Cuprins

1.0 PROIECTAREA UNUI TURN DE stingere................................................................................1

1.1 Declarația problemei................................................................................................................1
1.2 Prezentare generală asupra turnurilor de stingere.....................................................................1
1.2.1 Turnuri de pulverizare.......................................................................................................1
1.2.2 Scruber Venture.................................................................................................................2
1.2.3 Turn împachetat.................................................................................................................3
1.3 BILANTUL MATERIALELOR..............................................................................................3
Proiectare de inginerie chimică......................................................................................................5
1.4.1 Densitatea amestecului de gaze se calculează ca...............................................................6
1.4.2 Debitul volumetric al gazului (Q G ) poate fi calculat prin.................................................6
1.4.3 Raportul dintre debitul masic al lichidului și debitul masic al gazului este dat de.............7
1.4.5 Calculul căderii de presiune la inundare............................................................................8
1.4.6 Calculul vitezei gazului superficial....................................................................................8
1.4.7 Diametrul coloanei poate fi calculat din............................................................................9
1.4.8 Factorul de perete poate fi important pentru coloanele cu un raport inadecvat dintre
diametrul efectiv al particulei și diametrul interior al coloanei și este dat de:............................9
1.4.9 Diametrul efectiv al particulei, d p , este dat de................................................................10
1.4.10 Numărul Reynolds al gazului poate fi calculat ca..........................................................10
1.4.11 Calculul căderii de presiune a gazului uscat..................................................................11
1.4.12 Viteza masei lichidului poate fi calculată ca..................................................................11
1.4.13 Numărul Froude al lichidului poate fi calculat ca:.........................................................12
1.4.14 Calculul reținerii specifice de lichid..............................................................................13
1.4.15 Calculul căderii de presiune atunci când patul este irigat..............................................13
1.4.16 Echivalentul înălțimii plăcii teoretice (HETP)...............................................................14
1.4.17 Numărul de unități de transfer (NTU)...........................................................................14
1.4.18 Înălțimea unității totale de transfer de gaz (HOG).........................................................15
1.4.19 ÎNĂLȚIMEA COLONEI..............................................................................................15
1.5 CALCULE DE INGINERIE MECANICĂ............................................................................17
1.5.1 Presiunea de proiectare....................................................................................................17
1.5.2 Temperatura de proiectare...............................................................................................17
1.5.3 Grosimea minimă a vasului.............................................................................................18

i
 1.5.4 Greutatea proprie a navei.................................................................................................18
1.5.5 Greutatea vasului gol.......................................................................................................18
1.5.6 Încărcarea vântului..........................................................................................................19
1.5.7 Analiza stresului..............................................................................................................20
1.5.8 Stresul cu greutate moartă...............................................................................................20
1.5.9 Efort longitudinal total....................................................................................................21
1.5.10 Intensitatea maximă a stresului......................................................................................21
1.5.11 Suportul navei...............................................................................................................21
REFERINȚE................................................................................................................................26

Mese

Tabelul 1.1 Debitul de intrare al turnului de stingere

……………………………………………………………6

Tabelul 1.2 Ieșirea 1 a turnului de

stingere………………………………………………………….7

Tabelul 1.3 Ieșirea 2 a turnului de

stingere………………………………………………………….8

Tabelul 1.4 Rezumatul proiectării de inginerie chimică a turnului de stingere………….19

Tabelul 1.5 Rezumatul calculelor de inginerie mecanică………………………………27

ii
1.0 PROIECTAREA UNUI TURN DE stingere

1.1 Declarația problemei

Proiectarea unui turn de stingere pentru a răci gazele fierbinți care curg cu o viteză de 5730

kg/h folosind apă care curge la 18400 kg/h.

