in

plexurile perivertebrale si sunt tributare sistemului azygos.
o Venele de la nivelul peritoneului visceral dreneaza in sistemul venos al
organelor pe care le serveste;majoritatea organelor abdominale sunt
tributare tributare venei porte.
o Anastomoza de tip porto-cava (vizibile la bolnavii de ciroza).
III. Limfatic:
- La nivelul peritoneului gasim numeroase vase limfatice;
- Vasele limfatice de la nivelul peritoneului visceral dreneaza in ggl limfatici ai
segmentului respectiv; mai departe, acest drenaj limfatic visceral va ajunge in
cisterna chili si de aici in canalul toracic iar o parte din vasele limfatice din
partea superioara dreapta vor drena in vasele limfatice tributare ductului
limfatic drept.

Inervatia:
I. Peritoneu parietal:
- Senzitiv
- Fibrele nervoase provin din n frenic;
- Pot proveni din ultimii 6 nervi intercostali;
- Pot proveni din plexul lombar sau sacral;
II. Peritoneu visceral
- Vegetativa :
o Simpatica
o Parasimpatica

▪ De la nivelul vagului sau de la nivelul parasimpaticului sacrat

S2-S4.
- Receptorii sunt terminatii nervoase libere sau pot fi receptori incapsulati de tip
corpuscul Meissner sau Vater-Paccini;
- Inervatia senzitiva provine din plexurile care se formeaza la nivel abdominal:

o plexul celiac,

o mezenteric superior,

o mezenteric inferior.

Functiile
i. Functia secretorie:
- Realizata de celulele mezoteliale care produc lichidul pleural; acesta contine:
o Apa
o Electroliti
o Proteine
o Elemente celulare:

▪ Material descuamativ;

▪ Macrofage

▪ Limfocite

▪ Fibroblaste

▪ Leucocite (ff rar)

 ii. Functia de absorbtie:
� Este relativ redusa. Dar tinand cont de suprafata totala a peritoneului care are
aprox 2m2 =>
� In 24 h poate absorbi o cantite de lichid relativa cu greutatea individuului.

� Se pot administra medicamente in cavitatea peritoneala.

In lichiul peritoneal se gaseste o cantitate mare de fibrina; aceasta, prin procesul

de precipitare, poate realiza membrane. Prin formarea acestor membrane dezvolta o
alta functie importanta => functia de aparare.

iii. Functia de aparare

� Membranele compartimenteaza cavitatea peritoneala; compartimentarea
lichidului poate izola anumite colectii (purulente, seroase sau hematice) de restul
cavitatii.
� In lichidul peritoneal gasim anticorpi, fagocite => concura ca o bariera fata de
diverse infectii importiva peritonitei (deobicei se continua cu septicemia).

iv. Functia de depozit

� Se datoreaza in primul rand prezentei materialului adipos.

� Tesutul adipos este dispus mai ales la nivelul omenturilor, in special omentul
mare.
� Cantitatea relativ mare de sange pe care o gasim la nivelul peritoneului – ca
rezerva; in cadrul miscarilor respiratorii, se antreneaza inspiratia si expiratia, ce
cresc sau scad presiunea intraperitoneala => antrenarea/absorbtia de
sange/lichid peritoneal.

MDEZVOLTAREA TUBULUI DIGESTIV6

In saptamana a 4-a, la lvl endodermului, apare pe linie mediana =>

SANTUL INTESTINAL. Marginile acestui sant treptat cresc, se aproprie una de
 cealalta si apoi fuzioneaza. Fuziune acceasta a marginilor este datorata cresterilor,
curburilor care se realizeaza atat in sens transversal cat si in sens longitudinal.

Formarea peretilor abdominal separa acest intestin primitiv de cavitatea

extraembrionara si totodata separa intestinul de sacul vitelin.

DUCTUL VITELIN

Posterior de intestinul primitiv este pozitionata aorta dorsala, care da ramuri:

1. Trunchiul celiac
2. Artera mezentericca sup
3. Art mezent inf
Fiecare din aceste ramuri vor vasculariza cate un segment din intestinul primitiv.

