Pag.
3 IV P T A
Comemorând pe cei ucişi în pogromul dela laşi
să ne încordăm eforturile pentru zădărnicirea
pregătirii unor noi măceluri de către imperialiştii
americano-englezi
[ Au trecut 10 ani de când, aici,
ia Iaşi, bestiile hitleriste dimpreună
cu fasciştii localnici au organizat
pogromul din „Duminica aceea”
care a dus la asasinarea a mii de
^oameni paşnici, pe străzile oraşu-
!lui, în vagoanele morţii, la Podul
Iloaiei, şi Ialomiţa sau în curtea
fostei Chesturi.
In scurt timp după declanşarea
criminalului război îndreptat împo­
triva paşnicelor popoare ale Uniu­
nii Sovietice, în faţa valului de
nemulţumire provocat de această
’m ârşavi faptă în sânul maselor
largi populare, în faţa eroicei rezis­
tenţe * oamenilor sovietici, care,
contrar propagandei mincinoase hit­
leriste, îşi apărau cu dârzenie pă­
mântul sfârrt al Patriei Sovietice,
fasciştii au organizat pogromul, so­
cotind că prin această diversiune
grosolană vor abate atenţia mase­
lor dela calea luptei fireşti împo­
triva exploatării burgheziei româ­
neşti şi străine, împotriva războiu­
lui.
Iiitleriştii au organizat la Iaşi,
atunci, doar o repetiţie în stil mare
a crimei, urmând ca metodele folo­
site aici, să fie ulterior extinse şi
lolos ite pe o scară largă în acţiu­
nea de exterminare a popoarelor
Europei, în Uniunea Sovietică, în
Franţa, şi Polonia, dedându-se ast-
lel la crime monstruoase, nemaiîn­
tâlnite încă şi care îşi au asemăna­
rea doar în ceeace fac astăzi urma­
şii lui Hitler, imperialiştii ameri­
cani, în C o re e ă .
in timpul măcelului dela Iaşi, ca
şl în anii grei ai dictaturii fasciste
care au urmat', marea burghezie
românească şi-a văzut "nestinghe-
rită de afaceri, stând alături şi de
marea burghezie evreească, împăr­
ţind împreună beneficiile mari
stoarse depe urma sudoarei poporu­
lui muncitor şi a şuroaielor de
sânge pe care floarea ţării mânată
de burghezie pe câmpiile Uniunii
Sovietice, le vărsa într’un război
nedrepî. ^
Mas Auşnit, Ehrlich, î. Frühling,
Fred Şaraga, Komarovski şi alţi
exploatatori evrei făceau afaceri
bune cu Malaxa, Bujor, Figliodoni,
colonelul Arghir, prof. Dragomires-
cu, Pamfil Şeicaru. Prin sprijinul
maréi burghezii româneşti în răz­
boiul dus de aceasta împotriva
URSS, marea burghezie evreească
a dovedit încă odată cât de minci­
noasă este teoria „unităţii naţiona­
le”, cât de false sünt aserţiunile
despre ;,patria comună”.
v Ştiri din ţările cu democraţie populară
Mari lucrări de construcţie în Pekin
G uvernul R. P. C hineze
a Iniţiat lucrări mari pentru
am najarea oraşului Pekin,
A j fost construite Í0 spitale
noi, au fo st reparate şi ex*
(inse instituţiile m ed icale e -
xistente. Numărul patur lor
de spital a crescut consîde*
rabil. Au început să funcţio»
In Staţiunile balneo-climaterice
din R. P. Bulgaria sezonul de vară e în toi
In staţiunile balneare de
Fe litoralul M ării N egre din
Bulgaria sezcnul de vară este
in toi. In sanatoriile şi casele
de odihnă, amenajate în vile
luxoase care aparţineau în
(recut capitaliştilor şi m o,D»
ri or, so sesc pentru odihnă
şi tratament muncitori, m:m»
bri ai gospod îrlilcr agr c Die
cooperative de muncă, func«
ţionari şi studenţi.
O deosebită animaţie dom»
neşte anul acesta în oraşul
S’aiin. In cele 46 de sanatorii
se vor odihni în decursul
verii paste 4ooo de oam eni
Creşte numărul instituţiilor culturale ale sindicatelor
din Albania
D în an in an creşte nu»
mărul instituţiilor culturale
ale sindicatelor albaneze.