1.2 Prezentare generală asupra turnurilor de stingere

Stingerea produselor din reactor este uneori necesară pentru răcirea bruscă, pentru

îndepărtarea impurităților și pentru a evita reacțiile secundare. Răcirea prin stingerea

lichidului se realizează în esență prin introducerea gazelor fierbinți într-un dispozitiv de

contact cu lichidul. Când lichidul se evaporă sau se încălzește, energia necesară pentru

încălzirea lichidului este obținută în detrimentul gazelor fierbinți de ardere, rezultând

scăderea temperaturii gazului. Temperatura gazelor evacuate din stingător este la

temperatura de saturație adiabatică a gazelor dacă operația este adiabatică și gazul iese din

stingător cu vapori de apă puțini sau deloc.

Există 3 tipuri de quenchers

 Turnuri de pulverizare

 Scruber Venturi

 Turnuri pline

1.2.1 Turnuri de pulverizare

Turnurile de pulverizare sau camerele de pulverizare constau din vase cilindrice goale din

oțel sau plastic și duze care pulverizează lichid în vase. Fluxul de gaz de intrare intră de

obicei în partea de jos a turnului și se mișcă în sus, în timp ce lichidul este pulverizat în jos

1
de la unul sau mai multe niveluri. Acest flux de gaz și lichid de intrare în direcția opusă

(flux în contracurent), expune gazul la lichid, sporind astfel transferul de căldură.

Multe duze sunt plasate peste turn la diferite înălțimi pentru a pulveriza tot gazul pe măsură

ce acesta se mișcă în sus prin turn. Motivul folosirii multor duze este maximizarea

transferului de căldură. Picătura de lichid trebuie să fie suficient de mare pentru a nu fi

scoasă din scruber de către gazul de ieșire curățat.

Avantajele turnului de pulverizare

 Designul este complet deschis. Este simplu de construit. Această caracteristică

elimină multe dintre problemele de depuneri și blocare asociate cu alte scrubere.

 Acesta este un dispozitiv ieftin și de control utilizat în principal pentru

condiționarea gazului.

 Este nevoie de foarte putin spatiu si se foloseste doar acea cantitate de apa care este

necesara pentru a mentine temperatura dorita a gazelor la refulare.

 Costul său de instalare și operare este, în general, considerat a fi mai mic decât cel

al altor metode de răcire.

1.2.2 Scruber Venture

Un scruber venturi accelerează fluxul de gaz pentru a atomiza lichidul de spălare și pentru a

îmbunătăți contactul gaz-lichid. Într-un scruber venturi, o secțiune a gâtului este

încorporată în conductă care forțează fluxul de gaz să accelereze pe măsură ce conducta se

îngustează și apoi se extinde. Pe măsură ce gazul intră în gâtul venturi, atât viteza gazului,

cât și turbulența cresc. În funcție de designul scruberului, lichidul de spălare este pulverizat

în curentul de gaz înainte ca gazul să întâlnească gâtul venturi, sau în gât, sau în sus

împotriva fluxului de gaz în gât.

2
Dezavantajul scruberelor venturi

 Zona de contact disponibilă pentru apă și gaz este mai mică.

 Construcția este complexă.

 Pentru răcire este necesară o cantitate mare de apă.

1.2.3 Turn împachetat

Dispozitivele de stingere a patului împachetate constau dintr-o cameră care conține straturi

de materiale de ambalare de diferite forme, cum ar fi inele Raschid, șai interlock, inelul

pall, șaile berl, care asigură o suprafață mare pentru contactul cu gazul lichid. Ambalajul

este ținut pe loc de dispozitive de reținere din plasă de sârmă și susținut de un loc lângă

partea de jos a scruberului. Lichidul de răcire este introdus uniform deasupra garniturii și

curge în jos prin pat.

Turnurile de stingere pot fi răcite fie printr-un mediu cu apă sau ulei, ceea ce dă numele

turnului de apă de stingere sau turn de ulei de stingere. Funcția lor este de a răci gazul

supraîncălzit pentru a elimina orice reacție ulterioară care poate apărea și, de asemenea,

pentru a scădea temperatura gazului.

