Indicaţie metodică nr.

Subiectul: Terapia lichidiană şi medicamentoasă. Hemostaza şi transfuzia.

Durata: 180 min.
Locul desfăşurării: cabinet preclinic.

Actualitatea temei
Terapia lichidiană şi medicamentoasă stă la baza oricărui tratament curativ, deaceea e
important ca elevii să cunoască şi să-şi dezvolte abilităţile practice în montarea transfuziilor şi
perfuziilor şi să cunoască cum să acţioneze rapid în caz de complicaţii postransfuzionale.

Obiectivul fundamental
Aprofundarea cunoştinţelor de bază necesare pentru ca elevul să cunoască soluţiile
cristaloide şi coloide şi să fie apt să pregătească necesarul pentru puncţia venoasă şi montarea
perfuziei/transfuziei în cazuri de urgenţă, deasemenea să cunoască paşii asistenţei de urgenţă în
complicaţiile posttransfuzionale.

Obiective operaţionale
Studiind conţinuturile prevăzute în unităţile de curs a curriculei pe disciplină, elevii trebuie
să posede următoarele cunoştinţe şi abilităţi:

Obiective informative:
 Tulburări hidroelectrolitice, caracteristica.
 Cracteristica soluţiilor utilizate în alimentarea paranterală.
 Caracteristica componentelor şi derivatelor sangvine, indicații, contraindicații.
 Caracteristica soluţiilor cristaloide. Avantaje şi dezavantaje.
 Caracteristica soluţiilor coloide. Avantaje şi dezavantaje.
 Hemotransfuzia, definiţie. Indicaţii şi contraindicaţii.
 Reacţiile posttransfuzionale: pirogene (febrile) hemolitice şi anafilactice. Cauze,
manifestări clinice, tratament şi îngrijiri specifice. Asistența de urgență.
 Caracterizați complicaţiile postransfuzionale: sindromul transfuziilor masive. Cauze,
manifestări clinice, obiective de tratament şi îngrijiri specifice.
 Șocul postransfuzional, perioadele, asistența de urgență.

Obiective formative:
 Imitați pregătirea materialelor pentru puncţia venoasă periferică cu cateter venos
periferic.
 Imitați puncţiei venoase şi montarea trusei de perfuzii.
 Întreţinerea liniilor de abord vascular.
 Tehnica și pregătirea bolnavului pentru hemotransfuzie.
 Imitați pregătirea necesarului pentru hemotransfuzie.
 Imitați testul de compatibilitate după sistemul ABO (in vitro)
 Imitați testul de compatibilitate după sistemul Rh (in vitro)
  Imitați proba biologică a compatibilităţii sangvine.
 Supravegheați bolnavul în cursul transfuziei.
 Documentați hemotransfuzia.
 Imitați dezgheţarea corectă a plasmei.
 Asistenţa de urgenţă şi îngrijirile medicale în complicaţiile posttransfuzionale.

Obiective afective:
 Să manifeste atitudine responsabilă şi de implicare în demersul didactic;
 Să conştientizeze valoarea activităţii asistentului medical în calitate de membru
al echipei de îngrijire a bolnavului.

Mijloace de învăţământ:
Curriculum modular la disciplină, specialitatea Medicină – 91210, aprobat 15.03.2017,
proiect de lungă durată, proiect didactic, indicaţie metodică, multimedia, flipp-chart, film
didactic, fişe cu situaţii de caz, fişe cu scheme, teste, prezentare în format power-point, fantom al
braţului, tonometru, stativ pentru perfuzii, soluţiile cristaloide, instrumentariu medical mărunt:
seringi 5ml, 10ml, 20ml, vată, alcool etilic, garou, emplastru, mănuşi (Anexa nr.1, 2, 3).

Bibliografie:

 Acalovschi I. “Anestezie clinică” Ed.II-a. Cluj-Napoca: Cluseum, 2005.

 Bour A., “Anestezie locală”, Chişinău, 2010.
 Criceanschi L., „Urgenţe medicale”. Chişinău, 2005.
 Titirică L., „Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali”, Manual
pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Ed. a 8-a, Editura Viaţa Medicală,
Bucureşti, 2007.
 Titirică L., „Ghid de nursing cu tehnici de evaluare, şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor
fundamentale”, vol. I, II. Editura Viaţa medicală Românească, Bucureşti, 2007.
 E. Gudumac, T. Benea „Chirurgie. Suport de curs pentru colegiile de medicină”
Chişinău, 2009.