Intestinul primtiiv se form din endoderm. Dpdv structural, peretele intestinal primitiv are
defapt dubla origine:
 � Origine endodermala pentru:

o Epiteliul mucoasei intestinului primitiv

o Glandele proprii segmentului respectiv
o Hepatocitele – celulele care vor forma ulterior ficatul
o Celulele exocrine si endocrine ale pancreasului

� Origine mezodermala (mezoderm splahnic) pentru:

o Lama proprie/ musculara mucoasei pe care sta epiteliul

o Submucoasa
o Tunica musculara – intai fibrele circulare, care sunt dispuse la interior, si
apoi fibrele longitudinale care se dispun la exterior
o Tunica externa care poate fi:

▪ Adventice – in cazul segmentelor de tub digestiv deasupra m

diafragm
▪ Seroasa – pt tunica externa a segm intest care se gasesc sub m
diafragm

Tesutul care inconjoara intestinul primitiv, format in aceasta perioada (sapt 4-5),
acesta, prin condensare, formeaza un mezou, care este vizibil atat ventral cat si dorsal,
in partea superioara, cunoscut sub denumire de mezenter ventral/ mezenter dorsal si
respectiv mezou dorsal comun pentru partea inferioara.

Intestin anterior/ Proenteron

� Segmentul de tub digestiv din care rezulta faringele, esofagul, stomacul si partea
superioara a duodenului.
 Faringele
- Portiune dilatata, usor turtita antero-posterior, de la nivelul proenteronului
cefalic, ce se gaseste in dreptul arcurilor si pungilor branhiale.
- Dupa ce se formeaza toate derivatele arcurilor si pungilor branhiale, ceea ce
ramane va da nastere faringelui si mugurelui respirator.
- Partea craniala a acestui segment al faringelui este inchisa de membrana
orofaringiana. Unii anatomisti/embriologi il descriu ca segment aparte si il
denumesc INTESTIN FARINGIAN; aceasta portiune prezinta pe peretele
anterior 3 orificii : cai de comunicare cu cavitatea nazala, cu cavitatea bucala
sau cu laringele ; in functie de comunicare, s-au descris 3:
1. Nazofaringele care comunica prin coane cu cavitatea nazala; la lvl
peretelui lateral mai prezinta comunic cu urechea medie, care se
realizeaza prin intermediul TUBELOR AUDITIVE -> SEGMENT
FARINGO-TIMPANIC
2. Bucofaringele care realiz comunic prin peretele anterior cu cavit bucala.
Cavit bucala, practic, este inchis in aceasta perioada; membrana
orofaringiana dispare la inceput sapt a 4-a.
3. Laringofaringele este segmentul care comunica ventral cu ductul
laringo/-traheal.
Acest segment, dpdv structural prezinta:

- o mucoasa, care este derivata din endoderm.

- Submucoasa = din mezodermul splahnic.
- Stratul muscular (muschi striati care deriva din arcurile branhiale 3 si 4)
- Componenta nervoasa n IX (primii 2 m constrictori) si n X (restul)

Esofagul
- saptamana 4-5
 - Se prezinta initial ca un tub scurt, care se dispune intre faringe si septul
transvers/ dilatatia stomacala.
- Alungirea esofagului se realiz relativ repede, in sapt 6-7, odata cu acest
proces de coborare a septului transvers.
- In structura esofagului, componentele se diferentiaza practic incepand cu
sapt a 6-a. Partea superioara are musculatura de tip striat, provenit din arcul
branhial 6, si deci va fi inervata de nervul X, iar partea inferioara contine fibre
musculare netede si are ca origine mezodermul si este inervata de plexurile
adiacente splahnice.
- In saptamana a VII-a, epiteliul esofagian este format de celule de tip
columnar; acest epiteliu prolifereaza si inchide esofagul (dop tranzitoriu), dop
care se resoarbe treptat; lumenul devine din nou permeabil in sapt a 8-a.
- In luna a 4-a, epiteliul columnar este inlocuit de un epiteliu scuamos
stratificat.
- Initial esofagul este atasat de peretele dorsal prin intermediul
MEZOESOFAGULUI DORSAL; acest mezoesofag se indeparteaza de esofag
si intra in alcatuirea tesutului mediastinal posterior si totodata participa la
formarea pilierilor muschiului diafragm.
- In partea anterioara, esofagul este atasat de pericard printr-un mezou scurt
care sn MEZOESOFAG VENTRAL/MEZOCARD DORSAL. Acest
mezoesofag ventral rezista pana aprox in ziua 22-24, fiind resorbit complet.