1.3 BILANTUL MATERIALELOR

Tabelul 1.1 Debitul de intrare al turnului de stingere

COMPONENT DEBIT DE FRACTIUNE

MASĂ, kg/h IN MASA

H2 + CH4 542 9%

Etilenă 1630 28%

3
propilenă 168 3%

butadienă 39.6 1%

Butene mixte 44.9 1%

C5+ 109 2%

N2 83.1 1%

CO2 194 3%

H2O 1780 31%

etan 1060 18%

propan 70.9 1%

butan 9.11 0%

TOTAL 5730 100%

Tabelul 1.2 Ieșirea 1 a turnului de stingere

COMPONENT DEBIT DE FRACTIUNE

MASĂ, kg/h IN MASA

H2 + CH4 5.42E+02 14%

Etilenă 1.63E+03 41%

propilenă 1,68E+02 4%

4
butadienă 3,96E+01 1%

Butene mixte 4.49E+01 1%

C5+ 1.09E+02 3%

N2 8.31E+01 2%

CO2 1,94E+02 5%

etan 1.06E+03 27%

propan 7.09E+01 2%

butan 9.11E+00 0%

TOTAL 3,95E+03 100%

Tabelul 1.3 Ieșirea 2 a turnului de stingere

COMPONENT DEBIT PROCENTUL

MASĂ kg/h DE MASĂ

APĂ 18400 100%

Proiectare de inginerie chimică

Parametrii care trebuie calculati sunt:

 Viteza superficială a gazului

5
 Diametrul coloanei

 Căderea de presiune a gazului uscat

 Reținerea de lichid în coloană

 Scăderea reală de presiune atunci când patul este irigat

 Unitățile generale de transfer în fază gazoasă

 Înălțimea unității de transfer în fază gazoasă

 Înălțimea unității de transfer în fază lichidă

 Înălțimea totală a unei unități de transfer în fază gazoasă

 Înălțimea ambalată

 Timp de rezidență

 Date: Ambalajul folosit este o ambalare aleatorie cu inel metalic de 50 mm

C p = este o constantă de împachetare, 0,763, a = suprafața specifică a împachetării,

112,6 m 2 /m 3 ,

ɛ = fracția de împachetare, 0,951, F P = factor de împachetare, 27m 2 /m 3 ,

C h = este o caracteristică a tipului și mărimii specifice de ambalare, 0,784

Debitul masic de gaz, G = 5370 kg/h = 1,5 kg/s

1.4.1 Densitatea amestecului de gaze se calculează ca

P× M
ρg= (Perry și colab., 1997)
R ×T

2.3 ×68.26
ρg=
0.08206 ×613

ρ g = 3,73 kg/m 3

6
1.4.2 Debitul volumetric al gazului (Q G ) poate fi calculat prin

G
QG=
ρg

Unde,

ρ G = densitatea gazului = 3,73 kg/m 3

G = debit masic de gaz = 1,5 kg/s

1.5
QG=
3.73

= 0,402 m3 /s

1.4.3 Raportul dintre debitul masic al lichidului și debitul masic al gazului este dat de

L 5.11
= = 3.41
G 1.5

Unde, L = debit lichid = 5,11 kg/s

Datele de inundare pentru coloanele de stingere cu debit în contracurent de gaz și lichid pot

fi corelate în funcție de parametrul de curgere (X) dat de

L ρG 0,5
X= ( ¿
G ρL

3.73 0,5
X = 3,41 ( ¿ = 0,208
1000

Curba de inundare în turnul de stingere poate fi descrisă cu precizie prin regresia

polinomială

Inundație lnY = [3,50221+1,028lnX+ 0,11093(lnX) 2 ] (Leva,1954)

7
 2
Y inundație =e−[3.50221+1.028lnx +0.11093 (lnx ) ]

Y inundație = 0,115

Y flood 0,5
Cs inundație = ( ) (Leva, 1954)
Fp¿¿

Unde, F P = factor de împachetare, 27m 2 /m 3 (Wiley și Jaime, 1987)

µ L = vâscozitatea lichidului, 0,001 Pa-s (Sinnot, 2005)