Subiectul pentru acasă: Resuscitarea cardiorespiratorie şi cerebrală. Suportul vital bazal.

Elaborat de Faigher L.,

profesoară de Anestezie şi terapie intensivă
 cu îngrijirea bolnavului critic.
Manopera nr.1

Efectuarea testului de compatibilitate după sistemul ABO (in vitro)

OBIECTIVUL: Evitarea transfuziei de sânge incompatibil cu dezvoltarea şocului

posttransfuzional.
CERINŢE FAŢĂ DE DEXTERITATE
 Înainte de transfuzia sângelui (componentele sângelui) se efectuează în mod obligator probele
compatibilităţii.
 Temperatura aerului în sală trebuie să fie nu mai mică de 18 ° şi nu mai mare de 24° .
 Cantitatea de ser (plasmă) ale primitorului în raport cu sângele donatorului trebuie să fie de
4:1.
 Pentru a evita pseudoaglutinarea se adaugă câte o picătură de ser fiziologic.
 Rezultatele obţinute în mod obligator se arată medicului, care semnează actul de
determinare a probelor compatibilității.

Nr. Etapele Raționamentul/motivația acțiunii

d/o
I. Pregătirea pentru procedură
1 Pregătirea a/m:
 Se pregăteşte moral de dexteritate. Asigură îndeplinirea corectă a
 Îmbracă echipamentul, dezinfectează dexterităţilor.
mâinile, îmbracă mănuşile sterile. Protejare proprie.
2 Pregătirea bolnavului: Respectarea dreptului pacientului
 Calmează pacientul.
 Explică necesitatea transfuziei.
II. Tehnica efectuării
Efectuarea testului de compatibilitate după sistemul OAB (in vitro)
Materialele:
1. Pentru determinarea compatibilităţii cu
componente eritrocitare se pregăteşte serul
pacientului și eritrocite din containerul destinat Asigurarea determinării corecte.
transfuziei;
2. Sol. NaC1 0,9%;
3. Placi albe de plastic sau faianţă (cu suprafaţa
hidrofila, aderentă);
4. Pipete Pasteur;
5. Baghete de plastic (capace de la ace) sau sticlă;
6. Cronometru sau ceas.
1 Se marchează în partea de sus a plăcii numele, Asigurarea determinării corecte.
prenumele, grupul ABO al pacientului şi
numărul şi grupul ABO al componentului din
container.
2 Pentru compatibilitatea componentelor Asigurarea determinării corecte.
eritrocitare.
 Aplicaţi o picătură mare (0,1 ml) de ser al
pacientului şi alături o picătură mică (0,01 ml)
de eritrocite din containerul destinat
transfuziei în proporţie 1:10.
Pentru compatibilitatea componentelor de Asigurarea determinării corecte.
plasmă.
 Aplicaţi o picătură mare (0,1ml) de plasmă
din containerul destinat transfuziei şialături
o picătură mică ( 0,01ml) eritrocitele
pacientului în proporţie 1:10.
 Amestecaţi eritrocitele cu serul (plasma)
cu baghetă separată, curată, uscată până
la omogenitate.
 Agitaţi lent, periodic placa până la
expirarea a 5 min.

Citirea rezultatelor: Dacă aglutinarea a avut loc, sângele

 Dacă picătură după 5 minute rămâne nu este compatibil.
omogen colorată, fără semne de aglutinare
sângele este compatibil după ABO.
Dacă aglutinarea nu a avut loc,
 Dacă în picătură după 5 min. apar semne
de aglutinare care nu dispar la adăugarea sângele este compatibil.
Sol.NaCI de 0,9% (excluderea fenomenului
agregării) sângele este incompatibil după
ABO.

Manopera nr.2

Efectuarea testului de compatibilitate după sistemul Rh (in vitro)

