MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 44 bis/16.I.

2023 29

NORMATIV NP 133 – VOLUMUL III CAPITOLUL 3

STRUCTURI HIDROEDILITARE Analiza răspunsului structurilor din beton

izolatie
perete Text
Tint
ht h Dint h 'T0(x,T)
Teb Tib
ht +
Tint
Text T0(x,T)

Figura 3.1. Descompunerea câmpului de temperaturi în cele două câmpuri elementare la un rezervor cilindric
ࢀ૙ ሺ࢞ǡ ࣂሻ şi οࢀ૙ ሺ࢞ǡ ࣂሻ.

e. variaţia celor două componente în plan orizontal poate fi considerată uniformă sau
neuniformă dacă se studiază fenomenul de însoleiere. .

T T T
T(x,T)

Tsim(x) 'Tnesim(x,T)

Figura 3.2. Variaţia în sens inelar a celor două câmpuri în cazul însoleierii.

3.2.1 Acțiunea seismică

(1) În calculele de definire a stării de eforturi şi de deformaţii, precum şi în calculele de verificare şi
dimensionare se vor avea în vedere următoarele moduri de manifestare a acţiunii seismice asupra
recipienţilor ce înmagazinează fluide:
a. forţe de inerţie generate de oscilaţia masei structurii în urma acţionării acesteia în mişcarea
seismică, de acceleraţiile interfeţei radier – teren, valorile de proiectare ale accelerațiilor
spectrale fiind detereminate conform codului de proiectare P 100-1;
b. suprapresiuni generate de trecerea fluidului înmagazinat sau a pământului din jurul
recipientului din starea de repaus în regim dinamic;
c. forţe dinamice transmise structurii de instalaţii şi de echipamente prin intermediul tipurilor
de legătură a acestora cu structura. .
(2) Pentru studiul regimului hidrodinamic al fluidului şi determinarea presiunilor hidrodinamice induse
de acţiunea seismică s-au luat în considerare următoarele ipoteze:
a. fluidul este considerat un fluid perfect, lipsit de vâscozitate şi incompresibil, având greutate
şi omogenitate;
b. mişcarea fluidului s-a considerat a fi nepermanentă, irotaţională şi cu nivel liber;
c. structura recipientului este solidară cu terenul de fundare, urmărind deplasările acestuia;
d. structura recipentului în raport cu fluidul este rigidă şi cu contur nedeformabil;
e. caracteristicile mişcării seismice sunt cunoscute prin intermediul unor accelerograme
înregistrate sau simulate. .
(3) În limitele ipotezelor sus-menţionate, integrând ecuaţiile generale ale hidrodinamicii cu exprimarea
condiţiilor de contur, la interfaţa fluid – structură şi la suprafaţa liberă, s-au obţinut presiunile
hidrodinamice impulsive şi convective pentru formele structurale cilindrice şi paralelipipedice.

26