0.115 0,5
Cs inundație = ( 0.1 ) = 0,092 m/s
27 ×0.001

1.4.4 Calculul vitezei superficiale a gazului la inundare

Viteza superficială a gazului poate fi calculată ca

Csflood
V GF¿ (Leva, 1954)
¿¿

Unde, V GF = viteza superficială a gazului la inundare, m/s

0.092
V GF = = 1,5 m/s
¿¿

Viteza superficială a gazului la inundare este de 1,5 m/s

1.4.5 Calculul căderii de presiune la inundare

Căderea de presiune la inundare este puternic dependentă de factorul de împachetare atât

pentru împachetarea aleatoare, cât și pentru cea structurată și este dată de expresia

empirică:

∆P inundație = 93,9(F P ) 0,7 (Kister și Gill, 1991)

Unde ∆P inundație are unități de Pa pe metru de înălțime ambalată

8
∆P inundație = 93,9(27) 0,7 = 943,236 Pa/m de umplutură

1.4.6 Calculul vitezei gazului superficial

Pentru un anumit debit și proprietăți ale fluidului și un anumit material de umplere, viteza

superficială a gazului poate fi calculată din expresia dată de:

V G = V GF × f (Wiley și Jaime, 1987)

Unde, V G = viteza superficială a gazului, m/s

f = o fracțiune de inundație și este de obicei 0,7 pentru turnurile de stingere (Wiley și

Jaime, 1987)

V G = 1,5 × 0,7 = 1,05 m/s

De aici viteza gazului superficial, V FG = 1,05 m/s

1.4.7 Diametrul coloanei poate fi calculat din

4 ×QG
D=( ) 0,5 (Kister, 1992)
f ×V gf × π

4 ×0.402
D=( ) 0,5 = 0,83 m
0.7 ×1.05 × π

D = 0,83 m

Prin urmare, diametrul coloanei este de 0,83 m

Aria coloanei poate fi calculată astfel:

2
π ×D
A=
4

9
 2
π ×(0.83)
A= = 0,541 m2
4

1.4.8 Factorul de perete poate fi important pentru coloanele cu un raport inadecvat dintre

diametrul efectiv al particulei și diametrul interior al coloanei și este dat de:

1 d
=¿ 1+ 2 ( 1 ) p (Leibson și colab., 1956)
KW 3 1−ɛ D

Unde, ɛ = fracția de împachetare = 0,951 (Wiley și Jaime, 1987)

K w = factor de perete

1.4.9 Diametrul efectiv al particulei, d p , este dat de

1−ɛ
d p = 6( ) (Leibson et al, 1956)
a

Unde, d p = diametrul efectiv al particulei, m

a = suprafața specifică a ambalajului, 112,6 m 2 /m 3 (Wiley și Jaime, 1987)

1−0.951
d p = 6( ) = 0,0026110
112.6

1
=¿ 1+ 2 ( 1
)
0.0026110
KW 3 1−0.951 0.83

1
= 1.043
KW

K W = 0,959

1.4.10 Numărul Reynolds al gazului poate fi calculat ca

v G × d p × ρG × K W
R eG =
(1−ɛ )(µG )

10
Unde, µG = vâscozitatea cinematică a amestecului de gaze, 3×10 -5 Pa.s

1.05× 0.0026110 × 3.73× 0.9590

R eG =
(1−0.951)(0.00003)

Numărul Reynolds al gazului R eG = 6671,24

Coeficientul de rezistență la uscare (un factor de frecare modificat), este dat de expresia

empirică:

64 1.8
Ψ=Cp( + ) (Leibson et al, 1956)
R eG ( R eG )0.08

Unde, Ψ = coeficientul de rezistență la uscare uscată (un factor de frecare modificat)

C p = este o (constante de împachetare) caracteristică tipului și mărimii specifice de

împachetare = 0,763. (Wiley și Jaime, 1987)

64 1.8
Ψ =0.763 ( + ) = 0.686
6671.24 (6671.24)0.08

Coeficientul de rezistență la uscare = 0,686

1.4.11 Calculul căderii de presiune a gazului uscat

Căderea de presiune a gazului uscat poate fi calculată din ecuația de corelare consistentă

dimensional dată de:

