Muzica produce modificări la nivelul conștiinței

Muzica este o formă de artă care implică sunet și ritm organizat. Aceasta poate fi creată prin
combinarea diferitelor elemente, cum ar fi melodia, armonia, ritmul, tempoul, timbrul și
textura. Muzica face parte din cultura umană de mii de ani și servește în diverse scopuri,
printre care divertismentul, comunicarea, exprimarea și identitatea culturală.

Muzica poate fi stocată în memoria noastră printr-un proces numit codificare, care implică
transformarea informațiilor senzoriale din muzică într-o formă care poate fi stocată și
recuperată ulterior. Codificarea poate avea loc în mod automat, pe măsură ce ascultăm
muzică și o procesăm în timp real, sau poate fi intenționată, cum ar fi atunci când încercăm
în mod deliberat să memorăm o melodie sau un cântec.

Cercetările au arătat, de asemenea, că muzica poate fi stocată în memoria pe termen lung

prin utilizarea imaginilor și a vizualizării. De exemplu, imaginarea unei scene sau a unei
povești în timp ce ascultăm o piesă muzicală ne poate ajuta să ne-o amintim mai bine.

Persoanele cu boala Alzheimer și alte forme de demență se confruntă adesea cu pierderi de

memorie și declin cognitiv, dar multe dintre ele sunt capabile să-și amintească muzica din
trecut. Muzica poate evoca emoții: Muzica are capacitatea de a evoca emoții și amintiri
puternice, care pot fi deosebit de puternice pentru persoanele cu Alzheimer. Chiar dacă
acestea nu își pot aminti detalii specifice despre trecutul lor, emoțiile pe care le generează
anumite melodii le pot ajuta să se simtă conectate la amintirile lor și la sentimentul de sine.

Muzica are capacitatea de a provoca emoții, iar aceste emoții ne pot ajuta să ne amintim
evenimente, deoarece creează conexiuni neuronale mai puternice în creier. Atunci când
trăim emoții puternice, creierul nostru eliberează neurotransmițători precum dopamina și
noradrenalina, care pot ajuta la consolidarea amintirilor și le pot face mai ușor de reamintit
mai târziu.

Cercetările au arătat că ascultarea muzicii poate activa aceleași regiuni ale creierului care
sunt implicate în procesarea emoțională și în formarea memoriei. Acest lucru înseamnă că,
atunci când auzim o anumită piesă muzicală care evocă un răspuns emoțional puternic,
aceasta ne poate ajuta să ne amintim evenimentele sau experiențele asociate cu acea
muzică.

Cum percepem muzica?

Noi auzim și procesăm muzica printr-un sistem complex care implică urechile, creierul și
sistemul nervos. Atunci când undele sonore pătrund în urechea noastră, ele fac să vibreze
timpanul, care la rândul lui, trimite aceste vibrații printr-o serie de oase mici numite
oscioarele din urechea medie către urechea internă, unde stimulează micile celule ciliate din
cohlee.

Celulele ciliate convertesc aceste vibrații în semnale electrice care sunt trimise la nervul
auditiv, care apoi transmite semnalele către trunchiul cerebral și cortexul auditiv din creier.
Aici, creierul procesează semnalele electrice și le transformă în sunete pe care le percepem
ca fiind muzică.

Diferite părți ale creierului sunt implicate în diferite aspecte ale procesării muzicii, cum ar fi
intonația, melodia, ritmul și timbrul. De exemplu, cortexul auditiv este responsabil pentru
procesarea caracteristicilor de bază ale sunetului, în timp ce alte zone ale creierului sunt
implicate în procesarea aspectelor emoționale și expresive ale muzicii.

"Muzica este calea dumnezeiască de a spune lucruri frumoase, poetice, către inimă." - Pablo
Casals

Muzica are un efect profund asupra creierului și ne poate influența emoțiile,

comportamentul și chiar reacțiile fizice. Iată câteva dintre modurile în care muzica ne
afectează creierul:

1. Starea de spirit și emoțiile: Muzica ne poate afecta starea de spirit și emoțiile. Ea

poate evoca sentimente de fericire, tristețe, bucurie, ură, agresivitate sau calm.
Acest lucru se datorează faptului că muzica are capacitatea de a activa sistemul
limbic, care este partea creierului responsabilă de emoții.

Atunci când ascultăm muzică, creierul nostru procesează sunetul și ritmul și trimite
semnale către sistemul limbic. Sistemul limbic activează apoi amigdala, care este
partea creierului responsabilă pentru procesarea emoțiilor. Amigdala este deosebit
de sensibilă la conținutul emoțional al muzicii și poate declanșa sentimente de
fericire, tristețe sau chiar frică și anxietate.

