MODULUL 4.

INTERACłIUNEA OM-CALCULATOR

Timpul mediu necesar pentru studiu: 180min

Obiective educaţionale:
Familiarizarea studenŃilor cu particularităŃile sistemelor informaŃionale, abordate din punctul
de vedere al ergonomiei.

Cuvinte cheie:
InteracŃiunea om-calculator,informaŃie, boli profesionale, tastaturi, mouse,

Cuprins

1.InteracŃiunea om-calculator

Întrebări de autoevaluare

Teste grilă

Probleme rezolvate

Studii de caz

Referate

Rezumat

Bibliografie

33
EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI

InteracŃiunea om-calculator.

Adoptarea noilor tehnologii informaŃionale la locul de muncă a devenit o experienŃă

comună în majoritatea organizaŃiilor care investesc masiv în echipamente cât mai moderne şi
performante, sperând la o creştere a eficienŃei angajaŃilor (Lewis, 2000; Webster, Martocchio,
1992). S-a dovedit astfel utilă concentrarea studiilor ergonomice pe designul interfeŃei om-
calculator, a particularităŃilor sistemelor computerizate şi pe modalităŃile de integrare a
sistemelor informatice în organizaŃii (Hoc, 2000; Nicholson, 1998; Waterson, 2000). Prin
tehnologia informaŃiei se înŃelege totalitatea echipamentelor (electronice şi informatice), precum
şi a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea, procesarea, transferul informaŃiei
care au un rol important în asigurarea comunicării şi în procesul decizional (Yogesh, 1993).

Tehnologia informaŃiei s-a dezvoltat într-un ritm care a depăşit orice previziune din punct
de vedere al numărului de sisteme, al puterii de procesare al informaŃiilor cât şi al costului. În
ceea ce priveşte numărul de calculatoare se prognozează că în anii următori vor fi peste un
miliard de astfel de sisteme, conform unui studiu realizat de liderul mondial în producerea de
microprocesoare - Intel (*, 1998). Această cifră, susŃinută şi de situaŃia reală în anul 2000 - circa
750 milioane de calculatoare, ne arată că prognozele de acum 50 de ani, când s-a estimat un
număr de 2000 de calculatoare până în anul 2000 (Drucker, 1993), nu puteau lua în considerare
dezvoltarea tehnologiei informaŃiei şi a aplicabilităŃii acesteia.

În secolul care tocmai s-a încheiat, noi echipamente, procese şi metode, noi relaŃii între
oameni şi noi sarcini în muncă sunt introduse în societate. Toate acestea vor forŃa oamenii să se
adapteze la aceste schimbări şi să răspundă prin dezvoltarea unor abilităŃi de învăŃare continuă
(Wright, 1993).

34
 InteracŃiunea om-calculator este disciplina care are ca obiect de studiu proiectarea,
evaluarea şi implementarea sistemelor computerizate, precum şi a fenomenelor legate de
utilizarea acestora de către oameni (Jurcău, 2003).

Aspectele vizate se încadrează în două mari categorii: omul (procesele psihice implicate -
percepŃie, memorare, luarea deciziei, motivare, etc.) şi calculatorul (aspecte multimedia,
miniaturizarea, dispozitive de intrare şi ieşire, etc.)

Diversitatea problemelor apărute odată cu difuziunea masivă a tehnologiei informaŃiei,

precum şi nevoia de a găsi soluŃii rapide şi eficiente în rezolvarea lor a grăbit naşterea unei noi
discipline care să aibă ca obiect de studiu interacŃiunea dintre om-calculator.

Una dintre aceste probleme este dată de noile boli profesionale. Asistăm la o creştere
numerică a bolnavilor cu sindromul "Computer Vision", descris prin: dureri de cap, dureri
oculare, fotofobie, ochii uscaŃi şi iritaŃi, vedere înceŃoşată la distanŃă mare sau mică (Vaschi,
2001). Din acest motiv, numai în SUA, 10 milioane de lucrători (Myers, 2000) au urmat anual
tratamente pentru ochi, datorate efectelor calculatoarelor, în special al monitoarelor, 3 din 4
utilizatori acuzând probleme generale de vedere. În plus, încă nu există studii concludente despre
efectele adverse ale echipamentelor de comunicare mobile.

Reducerea factorilor care pot produce probleme de sănătate care apar la locul de muncă
dotat cu echipamente avansate, trebuie să fie studiate prin prisma psihologiei muncii,
ergonomiei, ştiinŃelor inginereşti. Altfel, consecinŃele noilor boli profesionale limitează
avantajele oferite de progresul tehnic.