2
∆ Po (V ¿ ¿ G)
=Ѱ × a × ρG × 3 ¿ (Stichlmair și colab., 1989)
Z (ɛ ) × 2× K w

Unde, Z= înălțimea ambalajului, m

△ P O = căderea de presiune a gazului uscat, Pa

11
∆ Po 0.686 ×112.6 × 3.73 ×(1.05)2
=
Z (0.951)3 × 2× 0.9900

∆ Po
Prin urmare, căderea de presiune a gazului uscat, = 177,39 Pa/m
Z

1.4.12 Viteza masei lichidului poate fi calculată ca

L
G x = π ×( D)2 (Seader și Henley, 1998)
4

Unde, G x = viteza masei lichide, kg/m 2 .s

5.11
G x = π ×(0.83)2 = 9,444 kg/m 2 .s
4

1.4.12 Numărul Reynolds al lichidului poate fi calculat ca:

Gx
R eL = (Seader și Henley, 1998)
a × µL

Gx 9.444
R eL = = = 83,87
a × µ L 112.6×0.001

Prin urmare, numărul Reynolds al lichidului R eL = 83,87

1.4.13 Numărul Froude al lichidului poate fi calculat ca:

2
Gx × a
F rL= (Seader și Henley, 1998)
g

Unde, F rL = numărul Froude al lichidului

g = accelerație datorată gravitației, 9,81 m/s 2 (Wiley și Jaime, 1987)

12
 2
Gx × 112.6
F rL= 2
100 ×9.81

F rL = 0.1028

Pentru R eL≥ 5, raportul dintre zonele specifice este dat de:

ah
=0.85 C h × ¿ (Seader și Henley)
a

Unde, C h = este o caracteristică (constantă de împachetare) a tipului și mărimii specifice de

împachetare = 0,784. (Wiley și Jaime, 1987)

a h = aria specifică hidraulică sau efectivă a ambalajului, m 2 /m 3

ah
=0.85 C h × ¿
a

ah
Prin urmare, raportul dintre zonele specifice este =¿ 1.606
a

1.4.14 Calculul reținerii specifice de lichid

reținere de lichid (adică volumul de reținere de lichid/volumul patului umplut)

Specificul în

preîncărcare regiunea poate fi calculată din expresia adimensională:

12 F rL 13 ah 23
hL = ( ¿ ¿ ( ¿ ¿ (Billetand Schultes, 1995)
R eL a

Unde, h L , = reținere specifică de lichid, m 3 holdup/m 3 pat umplut

V L = viteza lichidului superficial, m/s

13
 1
h L = ( 12(1.028) ¿ ¿ 3 (1.606 ¿ 3 = 0.724
2

83.87

h L = 0.724

Prin urmare, reținerea de lichid în coloană este = 0,724

1.4.15 Calculul căderii de presiune atunci când patul este irigat

Când patul umplut este irigat, reținerea de lichid face ca scăderea presiunii să crească.

Căderea corectă de presiune pentru reținerea de lichid este calculată cu ecuația

∆P ɛ R
=¿ ( ) exp( eL ¿ ¿1.5 (Billet și Schultes)
∆ PO ɛ−hL 200

Unde, △ P = Căderea reală de presiune atunci când patul este irigat, Pa

∆P 0.951 83.87 1.5

=¿ ( ) exp ( ¿ ¿ = 5,5
∆ PO 0.951−0.724 200

∆P
= 5.5
∆ PO

Căderea reală de presiune atunci când patul este irigat este prin urmare

∆P
= 645,24 Pa/m
Z

1.4.16 Echivalentul înălțimii plăcii teoretice (HETP)

HETP se calculează ca;

