Curgerea fluidelor nenewtoniene între două

plăci plan paralele

Crina – Maria Muscalu

Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Chimie Aplicată şi Ştiinţa Materialelor, Str. Polizu 1-7
cod poştal 011061, sector 1, Bucureşti, România

Rezumat

Curgerea fluidelor nenewtoniene între plăci plan paralele este des întâlnită în indus-
tria chimică, biochimică şi în procesarea minereurilor. Scopul acestei lucrări este de a
prezenta curgerea fluidelor nenewtoniene între plăci plan paralele din punct de vedere
fenomenologic şi studierea efectelor unghiului de înclinaţie a plăcii, a porozităţii pereţilor
şi a temperaturii acestora asupra curgerii.

Cuvinte cheie: plăci paralele, fluid nenewtonian, Couette, Poiseuille, transfer de căldură,
pereţi poroşi

1. Introducere Curgerea fluidelor prin pereţi poroşi a

Curgerea fluidelor nenewtoniene între
două plăci înclinate apare în multe
echipamente în diferite procese din in-
dustria chimică şi a minereurilor. Există
puţine studii experimentale legate de
curgerea fluidelor nenewtoniene între
plăci paralele înclinate, iar cele existente
au constat în principal în măsurarea
grosimii filmului unui fluid nenewtonian
în curgere laminară complet dezvoltată
pe plăci înclinate pentru diferite debite şi
unghiuri de înclinaţie şi compararea
rezultatelor cu expresiile analitice (Su-
talo et al. 2006).
Barletta şi Magyari (2007) au studiat
efectul fizic al forfecării externe asupra
convecţiei unui fluid Bingham printr-un
canal vertical cu pereţi plan paraleli, fără
variaţie de căldură (Barletta and Magyari
2007).
fost investigată de mai mulţi cercetători,
dintre care Tsangari et al. au fost primii
care au derivat soluţia analitică a curgerii
Couette-Poiseuille a unui fluid Bingham
între două plăci poroase paralele (Chen
and Zhu 2007).
Transferul de căldură şi de impuls în
curgere combinată Couette şi Poiseuille
între plăci plan paralele prezintă impor-
tanţă pentru numeroase aplicaţii industri-
ale, precum fabricarea de fire şi fibre de
sticlă, extruderea şi turnarea continuă
(Aydin and Avci 2006).
Scopul acestei lucrări este de a
prezenta curgerea fluidelor nenew-
toniene între plăci plan paralele din
punct de vedere fenomenologic şi
studierea fenomenului de transfer de căl-
dură către acest tip de fluide.

1
 unde: τy este tensiunea de forfecare, K
2. Ecuaţii şi modele este consistenţa, este reopanta, iar n
este indicele reologic.
2.1. Curgerea fluidelor nenewto-
niene peste plăci înclinate

În această secţiune se prezintă curgerea

unui fluid nenewtonian peste plăci încli-
nate. Modelul se poate aplica şi pentru
curgerea cu suprafaţă liberă prin
conducte rectangulare.
În studiul realizat de Sutalo et al.
vizualizarea curgerii şi măsurarea
grosimii filmului de fluid au fost
realizate într-un model experimental
construit din sticlă acrilică cu patru plăci
consecutive înclinate la 45o, aşa cum este
prezentat în Figura 1. Fiecare vizualizare
a curgerii a fost fotografiată şi
înregistrată video. A doua şi a treia placă
sunt mobile, permiţând transformarea
experimentului din unul cu 4 plăci în
unul cu două. Materialul se pompează cu
ajutorul unei pompe de tipul MONO AC
12M prin partea din dreapta sus a
coloanei, unde întâlneşte un deversor, Figura 1. Schema modelului fizic cu
după care curge peste plăcile înclinate. patru plăci înclinate. Diametrul
Fluidul este reţinut într-un vas aflat la modelului este de 50 mm (toate
baza coloanei, de unde este repompat. dimensiunile sunt în mm).
Diametrul coloanei este de 50 mm.
Sutalo et al. au utilizat drept fluide de Pentru soluţia Ultrez 10 de 0.15 %mas.
testare soluţie Ultrez 10 şi suspensie viteza medie a fluidului a fost de 0.42 –
minerală cu parametrii reologici descrişi 0.98 m s-1, iar numărul Reynolds a avut
în Tabelul 1. Din compararea valorilor valori cuprinse între 3 şi 13. Numărul
măsurate ale tensiunii de forfecare Reynolds este dat de relaţia (2):
statice şi ale celei dinamice, se poate
observa că tensiunea de forfecare statică
este mai mare. Acest lucru este (2)
determinat de dispariţia şi formarea
continuă a structurii materialului.
Relaţia dintre tensiunea tangenţială şi în care μB este viscozitatea efectivă,
reopantă este descrisă suficient de bine definită prin relaţia (3):
de modelul Herschel-Bulkley:
(3)
(1)
Tabel 1. Parametrii reologici ai soluţiilor Ultrez 10 şi ai suspensiei minerale.