Num ai în ultimul an, în
centrele industriale a le ţării
fi’au deschis un număr triplu
(je colţuri roşii L ţă de cel
s e c r e t a r a l C . D . E. R e g i u n e a I a ş i
In anii aceia, ca şi ulterior după
eliberarea Patriei de către Glorioa­
sa Armată Sovietică, numai Parti­
dul Comunist Român, consecvent
principiilor sale izvorîte din mărea­
ţa învăţătură a lui Lenin-Stalin,
în problema naţională, a stat dârz
pe poziţiile luptei neînfricate împo­
triva discriminărilor rasiale şi a
asupririi naţionale sub orice formă
s'ar manifesta ea. In anii dictaturii
fasciste, cei mai buni fii ai clasei
muncitoare, membri ai UTG şi ai
PCR-ului au căzut jertfă luptei lor
neînfricate împotriva fascismului,
în timp ce „partidele istorice” îm-
părţeau în mod egal beneficiile cu
nemţii şi antonescienii în consiliile
de administraţie.
După eliberare a început pentru
populaţia evreească ca şi pentru
toate celelalte naţionalităţi conlo­
cuitoare din ţara noastră o eră
nouă, fiecare având întreaga liber­
tate, ca om cinstit să se desvolte
în voie, după munca şi aptitudinile
sale. Teatrele de Stat în limba idiş
din Bucureşti şi Iaşi, şcolile de stat
în limba idiş, emisiunile de radio
în limba idiş, Organizaţia Ikuf,
presă în limba idiş, şcolile create
tn limba naţionalităţilor conlocui­
toare, sunt mărturii a punerii în
practică a liniei partidului în pro­
blema naţională.
In toată ţara a început într’un
ritm viu productivizarea oamenilor
muncii evrei; numai la Iaşi au in­
trat în producţie 9000 evrei, dintre
care 5000 fiind încadraţi după na­
ţionalizare iar în 1951, au fost în­
cadraţi 1200 evrei.
Dintre cei care au fericirea, ca
oameni liberi, să contribuie la clă­
direa socialismului în tara noastră,
s’au evidenţiat fruntaşi în producţie
ca Schwartz Pina, Katz Max, la
Ţesătura, Kalinovici Manea la Ţex-
tila Roşie, Ancei Zalman la „23
August”, iar ca dânşii, înfrăţiţi în
muncă şi luptă cu oamenii muncii
de toate naţionalităţile, se găsesc
zeci şi sute în restul ţării.
In zece ani dela pogromul dela
Iaşi, imperialiştii americani şi sate­
liţii lor au trecut însă în mod tot
mai organizat ia pregătirea unui
nou măcel mondial, aducător de
profituri grase pentru trust-manii
din Wall-Street, criminalii de răz­
boi hitlerişti Speidel, Mantuiel
şi Heusinger se află din nou în
fruntea hoardelor fasciste, gata să
pornească la un nou război de co­
tropire şi jaf.
neze clinici gratuita pentiu
populaţie.
A u fost asfaltate, betona'e
şi pietruite străzi având o sa»
prafaţă de 537.ooo metri pă-
traţi. A fost lărgit con sid e-
rabil parcul de tramvaie şi
autobuze al cip italei. Numă»
rul vagoanelor de tramvai a
a i m u n c ii b u lg a r i. A i c i
fo s t a m e n a j î t e n o i t a b e r e d e c a s ă a c u llu r i i c a r e
o d ih n ă p e n tr u c o p i i şi tin e» b ib lio t e c ă b o g a t ă , u n c lu b şi
r e t.