[ ] [ ]
−0.19 0.21
σ μ
HETP = A
20 0.2

Unde,

14
A = Dimensiunea ambalajului = 50 mm

σ = tensiunea superficială a lichidului = 69,8 mN/m

D = 0,83 m

μ = Vâscozitatea totală a fluxului de alimentare = 0,0006 Pa s

( ) ( )
−0.19 0.21
−3 69.8 0.0006
HETP = 50 ×10
20 0.2

HETP¿ 0,0116 m

1.4.17 Numărul de unități de transfer (NTU)

Numărul de unități de transfer este dat de;

NTU =
1
1−β [
ln ( 1−β )
x 2− y 1
x1 − y 1
+β
]
Unde,

β = L/HG = 0,000381

L = Debit molar de lichid = 1022,22 kmol/h

G = Debitul de gaz molar = 78,74 kmol/h

H = Constanta Legii lui Henry = 3410Pa/fracție molară

x 2 = Conținutul de solut în fracția molară a fluxului de intrare a lichidului = 0,00

x 1 = Conținutul de solut în fracția molară a fluxului lichid de ieșire = 0,00

y 1 = Conținutul de solut în gaz la fracția molară inferioară = 0,00

15
Înlocuirea valorilor de mai sus în ecuația (5);

NTU = 4,3

NTU = 5

1.4.18 Înălțimea unității totale de transfer de gaz (HOG)

Înălțimea totală a unității de transfer de gaz este dată ca:

( ( ))
1
−1
β
H og = HETP (6)
1
ln
β

H og = 2,01 m

1.4.19 ÎNĂLȚIMEA COLONEI

Înălțimea ambalajului este calculată ca;

H total = H og x NTU

H total = 2,01 x 5

H total = 10,05 m

Acordând o toleranță de 0,457 pentru decuplarea vaporilor în partea de sus și de jos pentru

lichid,

H total = 10,51 m

Prin urmare, înălțimea totală a turnului = 10,51 m

16
Tabelul 1.4 Rezumatul proiectării de inginerie chimică a turnului de stingere

Parametru valoare

Viteza superficială a gazului, m/s 1.05

Diametrul coloanei, m 0.83

Căderea de presiune a gazului uscat, Pa/m 117.4

Reținerea de lichid în coloană 0.724

Căderea reală de presiune atunci când patul este irigat,

Pa/m 645

Numărul de unități de transfer 5

Înălțimea totală a unei unități de transfer în fază gazoasă, m 2.01

Înălțimea coloanei impachetate, m 10.51

17
1.5 CALCULE DE INGINERIE MECANICĂ

Materialul de construcție este oțel carbon.

1.5.1 Presiunea de proiectare

Presiunea de proiectare (P i ) este considerată ca 110% din presiunea de lucru (Sinnott,

2005a):

110
Pi= × 233,047 kPa = 256,352 kPa
100

1.5.2 Temperatura de proiectare

Temperatura maximă de funcționare = 340 o C

1.5.3 Grosimea minimă a vasului

Pi D i
,
e = 2f i -P i (Sinnott, 2005b)

Unde,

D i este diametrul interior = 0,83 m = 830 mm

e este grosimea minimă necesară

f este tensiunea de proiectare a oțelului inoxidabil la 340 o C = 100 N/mm 2 (Sinnott, 2005c)

P i este presiunea internă de proiectare a carcasei = 256,352 kPa = 0,256 N/mm 2

18
 ( 0 .256 )×830
=
e = (2×100 )−0 . 256 2 mm

Permițând o toleranță de coroziune de 2 mm (Sinnott, 2005d), grosimea minimă necesară

pentru a rezista la presiunea internă este de 4 mm.

1.5.4 Greutatea proprie a navei

Sursele majore de greutate moartă pentru unitate sunt;

 Greutatea vasului gol (W v )

 Greutatea materialului (W m )

1.5.5 Greutatea vasului gol

= Cv ×π×ρ m×g×Dm ( H v +0 . 8Dm) t

Wv (Sinnott, 2005e)

Unde,

C V = factor care să țină cont de greutatea duzelor, a căilor de mână, a suporturilor interne

etc., care poate fi luat ca 1,08 pentru vasele cu puține fitinguri.