În plus, muzica poate stimula, de asemenea, eliberarea de neurotransmițători, cum

ar fi dopamina, care este asociată cu plăcerea și recompensa. Acest lucru poate crea
un sentiment de plăcere și satisfacție atunci când ascultăm muzică care ne place.

Sistemul limbic este, de asemenea, implicat în formarea memoriei, iar muzica poate
activa anumite amintiri și poate realiza asocieri care sunt legate de anumite melodii
sau genuri muzicale. Acesta este motivul pentru care muzica poate fi uneori atât de
nostalgică și poate evoca amintiri ale unor experiențe sau emoții din trecut.

2. Memoria: S-a constatat că muzica este un instrument eficient pentru îmbunătățirea

memoriei. Acest lucru se datorează faptului că muzica angrenează mai multe zone
ale creierului, inclusiv cele implicate în formarea și recuperarea memoriei.

De exemplu, cercetările au arătat că muzica poate ajuta la consolidarea memoriei,

care este procesul prin care noile informații sunt transferate din memoria pe termen
scurt în memoria pe termen lung. Se crede că acest lucru se produce deoarece
muzica poate contribui la consolidarea conexiunilor neuronale care sunt implicate în
formarea memoriei.

Muzica poate servi, de asemenea, ca dispozitiv mnemotehnic, ajutându-i pe oameni

să își amintească informații prin asocierea acestora cu o anumită melodie sau ritm.
 Acest lucru poate fi deosebit de util pentru persoanele care au dificultăți cu memoria
verbală sau care învață limbi străine.

3. Abilități motorii: Muzica ne poate îmbunătăți abilitățile motorii și coordonarea.

Acest lucru se datorează faptului că, atunci când ascultăm muzică, creierul nostru
activează zonele responsabile de mișcare și ritm.

Muzica este caracterizată de ritm, iar acest lucru poate contribui la îmbunătățirea
simțului nostru de sincronizare și coordonare. Atunci când ascultăm muzică cu un
ritm puternic, creierul nostru se sincronizează cu ritmul, ceea ce ne poate îmbunătăți
capacitatea de a îndeplini sarcini motorii care necesită o sincronizare precisă.
Muzica ne poate ajuta să ne concentrăm atenția și să reducem distragerea atenției,
ceea ce ne poate îmbunătăți performanțele motorii. Atunci când suntem concentrați
asupra muzicii, este mai puțin probabil să fim distrași de alți stimuli din mediul
înconjurător.

4. Stresul și anxietatea: Muzica elevată are un efect calmant asupra creierului și poate
ajuta la reducerea stresului și a anxietății. Acest lucru se datorează faptului că poate
reduce nivelul de cortizol, care este un hormon asociat cu stresul.

Anumite compoziții muzicale pot induce o stare de relaxare în organism, ceea ce

poate contribui la contracararea efectelor stresului și la reducerea nivelului de
cortizol. Se crede că acest lucru se petrece deoarece muzica poate încetini ritmul
cardiac, poate scădea tensiunea arterială și poate reduce tensiunea musculară, care
sunt toate semne de relaxare.

Muzica elevată poate stimula eliberarea de hormoni, cum ar fi oxitocina și

endorfinele, care sunt asociate cu sentimente de relaxare și bunăstare.

5. Durere: S-a constatat că muzica este eficientă în reducerea durerii. Acest lucru se
datorează faptului că poate activa sistemul de recompensă al creierului, care
eliberează endorfine, analgezicele naturale ale organismului.

Muzica elevată poate stimula eliberarea de endorfine, care sunt analgezice naturale
produse de organism. Endorfinele pot ajuta la reducerea durerii prin legarea la
aceiași receptori din creier care sunt vizați de medicamentele pentru durere. Muzica
este folosită din ce în ce mai mult în cadrul procedurilor medicale, cum ar fi
chirurgia, procedurile stomatologice, managementul durerii cronice, procedurile de
reabilitare și în cadrul procedurilor obstetricale.

Muzica poate schimba percepția noastră asupra durerii prin modificarea evaluării
cognitive a situației. Atunci când ascultăm muzică, este mai probabil să privim
durerea ca pe o provocare decât ca pe o amenințare, ceea ce poate contribui la
reducerea impactului negativ al durerii asupra bunăstării noastre mentale și
emoționale.
 Un studiu publicat în Journal of Obstetric, Gynecologic, & Neonatal Nursing a
constatat că femeile care au ascultat muzică în timpul primei etape a travaliului au
raportat niveluri semnificativ mai scăzute de durere și anxietate decât cele care nu
au ascultat muzică.