C a s e l e d e o d ih n ă
lit o r a r u l M trii N egre
d e s c h i s la r g p o r ţ ile şi p e n tr u m a i b u t e p ' e s e d e t e á ir a so»
n u m e r o ş i o a m e n i ai m u n c ii v i e t i c e ş i b u lg a r e , c u
d in C e h o s lo v a c ia , P o lo n ia , cu s u l c e l o r m a i b u n i a r t iş t i
U n g a r ia , p r e c u m ş i p e n tr u d r a m a lic i. I n tr ’o
m u n c it o r ii ş i ţ l r a n l i d in Re» c ia iă a a c e s t e i
p u b lic a D e m o c r a tă G e r m a n ă . o r g a n iz a tă o e x p o z ţie d e re»
In s t a ţ i u n ile b a ln e a r e
B u lg a r ia a u f o t c r e a ta t o a te
c o n d iţ i ile a s i g u r â n d o a m e n i»
lo r m u n c ii o o d ih n ă p lă c u tă .
In o r a ş u l S ta lin , în tr ’o
din anul 1949. In Intreprin»
derile Republicii au fost ere*
ate peste 6 o colective de
artişti amatori, — drama’ice,
coreografice şi m uzicale,
precum şi num eroase coruri.
Dela începutul anului şi până
M OLDOVEI
------------------- , ______Nr. 1517
iH iFO i$M A Ţ IB P E P A R T I D
M ai multă atenţie faţă de om
Darea de seamă a biroului la G . A . S. P d . Iloaiei
org, de bază din satul Fântânele — La gospodăria agricolă de Stat vat cu zarzavat şi legume eare
cu prilejul încheierii anului şcolar „23 August” Podul Iloaiei sunt a-
cum peste 200 muncitori care lu­
sunt o bună sursă pentru micşorarea
preţului de cost al mesei; însă
de G H ID A L E H A IM de partid crează la terminarea celei de a ele sunt prost îngrijite din lipsă
doua praşile la porumb şi floa­ de spirit gospodăresc.
închiderea anului şcolar în în­ procurat în mod suficient şi la rea soarelui.
Alături de aceştia şi de stăpânii văţământul de partid la organi­ Deasemeni, tot la această gos­
timp pentru cursanţi. Deasemeni, Cu toate că muncile au fost e-
lor se află şi guvernul de lachei podărie trebue să existe şi o justă
zaţia de bază din comuna Fân­ biroul organizaţiei de bază nu a xecutate în bune condiţiuni, to­
al lui Ben Gurion care conduce as­ tânele, raionul Iaşi, a constituit aplicare a normelor pe fiecare
mobilizat în mod suficient cursan­ tuşi în timpul lucrărilor de între­
tăzi Statul Israel şi care s’a anga­ un bun prilej pentru membrii de tultură şi muncă executată
ţii pentru ca ei să frecventeze în ţinere a culturilor, conducerea
jat cu trup şi suflet în lagărul aţâ­ partid care au frecventat cele Astfel, după o zi de muncă, la
mod regulat verigile de învăţă­ gospodăriei nu a fost preocupată
ţătorilor la război, trimiţând şi tot prăşitul sfeclei de zahăr, în care
două verigi de învăţământ exis­ mânt. însuşi faptul că de multe de urmărirea şi îndeplinirea anga,
soiul de materiale în Coreea iui tovarăşii Gheorgheluş Martin,
tente aiei. cursul seral şi cercul ori cursurile s’au ţinut în condi­ jamentelor prevăzute în contrac­
Trifaş Maria, şi Trifaş Elena *’au
Li Sîn Man. de politică curentă, să-şi verifice ţii proaste, cursanţii — de exem­ tul colectiv.
realizat peste două norme, au pri­
Agenţii sionişti încearcă prin tot cunoştinţele căpătate în cursul a- plu — fiind obligaţi să stea u- In primul rând nu a existat din
mit fiecare câte 300 lei, cu foaie
soiul de momeli să atragă oamenii nului. neori în picioare, din lipsă de partea conducerii grija faţă de om
că în condiţiile în care au muncit
cinstiţi din ţările de democraţie Din darea de seamă prezentată scaune sau bănci, dovedeşte a- pentru a-j asigura condiţii cât
norma trebuia să fie mai rnîc2.
populară în robia capitalistă din în cadrul unei adunări festive de tenţia cu totul insuficientă care mai bune de trai.