H v = înălțimea secțiunii cilindrice, 10,51 m

g = accelerația gravitațională = 9,81 m/s 2

t = grosimea peretelui vasului = 4 mm = 0,004 m

ρm = densitatea materialului vasului (oțel carbon) = 8000 kg/m 3

D m = lățimea vasului = 0,83 + 2(0,004) m = 0,838 m

W v = 1,08 π × 8000 × 9,81 × 0,838 [10,521 + (0,8 × 0,838)] × 0,004 = 9988,98 N

Astfel, greutatea proprie a navei = 9988,98 N

19
1.5.6 Încărcarea vântului

Tensiunile de încovoiere rezultă din momentele încovoietoare la care este supus vasul.

Momentele de încovoiere vor fi cauzate de încărcăturile vântului pe navele înalte

autoportante, greutatea moartă și sarcinile de vânt pe conducte și echipamente care sunt

atașate la navă, dar decalate față de linia centrală a navei (Sinnott, 2005f).

Presiunea dinamică a vântului ( Pw ) este 1280 N/ m2 (Sinnott, 2005g).

W ( loading per unit length)=P w D eff =1280 ( 0.838 ) =1072.64 N /m

Momentul încovoietor la linia tangentă inferioară, M x = (1072,64/2) x 10,51 2 = 59241,96

Nm

1.5.7 Analiza stresului

1.5.7.1 Tensiunea longitudinală

Efortul longitudinal datorat presiunii este dat de

Pi d i
σ l=
4t (Sinnott, 2005h)

Prin urmare,

0 .256 x 830
σ l= = 13 . 28 N/mm2
4x4

1.5.7.1 Stresul circumferenţial

Efortul circumferenţial datorat presiunii este dat de

Pi d i
σ h=2×σ i =
2t
σ h=2×13 .28

20
σ h =26 . 56 N/mm 2

1.5.8 Stresul cu greutate moartă

Tensiunea de greutate moartă a navei este dată ca

WT
σ w=
π ( Di + t ) t
(Sinnott, 2005i)

Unde W T este greutatea totală care este susținută de peretele vasului

9988 . 98
σ w= =0 . 953 N /mm 2
π ( 830+4 ) 4

1.5.9 Efort longitudinal total

Efort total axial sau longitudinal( σ z )

2
σ c ( compressive ) =σ l +σ w =13.28+0.953=14.233 N /mm (Sinnott, 2005j)

1.5.10 Intensitatea maximă a stresului

σ s ( tensile )=σ h−σ z=26.56−14.233

2
¿ 11.33 N /mm

mm2
Tensiunea maximă admisă pentru materialul de construcție este de 100 N/ . Deoarece

această solicitare este mai mare decât intensitatea maximă a tensiunii în orice punct al

materialului, proiectarea nu este predispusă la defecțiuni sub stres.

21
1.5.11 Suportul navei

Sistemul de suport proiectat pentru un separator și toate vasele înalte depinde de

dimensiunea, forma și greutatea vasului; temperatura și presiunea de proiectare; amplasarea

și amenajarea navei; precum și accesoriile și accesoriile interne și externe.

Pentru coloanele verticale se folosește un suport de fustă. Grosimea sa este concepută

pentru a rezista la sarcinile de greutate și momentele de încovoiere impuse acestuia de

separator. (Sinnott, 2005k)

1.5.11.1 Grosimea suportului fustei

Date

Unghiul specificat pentru fustă = 90 °C (fustă cilindrică dreaptă)

Stresul maxim admisibil,(σ max ) și modulul Young, (E) în condiții ambientale sunt 165 N/
mm2
și, respectiv, 11350 N/ mm2 .