In procesul de formare a esofagului -> malformatii:

● Atrezie esofagiana = lipsa de formare a esofagului pe segmente mai mici sau

mai mari; aceasta malformatie este asociata cu fistulele traheo-esofagiene.
● Fistulele traheo-esofagiene

● Diverticuli esofagieni – se descopera intamplator in mediastinite (in urma ruperii

unui diverticului) sau in EDS (endoscopie digestiva superioara)
● Chisturi esofagiene -> deobicei dispusi pe peretele extern =>
extramurale/extraesofagiene, paraesofagiene
 Stomacul

� Acesta incepe sa se formeze din saptamana a 4-a;

� Ca localizare el se afla sub septul transvers, in regiunea cervicala

� In sapt a 4-a el devine vizibil prin crestere in dimensiuni a peretelui respectiv,

cunoscut sub numele de DILATATIE GASTRICA/STOMACALA.
� Din pozitia aceasta inalta, in dreptul somitelor cervicale, dilatatia gastrica apare
in portiunea inferioara, ccoborarea se realiz intre sapt 5-7.
� In sapt 6-7, cresterea stomacului se face mai accentuat => crestere inegala a
peretil or gastrici. Aceasta crestere se face mai ales pe seama peretelui
posterior. Acesta determina formarea unei curburi. Partea dorsala devine
convexa, partea ventrala devine concava. Crescand in continuare, determina
rotatia dilatatiei gastrice, rotatie care se face la aprox 90 grd spre dreapta.
� Partea dorsala a dilatatiei gastrice este legata de peretele posterior printr-un
mezou denumit MEZOBLASTUL DORSAL, iar partea anterioara este legata de
peretele anterior si septul transvers prin MEZOGASTRUL VENTRAL.
� In mezogastrul dorsal va aparea un mugure – MUGURELE SPLENIC – urmat de
MUGURELE PANCREATIC DORSAL.
� In partea ventrala, in mezogastrul ventral, se dezvolta mugurele hepatic –
HEPATOCISTIC - si MUGURELE PANCREATIC VENTRAL.
� In saptamana a 6-a, pe versantul drept al mezogastrului dorsal apare o
depresiune care se adanceste treptat si se deplaseaza spre stanga si care
constituie primordiul bursei omentale.
� Cresterea inegala a dilatatiei gastrice, partea convexa, ajunge spre stanga, iar
cea ventrala concava se deplaseaza spre dreapta, realizand in ansamblu o
rotatie de aprox 90 in jurul axului longitudinal; odata cu rotatia gastrica are loc si
rotatia structurilor nervoase din jurul esofagului, si anume:
o Nervii vagi care initial se gaseau in partea laterala (dr si stg) vor forma
plexul esofagian in jurul esofagului inferior.
o Cea mai mare parte din fibrele vagale drepte si cu ceva din fibrele vagului
stang vor forma trunchiul vagal numit, in aceasta etapa, drept si care,
prin rotatia gastrica, va deveni trunchi vagal posterior;
o Cea mai mare parte din fibrele vagului stang cu ceva fibre din vagul drept,
formeaza prin rotatia gastrica, trunchiul vagal anterior.
� Odata cu rotatia are loc o miscare in balama/ de basculare/ de inclinare, in care
extremitatea craniala a dilatatiei gastrice , numita si cardiala, va ajunge in partea
superioara stanga, iar cea pilorica, va ajunge in partea inferioara dreapta. Fata
convexa va fi orientata spre stanga si va constitui marea curbura gastrica, iar cea
concava va fi orientata la dreapta si formeaza mica curbura gastrica.
� Pe mica curbura gastrica se insera mezogastrul ventral, in care se dezvolta
ficatul si mugurele pancreatic ventral; fata de mugurele hepatocistic, mezogastrul
ventral se imparte in 2 segmente:
1. Segment dispus intre mica curbura gastrica si mugurele hepatic =>
Ligamentul hepatogastric (partea libera a omentului mic)
2. Segmentul cuprins intre mugurele hepatocistic si peretele abdominal =>
ligament falciform.
� Dpdv structural, elementele componente ale peretelui gastric se diferentiaza
incepand cu saptamana a 5-a.
o epiteliul este de natura endodermala. Incep sa apara celulele secretorii,
care, pana in sapt a 6-a, cresc numeric apoi, pana in sapt a 11-a, se
grupeaza, formand glandele gastrice.
▪ Dpdv al secretiilor de enzime, procesul secretor incepe in luna a 4-
a.
o Se diferentiaza incepand cu sapt a 7-a – musculat. din mezenchimul
splahnic de vecinatate; dau nastere initial fibrelor musculare circulare, iar,
din luna a 4-a, apar si fibrele musculare longitudinale; in luna a 5-a isi fac
aparitia fibrele musculare oblice si, tot in acelasi timp, se formeaza si
musculara mucoasei. Submucoasa se formeaza mai tarziu.