Sunt apoi muncitori ca Preo­
Israel, sustrăgând forţele lor puse biroul organizaţiei de bază, asu­ s’a dat acestor cursuri. La secţia Spinoasa de exemplu, tesei! D-tru, Pave! C-tin si Minea
în slujba păcii, şi pregătind astfel pra felului cum a decurs' activita­ Tovarăşul Dominte Gh., ca şi sünt multe camere, care ar pu­ Dumitru care lucrează la cărău­
carne de tun pentru sângeroşii lor tea acestor verigi ale învăţămân­ alţi tovarăşi dealtfel şi-au anali­ tea fi transformate în dormitoare. şie şi grajd. Aceşti tovarăşi dupi
stăpâni, imperialiştii americano-en- tului de partid, ca şi din discu­ zat în spirit autocritic lipsurile Dar, tov. Penescu Ştefan, şeful sec o lună de zile de muncă au primit
giezi. ţiile vii care s’au purtat, au ree- în sprijinirea învăţământului de ţiei, a spus că pentru această lu­ în mână câte circa 1500 lei, refi-
Agenţii sionişti se recrutează în şit şi lipsurile înregistrate în a- partid, arătând că ei înşişi ab­ crare trebueşte timp şi oameni. nându-li-se 2200 lei pentru can­
special din sânul fostelor elemente ceastă importantă muncă, de că­ sentau de multe ori dela cursuri. Până atunci muncitorii nu pot să tină.
exploatatoare şi a uneltelor lor cum tre organizaţia de bază Fântâ­ Pentru anul şcolar 1951-1952, doarmă şi în cele trei camere care Ne întrebăm: care este grija
ar fi de exemplu, la Iaşi I. Linhart nele. trăgând învăţăminte din lipsurile sunt amenajate în acest scop?. faţă de om la această gospodărie?
La seminarul recapitulativ ger înregistrate anul acesta, ei şl-au Trebue de subliniat că una’ Cum poate ea să asigure muncito­
din strada Nicolina, fost fabricant
neral, cursanţii au răspuns, în luat angajamentul să organizeze din aceste camere este transfor­ rilor condiţii bune 3e trai, ca
de lumânări, speculant notoriu şi
general mulţumitor la întrebările în mod temeinic verigile învăţă­ mată în sala de mese unde se aceştia să muncească cu Sragosl»
care pierzând posibilităţile de a ex­
puse de propagandistul Torna Va­ mântului de partid. serveşte şi mâncarea muncitori­ acolo?
ploata aici, doreşte să plece în is­
sile remarcându-se njai deosebit Biroul organizaţiei de bază nu lor. Conducerea trebue să facă ime­
rael dar în acelaş timp caută să
tovarăşii cursanţi Macoviciuc V„ a luat însă măsuri concrete pen- Deasemeni, la aceiaşi secţie diat o cotitură în munca ei.
ducă cu el şi oameni ai muncii pe
Doboş P., Chelaru C. C., Chelaru truca învăţământul de partid să mâncarea zilnică deşi nu este pre­ Respectându-se întocmai punc­
care să-i poată exploata. Ion, Hrisoschi Gh. şi alţii. gătită cum trebue ajunge să coste
se, desfăşoare de-acum înainte în tele din contractul colectiv s» v*
Oamenii evrei cinstiţi văd însă Datorită ridicării neîncetate a între 60 — 70 lei.
condiţii mai bune, ntr a venit cu da posibilitatea muncitorilor saşi
tot mai limpede că drumul pe care nivelului politic, încă doi dintre un plan concret de acţiune. întrebat de aceasta, tov. Nichi-
ridice nivelul de tr i, iar prin
caută să-i împingă propaganda cursanţi au făcut cerere în timpul Mărginindu-se ce e drept s'ă-şi for Gheorghe, directorul gospo­
mincinoasă sionistă este drumul răz plicarea justă a normelor şs îs
anului să fie primiţi în rândul scoată în evidenţă lipsurile, dar
dăriei, a adăugat că — într’ade- special socotirea lor, deci p*î*
boiului şi al mizeriei. membrilor gospodăriei agricole fără să treacă de-acum înainte la
văr mâncarea este scumpă, dar remunerarea după principiul so-
Astăzi, când imperialiştii ameri­ colective, dovedind astfel că ei lichidarea lor în mod praciic, or­
nu are ce face, întrucât toate ali­
cani sprijiniţi de sateliţii lor în au înţeles în urma celor învăţate, ganizaţia de bază din Fântânele cialist, muncitorii gospodăriei v®r
mentele trebue să fie cumpărate.