Sarcina maximă de greutate pe fustă va apărea atunci când vasul este plin cu apă,

Greutatea moartă maximă aproximativă = (D i 2 x H v x (π/4) x ρ w xg)

ρ w = densitatea apei

g = accelerația datorată gravitației

Greutate moartă maximă aproximativă = 0,83 2 x 10,51 x (π/4) x 1000 x 9,81

= 55785,05 N

Greutatea proprie a navei = 9988+ 55785,05 N

= 65773,045 N

22
Încărcarea vântului = 1072.64 N /m

Moment încovoietor la baza mantalei = 59241,96 Nm

Presupunând o grosime a fustei de 20 mm

4Ms W
σ bs = , σ ws=
π ( Ds +t s ) t s π ( Ds +t s ) t s

Unde,

σ bs= stres de încovoiere în fustă

M s = efortul maxim de încovoiere la baza fustei

W = greutatea totală a navei

D s = diametrul interior al fustei

t s = grosimea fustei

Tensiunile rezultate în fustă sunt;

σ s ( tensile )=σ bs−σ ws

σ s ( compressive )=σ bs+ σ ws

3
4 ×59241.96 Nm × 10
σ bs= = 5,35 N/ mm2
π ( 830+20 ) 830 ×20

3
55785.05 × 10
σ ws (test )= =1,044 N/ mm2
π ( 830+20 ) ×20

3
9988× 10
σ ws (operational)= = 0,19 N/ mm2
π ( 830+20 ) ×20

23
Maximσ^ s (compressive)=¿ 5,35 + 1,044 = 6,394 N/mm 2

Maximσ^ s ( tensile )=5.35−0.19=5.16 N/ mm2

Criterii de proiectare

Grosimea fustei ar trebui să fie de așa natură încât, în cazul celei mai proaste combinații de

încărcare cu vânt și greutate moartă, să nu fie depășite următoarele criterii de proiectare:

σ s (întindere) < f s Jsin ϴ s (Sinnott, 2005l)

σ s ( compressive ) <0.125 E
( )
ts
Ds
sin θ s ( Sinnott , 2005 m )

Unde,

f s = solicitarea maximă admisă de proiectare pentru materialul fustei, luată în mod normal

la temperatura ambiantă, 20 0 C

J = factorul îmbinării de sudură, dacă este cazul = 0,85

ϴ s = unghiul de bază al unei fuste conice, în mod normal 80 0 până la 90 0

E este modulul Young al oțelului = 210 kN/mm 2 la temperatura ambiantă.

Testarea rezistenței maxime la tracțiune

f s Jsinϴ s ;5.16 < 0,85 × 165 × sin(90) = 114,75

5.16 < 140.25

Testarea rezistenței maxime la compresiune

6.394 <0.125 ×11350× ( 830

20
) sin ( 90 )=246. 02
24
6.394 < 34.17

Deoarece ambele criterii sunt îndeplinite, se poate folosi o grosime de 20 mm pentru fusta.

25
Tabelul 1.5 Rezumatul calculelor de inginerie mecanică

Parametru Valoare

Material Oțel inoxidabil 304

Presiunea de proiectare, kPa 256

Temperatura de proiectare, o C 340

Grosimea vasului, mm 4

Efort longitudinal, N/mm 2 13.28

Efort circumferenţial, N/mm 2 26.56

Tensiune în greutate moartă, N/ mm2 0.953

Greutate moartă, N 9988

Tensiuni longitudinale totale, N/mm 2 14.233

Grosimea suportului fustei, mm 20

Încărcare de vânt, N/m 1072.64

Intensitatea maximă a tensiunii, N/ 11.33

mm2

26
REFERINȚE

 Sinnott, RK (2005a) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 827

 Sinnott, RK (2005b) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 832

 Sinnott, RK (2005c) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 829

 Sinnott, RK (2005e) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 853

 Sinnott, RK (2005f) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 853

 Sinnott, RK (2005g) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 856

 Sinnott, RK (2005h) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 848

 Sinnott, RK (2005i) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 849

 Sinnott, RK (2005j) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 860

 Sinnott, RK (2005k) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 861

27
 Sinnott, RK (2005l) Design de inginerie chimică a 4 -a
ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 866

 Sinnott, RK (2005m) Design de inginerie chimică a 4 -a

ed., Laserwords private

limited, Chennai, p: 866

28