Anatomie CURS 1 07.10.

2015
DEZVOLTAREA CAVITATII SEROASE
In formarea cavitatii seroase, trebuie sa avem in vedere ce se intampla cu mezodermul.
- in S4 se organizeaza in 3 componente :

Paraxial

Intermediar

Lateral

- la nivelul mezodermului placii laterale apar niste cavitati care cresc in dimensiuni si
formeaza o cavitate mai mare care va deveni cavitatea intraembrionara care comunica cu
cavitatea extraembrionara
- prin formarea cavitatii intraembrionare, mezodermul placii laterale e scindat in 2 lame:
una va veni in raport direct cu ectodermul si va acoperi cavitatea amniotica si
va forma mezodermul somatic ( -> va forma mai tarziu foita seroasa,
mezodermul parietal)
alta (cea de-a doua) va acoperi sacul vitelin, iar lama respectiva se numeste
mezoderm splanhnic -> va deveni mezoderm visceral
- in final, cele doua elemente vor fuziona, ce ramane in afara degenereaza si dispare
- mezodermul somatic sufera o transformare in sensul ca se subtiaza, se formeaza din cellule
turtite de tip epiteloid, e cel care va forma foita/seroasa parietala care va capitona peretii
cavitatii intraembrionara (cavitate pleurala, peritoneala)
- foita viscerala sufera cam aceleasi modificari, va deveni foita seroasa, viscerala care va
inveli organele
- de o parte si alta raman spatii largi =CANALE PERICARDO-PERITONEALE
- in ele (partea superioara) se vor dezvolta plamanii
- la baza regiunii cervicale se gaseste septul transvers (se gaseste imediat sub proeminenta
cardiaca, o data cu dezvoltarea cordului si cresterea in dimensiuni a embrionului la nivelul
peretilor + cresterea in lungime care determina plierea cranio-caudala, vor impinge septul
transvers catre partea inferioara) care separa cavitatea toracica de pediculul sacului vitelin
- concomitent cu deplasarea septului transvers si cresterea corpului, in partea inferioara a reg
toracice apar niste pliuri = PLIURI PLEURO-PERICARDICE; cresc in lungime si se
deplaseaza pe linia mediana si in ele se gasesc venele cardinale comune + Nv. frenic

- modificarile pe care le sufera corpul in dezvoltare si sinusul venos favorizeaza apropierea

plicilor de linia mediana si in final, ele fuzioneaza
- in urma fuziunii, cavitatea toracica e separata in 2 spatii:
unul anterior care corespunde cavitatii pericardice, iar pliurile formeaza
pericardul fibros
spatiul posterior corespunde cavitatilor pleurale; ele sunt invadate de cei 2
plamani aflati in dezvoltare care ocupa canalele pericardo-peritoneale atat
anterior, lateral, cat si posterior
- PLICILE PLEURO-PERITONEALE includ definitiv partea posterioara a cavitatii toracice
si separa in final cavitatea toracica de cavitatea abdominala contribuind la formarea
muschiului diafragma
- in concluzie, m diafragma se formeaza din septul transvers care va forma centrul tendinos,
plicile pleuro-pericardice si pleuro-peritoneale care formeaza partea musculara (aceste plici
sunt invadate de mioblasti care vin de la nivelul peretilor toracici), mezo-esofag care leaga
esofagul de peretele posterior, e si el invadat de mioblasti, dar participa la formarea stalpilor
diafragmatici
- septul transvers initial in regiunea
- segmentele medulare trimit prelungiri catre septul transvers (segm 3,4,5), e antrenata
componenta nervoasa
MALFORMATII ce pot aparea la formarea m diafragma:
1. HERNIA HIATALA CONGENITALA prin care organe abdominale ascensioneaza in
cavitatea toracica
2. OMFALOCEL = herniere a organelor abdominale printr-un inel larg la nivelul
ombilicului
-frecventa 2,4 la 10 000 nasteri
3. GASTROSCHIZIS = herniere prin peretele ant-lateral (de obicei pe dreapta)
-

cele unilaterale pot fi rezolvate, cele bilaterale nu

frecventa 1 la 10 000

PERITONEUL
- peritoneul parietal + visceral se continua unul cu celalalt
- intre cele doua lame exista cavitatea peritoneala: la barbat inchisa
la femeie indirect in comunicare cu exteriorul la nivelul
ostiumului abdominal al tubei uterine
- in afara peritoneului, exista spatiul extraperitoneal mai gros/subtire in functie de tesutul
conjunctivo-adipos si alte elemente din acest spatiu
- impartit in spatiu preperitoneal:

dimensiuni mai mici

exista elemente vasculo-nervoase intr-o masa de tesut adipos (deasupra

ombilicului exista ligamentul rotund al ficatului care rezulta din obliterarea
venei ombilicale; sub ombilic se gaseste uraca)