rândul cărora intră şi guvernul Is­ că numai în gospodăria colectivă nu va putea obţine succese noi Totuşi cantinele gospodăriei au în fi cointeresaţi să lucreze «4*4
raelului pregătesc un nou război
ţăranul sărac şi mijlocaş poate în acţiunea de îmbunătăţire a folosinţă porţiuni de teren culti- cantitativ cât şi calitativ.
mondial care ar face posibile noi
scăpa de mizerie. învăţământului de partid.
măceluri, asemănătoare celui din Darea de seamă pregătită de
29 Iunie 1941, sau celor pe care biroul organizaţiei de bază a ară­ Biroul organizaţiei de bază
le organizează americanii în Co­ tat în spirit critic şi autocritic trebue să treacă deaceea la alcă­
reea, toţi oamenii cinstiţi, partizani cauzele pentru care învăţământul tuirea unui plan concret de mun­ Comemorarea a 10 ani
ai păcii, îşi strâng tot mai puter­ a avut încă numeroase lipsuri cu­
nic rândurile sub conducerea Maréi prinzând şi propuneri pentru în­
că pentru viitor, pentruca lip­ dela pogromul din 29 Iunie 1941
surile din anul trecut să nu se
Uniuni Sovietice, înţelegând să lăturarea lor în anul viitor.
Verigile de învăţământ nu au
mai repete, pentruca anul şcolar Duminică 1 Iulie 1951 oa aoea loc. la
lupte şi să rămână credincioşi până
la capăt măreţei cauze a vieţii. fost controlate de către birou, 1951-1952 să se desfăşoare în Cimitirul Eoreesc din str. Păcurari, come­
condiţiile cele mai bune. morarea a 10 ani dela saoârşirea pogro­
La 10 ani deia comemorarea mor­ materialul bibliografic nu a fost
m ului de către bandele hitleriste în ziua
ţilor în pogromul dela Iaşi să ne
de 29 Iunie 1941.
reamintim că imperialiştii america*
no-englezi, reînarmează astăzi ctl Cultură fizică şl s port
febrilitate hoardele hitleriste din
Germania Occidentală şi că răspun­ Rezultate!e în ca­ Campionatul R.P.R. De vorbă cu corespondenţii noştri
sul nostru, al tuturor oamenilor drul cupei RPR de sbor fâră motor
întâlnirile din cadrul şaispre T o v . U rsu lo r d a c h e —Balş- a se întem eia o gospodărie
cinstiţi la toate aceste mârşave ma­
zecimilor „Cupei R. P. R.“ în organizareaC om isiei B ă ic e n i; to v. l l i e S eca ră agricolă colectivă de care ne
nevre criminale nu poate fi decât
de foolball disputate Miercuri, Centrale de A viaţie Sportivă, la ş i ; to v . B a rn ed N ic o la e scrii că este singura cale a
unul singur: să luptăm şi să mun­
27 Iunie s’au soldat cu ur« între 1 şi 15 Iulie se va des* A telierele C F R P a ş c a n i.— ţăranilor m uncitori pentru a
mătoarele rezultate tehnice :
cim cu eforturi înzecite şi însutite făşura în Capitală, pe aero» Scrisorile d*vs. le»am trimis scăpa de sărăcie şi exploa»
Giurgiu t Spar(ac»Locomo* dromul Giuleşti, campionatul spre verificare forurilor de tare. D easem eni, să scrieţi
în scumpa noastră Patrie, RPR, în­
[iva Bucureşti 0 — 7 (0— 1). RPR de sbor fără motor. resort. când va începe secerişul şi
tărind în acest fel lagărul Păcii şi, La acest campionat va Imediat ce v o m primi re­ treerişuî, cine au ieşit primii
Poiana : Flăcăra ■ Metalul
al socialismului, făcând astfel de
Bucureşti 4—3 (2— 1). participa un Iot de valoroşi zultatele vă vom răspunde la la aceste m unci, rezultatele
neînvins măreaţa cauză a păcii în Constanta: L ocom otiva- planorişti, selecţionaţi pe aceeaşi rubrică. obţinute la secerat şi a!te ac»
întreaga lume. . Dinam o Bucureşti 1— 2 (0*2)
t , baza celor mai bune perfor» T ov. C o n sta n tin îv ă n u ş c ă tivităţi din comună.