ÎmbunătăŃirea performanŃelor operatorilor de calculator prin proiectarea unor interfeŃe cu

sistemele informatice constituie un alt aspect important al interacŃiunii om-calculator. În cadrul
muncii cu calculatorul, întrebuinŃarea dispozitivelor de intrare (tastaturi, mouse, etc.) ocupă o
parte semnificativă din timpul de lucru. Astfel, s-a cuantificat că ponderea folosirii mouse-ului
poate ajunge până la 2/3 din timpul de lucru (Johnson et al., apud Aaras, Ro, 1997). De aici şi
nevoia de a proiecta periferice cât mai confortabile pentru utilizatorul uman. (Aaras, Dainoff, Ro,
Thoresen, 2001). În figura 7. (a şi b) este prezentat mouse-ul ANIR, pentru care s-a observat o
reducere a durerilor de gât, umăr, antebraŃ şi încheietura mâinii, precum şi a oboselii, faŃă de un

35
mouse-ul obişnuit (figura 7. c şi d). În figura 7. (e) este prezentată o adaptare a unui dispozitiv
ergonomic ataşat mouse-ului obişnuit prin care se reduc efectele negative enumerate mai sus.

Figura 7. Tipuri de periferice (mouse)

În continuare (figura 8. şi 9.) prezentăm câteva detalii utile în amenajarea ergonomică a

locului de muncă computerizat (Hedge et al., 2000). În figura 8. (a), solicitările musculare statice
şi dinamice sunt minime. În plus braŃele, umerii, gâtul şi spatele pot fi relaxate, în special în
timpul pauzelor. Datorită înclinării încheieturii mâinii, circulaŃia sanguină este facilitată. În
figura 8. (b), încheietura mâinii nu are o poziŃie neutră, datorită poziŃiei tastaturii. După 3-4 ore
de lucru se ajunge într-o stare accentuată de oboseală; în plus circulaŃia sanguină este îngreunată.
În figura 8. (c), încheietura mâinii nu are o poziŃie neutră, datorită înclinării tastaturii.

Figura 8. PoziŃia optimă (a) şi cea nerecomandată (b şi c) în lucrul cu calculatorul.

36
 Figura 9. Amenajarea ergonomică a locului de muncă computerizat

Întrebări de autoevaluare

1. Din ce motiv s-au concentrat studiilor ergonomice pe designul interfeŃei om-calculator

2. Ce înŃelegem prin tehnologia informaŃiei?
3. Care este ritmul de creştere al numărului de calculatoare la nivel mondial?
4. Care este ca obiectul de studiu al disciplinei interacŃiunea om-calculator?
5. Care sunt cele două mari categorii de aspectele vizate de interacŃiunea om-calculator?
6. Care au fost cauzele care au accelerat apariŃia noii discipline care are ca obiect de studiu
interacŃiunea dintre om-calculator?
7. Cum se manifestă sindromul "Computer Vision"?
8. Care considerente au stat la baza proiectării de dispozitive periferice cât mai confortabile pentru
utilizatorul uman ?
9. Care sunt solicitările musculare statice în fig.8.b?

37
10. Care sunt solicitările musculare statice în fig.8.c?
11. De ce este de preferat postura din fig.8.a?
12. Cum ar trebui să arate,din punct de vedere ergonomic, un loc de muncă computerizat ?

Teste grila

Probleme rezolvate

Studii de caz

Referat

38
 Prin tehnologia informaŃiei se înŃelege totalitatea echipamentelor (electronice şi
informatice), precum şi a programelor rulate de calculatoare care asigură memorarea,
procesarea, transferul informaŃiei care au un rol important în asigurarea comunicării şi în
procesul decisional.

InteracŃiunea om-calculator este disciplina care are ca obiect de studiu proiectarea,

evaluarea şi implementarea sistemelor computerizate, precum şi a fenomenelor legate de
utilizarea acestora de către oameni .

Aspectele vizate se încadrează în două mari categorii: omul (procesele psihice implicate -
percepŃie, memorare, luarea deciziei, motivare, etc.) şi calculatorul (aspecte multimedia,
miniaturizarea, dispozitive de intrare şi ieşire, etc.)

Reducerea factorilor care pot produce probleme de sănătate care apar la locul de muncă
dotat cu echipamente avansate, trebuie să fie studiate prin prisma psihologiei muncii,
ergonomiei, ştiinŃelor inginereşti. Altfel, consecinŃele noilor boli profesionale limitează
avantajele oferite de progresul tehnic.

Bibliografie

1. Chindlea Georgeta – Ergonomie-note de curs, Editura UniversităŃii din Oradea, 2004

2. P.Dimo – Ergonomie intelectuala cu modelul retea, Ed. Academiei, Bucuresti, 1983
3. Anca Drăghici - Ergonomie, vol.I,II, Editura „Politehnica” Timişoara
4. I. Mihãilã, s.a. - Bazele stiintifice si aplicatiile ergonomiei, Ed. medicalã, 1982
5. Moldovan Maria - Ergonomie, Ed. Did. si Pedag. RA, Bucuresti, 1993
6. surse internet

39