- spatiu subperitoneal:

dispus sub diafragma pelvina si peritoneul parietal pelvin

se gasesc: uter, vezicule seminale, prostata intr-o masa de tesut conjunctivoadipos, cu elemente vasculo-nervoase (ex: plexul venos vezical/prostatic,
plexul nervos hipogastric)

- spatiu retroperitoneal:

se gaseste intre peritoneul parietal posterior si peretele posterior abdominal

se gaseste tesut conjunctivo-adipos bogat, organe primar (gld suprarenala,

rinichi, plex nervos) / secundar retropritoneale (pancreas, colon asc, desc)

- dupa modul in care le inveleste, organele sunt:

extraperitoneale invelite pe o singura fata de peritoneu (rinichi)
partial-intraperitoneale una dintre fete ramane neacoperita de peritoneu
intraperitoneale aprox pe toate fetele cu exceptia locului de abord a
pediculului vasculo-nervos
- pentru aceste organe exista mai multe formatiuni (pliuri) de legatura:
mezouri, ligamente, omenturi, fascii de coalescenta

MEZOURI = pliuri peritoneale prin care elementele vasculo-nervoase ajung la nivelul unor
organe; cu cat e mai lung, cu atat organul e mai mobil
- fiecare e format din:

o radacina

o parte libera

2 foite dr, stanga / sup, inf - intre ele se gasesc elemente vasculo-nervoase, vase
limfatice cuprinse in masa de tesut conjunctivo-adipos

- la nivelul intestinului subtire = mezenter

- la nivelul intestinului gros = mezocolon transvers, mezosigmoid
- pt apendice vermiform = mezoapendice
- ovar -> mezoovar
LIGAMENTE = pliuri peritoneale care leaga 2 viscere vecine/ viscer de perete intre care
putem gasi sau nu elemente vasculo-nervoase, ducte sau elemente fibroase rezultate din lipsa
de functionare (ex: ligamentul rotund)
- care leaga 2 viscere vecine : lig. gastrocolic
- care leaga un viscer de un perete: lig. frenocolice, lig. suspensor al abdomenului
OMENTURI
- sunt 2 : MIC si MARE
- omentul mic e o structura in pliu formata din 2 lame, dispuse intre mica curbura gastrica si
fata viscerala a ficatului
- omentul mare se prezinta ca un sort format din 4 foite, dispus intre marea curbura gastrica si
colonul transvers, el coborand peste ansele intestinale; in el patrunde o prelungire a micii
cavitati peritoneale = reces inferior prezent doar in viata intrauterina
- pe langa foite mai gasim: vase, gg limfatici, fb nervoase, tesut cnojunctivo-adipos
FASCIILE DE COALESCENTA = legaturi laxe care se realizeaza intre foitele peritoneale
care vin in contact o perioada mai lunga de timp in viata intrauterina
- utile pentru ca prin intermediul lor, chirurgul poate sa patrunda in regiunile greu abordabile
Fascia de coalescenta retrocolica TOLD I
- se gaseste posterior de colonul ascendent

- e rezultatul procesului de lipire intre lama dreapta a mezoului colonului ascendent si

peritoneul parietal posterior
Fascia de coalescenta retrocolica TOLD II
- se gaseste intre colonul descendent si peretele posterior
- coalescenta se realizeaza intre lama stanga a mezoului colonului descendent si peritoneul
posterior
Fascia de coalescenta retroduodeno-pancreatica TRAITZ
- se formeaza posterior de duoden si pancreas

STRUCTURA PERITONEU
- e format dintr-un epiteliu secretor format dintr-un singur rand de celule aplatizate de tip
pavimentos dispuse pe o membrana bazala
=> lichid peritoneal cu rol de lubrefiere a organelor intre ele + functie de absorbtie astfel incat
sa existe mereu aceeasi cantitate (se foloseste in administrarea de medicamente)
- tunica subseroasa cuprinde elemente vasculo-nervoase intr-o masa de tesut conjunctivoadipos
-vascularizatia se face din vasele de la nivelul peretelui abdominal/pelvin sau de la nivelul
viscerelor pe care le acopera
- drenajul venos spre VCI, VCS prin intermediul sistemului Azygos sau spre V. porta
- drenajul limfatic catre gg din sp. retroperitoneal => cisterna Cilli => canal toracic
- inervatia S, PS de la viscerele pe care le acopera