Piteşti: Flamura*Roşie<Fla* man{e înregistrate în acest
E rbiceni. — Din ultima co ­ T o v. V io re l B u r leac —
căra Bucureşti 0— 3 (0—3). an. respondenţă trimisă datele au
Galaţi : Locomotiva » CCA
M u n c é lu l de S u s — Paşcani.
0 - 9 (0 - 4 ) .
La întrecerile de pe aero* fost folosite într’un material
mai mare ce a fost publicat. Vă
— Am primit la redacţie ce.
Buhuşi « Flamura Roşie»Lo» dromul Giuleşti, vor parti* respondenţele trimise şi parte
cipa următorii 11 planorişti: rugăm să ne scriţi mai con» din ele vur fi publicate, Co*
com otiva Iaşi 1—0 (Í— 0).
Tohan : Metalul ■ M etalul Mihai Iliescu (Timişoara) cam»
pion RPR de anul trecut, O»
creţ despre felul cum se des»
făşoară munca de contractări
respondenţa ce se referă la
ziua de 1 Iunie „Ziua Inter­
Sibiu 0 —2 ( 0 - 2 ) . şi despre începerea cam paniei
sporit cu 3o la su ti, iar cel vidiu Popa (Oraşul Stalin), naţională a Copilului“ ne*a
C r a io v a : CSA'Flacăra Pe» de recoltare, treeriş, colectare
ei autobuzelor, de 5 ori. Mircea Finescu (Cluj', Vale» parvenit cu întârziere şi dîn
troşani 1—0 (0—0). şi desmirlştit. această cauză nu o vom pu»
Sistem ul de canalizare şi riu Popovici (Bistriţa), Gh.
Arad : M etalul-Locomotiva
aprovizionare cu apă a capi- M aistorovici (Piteşti), Gh. T o v . S crip ca ru G heorghe tea publica.
Timişoara 1— 2 ( Í —2). Scrieţi»ne dacă aveţi pori»
taîei a fost îmbunătăţit. As» Reşiţa : MetaluUŞtiinţa Ti* G âlcă (Iaşi), Liviu Tâtaru — B o ro şeşti-S câ n teia . — Co­
lăzi, un număr dublu de lo» mişoara I — 1 (după prelun» (Bistriţa), Gh. G eorgescu respondenţa trimisă referitor biliiatea câte ceva din activ?»
cuinţe— faţă de cel de pe gir')- (Bucureşti)), Valentin Ghinea la sarcinile tineretului din co ­ tatea C ăm in elo r C u ltu rale din
vremea clicii kuom intm gisie (Bucureşti) şi O lga Giurea mună este bine scrisă totuşi raionul d»vs., precum şl *
A r a d : Locomotiva-Flamura
(Oraşul Stalin). gazetelor de perete în actuala
au apă curentă şi canalizare. Roşie Arad 1— 4 (1—2). nu o vom putea publica
campanie, agricolă.
M ediaş : Flacăra » Ştiin{a Concurenţii care vor sbura deoarece este lipsită de anu*
Cluj 2 - 1 ( 1 - 1 ) .
Satu M are: Lo:omofiva»
pe p’anoare de tip „Sóhaj“, mite date concrete. Vă ru»
îşi vor disputa întâietatea în găm să ne scrieţi despre fe»
T ov. B ă n iţo iu L u c r e ţia —
P risă c a n i-la şi. — Una din co*
Progresul Oradea 0 —2 (0=1). următoarele probe : lui cum îşi duce activitatea respondenţele trim ise a fost
O r a d e a : L o co m o tiv a-C S A 1. Distanţă cu ţri fixat; 2- organizaţia UTM din com ună
D istanţi cu ţel fixat şi îna» în campania de vară şi ce
publicată în numărul piece»
dent ai ziarului nostru. A
C lu j 3 — 1 (1 — 1).