Din aceste perspective putem afirma faptul că muzica produce modificări majore la nivel de
conștiință. Evocarea conștientă, focalizată, de durată a anumitor ritmuri adânc întipărite în
memorie ne pot ajuta să translatăm din punct de vedere al trăirilor și al emoțiilor în alte
bucle temporale. În ființa umană centrul de forță responsabil de percepția sunetului, atât
fizic cât și subtil, este Vishuddha Chakra, tot aici realizându-se și conexiunea dintre planul
fizic și clișeele Akashice, unde este stocat atât trecutul cât și prezentul dar și viitorul.
Totodată Vishuddha chakra printre alte funcții pe care le manifestă și coordonează, este și
sediul memoriei. Acum putem înțelege această conexiune între muzică și memorie.

"Muzica este vocea armonioasă a creației; un ecou al lumii invizibile." - Giuseppe Mazzini

De ce este important să alegem cu atenție muzica pe care o ascultăm?

În acest Univers totul este rezonanță – pentru că totul este energie care vibrează continuu,
producând benzi energetice, planuri sau lumi subtile, structurate în mod specific pe
frecvențe de vibrație. Rezonanța este cheia fundamentală și modalitatea de diferențiere sau
de conectivitate.

Unele studii au constatat că ascultarea unor genuri de muzică agresivă sau violentă poate
amplifica sentimentele de ostilitate și agresivitate la anumite persoane. Din punct de vedere
științific se consideră că acest lucru se petrece deoarece versurile și muzica pot activa
amigdala și alte zone ale creierului care sunt asociate cu agresivitatea și violența. În plus,
unele tipuri de muzică, cum ar fi heavy metal și rap, au de cele mai multe ori versuri care
abordează teme de violență, furie și agresivitate, ceea ce poate contribui, de asemenea, la
amplificarea conștientă a acestor sentimente.

Nu doar atât – se cunoaște foarte bine faptul că pe fondul muzical se pot insera foarte ușor
sugestii subliminale negative sau pozitive și acest aspect se folosește din plin la ora actuală.
Nu are sens să dezvoltăm acest aspect acum, dar ne este foarte clară ideea de diferențiere,
educație, proiecție, manipulare sau de modificare a conștiinței prin intermediul sunetului.
Inclusiv vibrațiile sonore pot fi modulate astfel încât să producă modificări majore chiar
fizice, la nivel de trup sau la nivelul particulelor.

Din aceste motive alegerea unei muzici adecvate, elevate, rafinate, cu frecvențe de vibrație
înaltă, este importantă pentru că așa ne putem ajuta cel mai ușor să evoluăm conștient și să
generăm în sfera conștiinței acele efecte dorite binefăcătoare.

În ceea ce privește dezvoltarea copiilor și plasticitatea lor cerebrală, cercetările au

descoperit că bebelușii nenăscuți pot auzi sunetele încă din săptămâna 16 de gestație, deși
sistemul auditiv nu este complet dezvoltat până în jurul săptămânii 20-24. În acest stadiu,
bebelușul nenăscut poate auzi și răspunde la o serie de sunete, inclusiv vocea mamei,
zgomote externe și muzică.
Spune-mi ce asculți și îți voi spune cine ești

O persoană căreia îi place muzica clasică poate fi văzută ca fiind mai introspectivă și
intelectuală, în timp ce un om căruia îi place heavy metal sau punk rock poate fi văzut ca
fiind rebel și nonconformist. Cel care ascultă muzica country poate fi văzut ca fiind mai
pragmatic și mai tradițional, în timp ce cel căruia îi place hip hop poate fi văzut ca fiind mai
încrezător și mai urban.

Ființele umane care se bucură de muzică optimistă și energică pot fi considerate mai
extrovertite și mai sociabile, în timp ce cele care se bucură de muzică mai lentă și mai
contemplativă pot fi considerate mai introspective și mai reflexive.

În tot acest proces de modulare energetică în funcție de frecvența de vibrație a muzicii pe

care o ascultăm în mod preponderent intervine posibilitatea alegerii conștiente în funcție de
nivelul nostru de conștiință și modul în care noi percepem spre exemplu o piesă muzicală.
Este ea armonioasă, rafinată, elevată generând stări armonioase sau ne produce stări
negative, dezechilibrante? Trezește ea în noi emoții sublime, profunde, bucurie, fericire,
iubire sau ne place doar pentru că și celor din jurul nostru le place?

Discernământul și liberul arbitru sunt Atribute Dumnezeiești esențiale pe care este necesar
să le acumulăm în ființa noastră pentru a ne putea utiliza capacitatea de alegere și totodată
de selecție a muzicii armonioase, binefăcătoare ce ne ajută din punct de vedere vibrațional,
accesând astfel frecvențe elevate, sublime ce pot declanșa la voință stări binefăcătoare.
Fără a considera acest subiect epuizat putem afirma că muzica elevată este o posibilitate la
îndemâna fiecăruia de a se transforma într-un mod profund eminamente benefic.