2
 Tensiunea Tensiune de
Consistenţa, Indicele Densitatea
Material de forfecare, forfecare
K [Pa sn] reologic, n [kg m-3]
τy [Pa] statică [Pa]
Soluţie 0.1% mas. 3.86 9.04 0.413 1000 6.8
Ultrez 10
Soluţie 0.15% 4.12 13.75 0.412 1000 19
mas. Ultrez 10
Suspensie minerală 71.3 16.6 0.322 1320 101

Grosimea filmului de soluţie Ultrez 10 2.2. Curgerea fluidelor nenew-

a fost măsurată cu o eroare de ±1 mm. toniene între plăci plan paralele
Măsurarea grosimii filmului de verticale
suspensie minerală a fost mai dificilă,
datorită acoperirii modelului cu Barletta şi Magyari au studiat efectul
materialul din suspensie, eroarea fiind de tensiunilor exterioare asupra curgerii
±2 mm. Pentru suspensia minerală libere a unui fluid Bingham într-un canal
vitezele au avut valori cuprinse între vertical cu pereţi plan paraleli, păstrând
0.36 şi 0.95 m s-1, care corespund unui temperaturile pereţilor constante la
număr Re de 1.5-9.2. To+ΔT/2, respectiv To-ΔT/2. Peretele din
În Figura 2 este prezentată distribuţia partea stângă se mişcă cu viteza
vitezelor în filmul de lichid şi transferul uniformă vm în direcţia y (Figura 3).
de impuls prin stratul de fluid de
grosime Δx. Unghiul de înclinaţie al
plăcii este notat cu β; g reprezintă
acceleraţia gravitaţională; δ este
grosimea filmului de fluid; L este
lungimea plăcii; iar x si z sunt
coordonatele sistemului (Sutalo et al.
2006).

Figura 3. Sistemul de coordonate şi

condiţiile la limită.

Presupunând că aproximarea Boussinesq

este potrivită pentru acest tip de curgere,
ei au definit ecuaţiile de bilanţ sub
forma:
Figura 2. Curgerea unui film de fluid
nenewtonian peste o placă înclinată sub (4)
influenţa gravităţii.
(5)

3
în care proprietăţile fluidului, β şi α, se
presupun a fi constante; iar p’ = p - p0,
T’ = T – T0 reprezintă deviaţiile presiunii
şi temperaturii de la valorile lor în
condiţii hidrostatice. Condiţiile la limită
pentru temperatură sunt date de:
(6)
(7)
figură ξ este dat de raportul x/H şi
reprezintă lungimea adimensională. Se
poate observa că există cinci domenii de
configuraţii de curgere: trei domenii
pentru curgerea viscoasă şi două
domenii de mişcare rigidă (Barletta and
Magyari 2007).

În ecuaţiile de bilanţ (4) şi (5)

presiunea statică în exces poate fi
neglijată, datorită tipului de curgere, şi
anume curgere asimptotică în canal lung.
În aceste condiţii, ecuaţiile de bilanţ
devin:
(8)

(9)

Figura 4. Domeniile de curgere viscoasă

În Figura 4 sunt prezentate domeniile
şi de mişcare rigidă a unui fluid
de curgere viscoasă şi de mişcare rigidă
Bingham.
a unui fluid Bingham în cazul în care
pereţii laterali nu se mişcă. În această

2.3. Influenţa porozităţii pereţilor

asupra curgerii fluidelor ad
nenewtoniene

4
 Bibliografie

1. Aydin, Orhan and Avci, Mete (2006),

'Laminar forced convection with viscous
dissipation in a Coutte-Poiseuille flow
between parallel plates', Applied Energy,
83, 856-67.

2. Barletta, A. and Magyari, E. (2007),

'Buoyant Couette-Bingham flow
between vertical parallel plates',
International Journal of Thermal
Sciences, 47, 811-19.

3. Chen, Yong-Li and Zhu, Ke-Qin

(2007), 'Couette–Poiseuille flow of
Bingham fluids between two porous
parallel plates with slip conditions', Non-
Newtonian Fluid Mechanics, 153, 1-11.

4. Sutalo, I.D., Bui, A., and Rudman, M.

(2006), 'The flow of non-Newtonian
fluids down inclines', Non-Newtonian
Fluid Mechanics, 136, 64-75.