a u f o r t a b ilă v i l ă s ’a d e s c h is o Cluj : LocomotivaeDlnamo poiere la locul de plecare ; iniţiative a- luat ea pentru doua o v o m păstra pentru
3. Viteză pe circuit triun» aceasta. documentare. Ulterior o vom
are o Oraşul Stalin 0 —3 (0— 1). T o v . T ă n a se M ircea — Dol- fo lo si într’un material mai
ghiular lo o km. ; 4. înălţim e ;
Sft. G h e o rg h e: Flamura 5. Distanţă liberă. h eşti-C o d ă eşti. — Ne»aţl tri­ mare. A şteptăm să ne mai
te r e n ; ri d e s p o r t. In s a la d e
de p a fe t iv it ă ţ i a a c e s t e i c a s e de
Roşie*Locomotiva Tg. Mureş m is o corespondenţă scrisă scriţi.
Festivitatea deschiderii cam» bine însă nu cuprinde nici o
ş b a u c u ltu r ă s u n t p r e z e n t a te c e le 2 - 0 (1- 0 ). pionatului RPR de sbor fără dată concretă din sat, de ţă­ T o v . H r iţc u A n a — CA M.
Optimile „Cupei RPR“ de motor va avea lo c Duminică ranii muncitori sau despre —E foarte bine că ne scriţi
con * foot ball se vor desfăşura 1 Iulie, ora 10,30 dimineaţa activitatea Sfatului Popular despre munca tovarăşilor
pe aerodromul Giuleşti. muncitori din brigada de
Duminică 1 Iulie. Comunal, în actuala campa»
ari- ă sp e» producţie a întreprinderii.
case a fo st nie.
Strălucita victorie a reprezentativei V ă rugăm să ne scrieţi ma» Totuşi ar fi mult mai bine
dacă materialele ar fi trimise
teriale legate de viaţa şi
d in p r o d u c e r i după t a b lo u r i le de basket a Uniunii Sovietice munca ţăranilor muncitori din cu operativitate. Spre exem-
ptu, corespondenţa trimisă a~
d in G a le r ia T r e t ia c o v (M o s * com ună şi despre pregătirile
c o v a ) ş i d u p ă o p e r e l e c la s i"
la Helsinki lor pentru campania de vară. rată depăşirile de normă şi
econom iile realizate în cursul
co n » c i io r p ic t u r ii b u lg a r e . H E L S IN K I 28 (Agerpres).— d iţie f iz ic ă ş i j o c u l c o o r d o n a t T ov. M . U rsache-C otnari. lunei Mai. D eoarece în pre»
T A S S transmite; al b a s k e tb a lîiş tilo r s o v ie t ic i. —Corespondenţa ce ne»aţi
Ziarele finlandeze din 26 Z ia ru l T y o e k a n s a n Sano> trimis=o în legătură cu vizita
zent suntem aproape de sfâr»
şitul lunei Iunie, v ă rugăm
m a t s u b lin ia z ă c ă „ e c h i p a făcută colectiviştilor din Sco*
Iunie elogiază măestria echi0
s o v ie tic ă a p r e z e n ta t u n j o c binţi este bine scrisă însă nu ca ulterior să ne trimiteţi
pei selecţionate de basket a aţi arătat exem ple de felul date asupra felului cum a
acum ele au dat 1.12o de d e în a lt ă c la s ă “, ia r z ia r u l fost îndeplinit plănui pe luna
U R S S , care a învin s în pri» cum îşi duc munca, despre
concerte, pentru oam enii H e ls in g in S a n o m a t s c r ie c ă sau decada în curs. Dease»
mul joc sus{inut la Helsink1 fruntaşii acestei gospodării,
m uncii a lta esi dela oraşe b a s k e tb a iiiş tii s o v ie tic i „au meni ne puteţi scrie ce eco»
echipa selecţionată a Finlan* şl alte activităţi în actuala
ş sate. d o v e d it c ă su n t dem ni de nom ii şi depăşiri de normă a
dei cu scorul 123—56. cam panie agricolă.
Sindica ele dispun de 15 realizat brigada de producţie
Toate ziarele subliniază vi» titlu l d e c a m p io n i ai E u ro» S crH h ne ce anume s’a fă-
cinem atografe şi 17 cluburi de care ne vorbiţi.
teza, precizia, minunata con» p e i“. i cut în com una d»vs. pentru
mari.