Materialele:
1. Pentru compatibilitate cu componente
eritrocitare serul pacientului şi eritrocitele Asigurarea determinării corecte.
din container destinat transfuziei;
2. Pentru compatibilitate cu componente de
plasmă - eritrocitele pacientului şi plasma din
container destinată transfuziei; Materialele să fie accesibile.
3. Sol. gelatină 10%;
4. Sol. NaCI 0,9% ;
5. Baie de apă sau termostat la 46-48°C;
6. Pipete Pasteur;
7. Eprubete 10 ml;
8. Cronometru sau ceas.
1 Se marchează pe eprubetă numele, prenumele, Evitarea erorilor.
grupulABO al pacientului şi numărul şi grupul
ABO al componentului din container.
2 Pentru determinarea compatibilității
componentelor eritrocitari.
 Plasaţi o picătură (0,05 ml) de eritrocite din Evitarea erorilor.
containerul destinat transfuziei, două picături
(0,1m1) de gelatină încălzită prealabil până la
stare lichidă şi două picături (0,1 ml) de ser al
pacientului.
3 Pentru determinarea compatibilităţii
componentelor de plasmă.
 Plasaţi două picături (0,1 ml) de gelatină
încălzită prealabil până la stare lichidă, o
picătură ( 0,05 ml) de eritrocite ale pacientului,
două picături (0,1 ml) din containerul cu Evitarea erorilor.
plasmă destinat transfuziei.
 Eprubeta se agită pentru a omogeniza
conţinutul.
 Plasaţi eprubeta în baie de apă pentru 10
min. (sau în termostat pentru 30 min.) la
46-48°C.
 După incubare eprubeta se extrage şi se
adaogă 5-8 ml sol. NaC1 0,9%.
 Conţinutul se agită prin răsturnarea
repetată a eprubetei.
 Rezultatul se citeşte vizual cu ochiul liber
sau cu lupa.
Citirea rezultatelor:
 Dacă în eprubetă se observă aglutinarea
eritrocitelor sub formă de suspensie de
aglutinate mici pe fundal transparent —
Testul este incompatibil.
 Dacă în eprubetă lichidul rămâne uniform
colorat fără semne de suspensie de aglutinare
— Testul este compatibil.

Manopera nr. 3

Proba biologică (in vitro)

Materialele: Asigurarea evitării complicaţiilor.

 Flaconul cu sânge
 Flaconul cu ser fiziologic
 Sistemul pentru perfuzii, suportul pentru cot
 Garoul pentru venepuncţie
 Vată sterilă, sol. Alcool etilic 4
 Seringă, ace.
1 Sângele se încălzeşte la t° 37° - prin expunere la Asigurarea evitării complicaţiilor.
temperatura camerei, sau în echipament special
pentru încălzire.
Se montează trusa pentru transfuzie, se
completează sistemul pentru transfuzii cu ser.
Fiziologic.
2 Se face venepuncţia. Se fixează sistemul pe corp Asigurarea evitării complicaţiilor.
cu benzi din leucoplast.
3 Se schimbă acul în recipientul cu component Asigurarea evitării complicaţiilor.
sanguin. Se transfuzează în jet 10- 15 ml de
concentrat de eritrocite, plasmă sau alte
componente.
4 Peste 3 minute de la începutul transfuziei se Determinarea reacţiei
micşorează jetul sangvin la minimum şi se posttransfuzionale.
determină starea bolnavului:
 Culoarea şi umiditatea tegumentelor;
 Ritmul şi volumul respiraţiei;
 Frecvenţa şi amplitudinea pulsului;
 Lipsa sau prezenţa dispneei, hiperemiei şi
cianoza feţei;
Acuzele:
 Frisoane
 Cefalee
 Vertije
 Dispnee
 Dureri în piept
 Dureri în reg. lombară.
 Dureri în regiunea inferioară a abdomenului.
 Transpiraţii reci.
5 Dacă acuzele lipsesc se mai picură 15 ml. de Dacă sunt prezente acuze, sângele
sânge. Se opreşte sistemul pentru 3 min. se observă biologic nu-i compatibil şi transfuzia
starea bolnavului. se întrerupe.
Se atrage atenţia la acuze.
6 Dacă acuzele lipsesc se mai picură 15 ml. de Lipsa reacţiei adverse
sânge. Se opreşte pe 3 min. se observă starea
bolnavului şi acuzele.
7 Dacă proba biologică a decurs normal se Dacă acuzele lipsesc sângele este
transfuzează cealaltă cantitate de sânge sub compatibil transfuzia se continuă.
supravegherea a/m.
8 La sfârşit în recipient se lasă 5-10 ml de sânge Pentru verificări în caz de apariţie a
care se păstrează în frigider timp de 48 ore. complicaţiilor.
III. Documentarea
Se notează în registrul pentru evidenţa transfuziilor, Evidenţa transfuziilor.
în fişa medicală. Supravegherea bolnavului în
dinamică.
IV. Supravegherea bolnavului
Transfuzia sângelui - în caz de pregătire Intervențiile:
corectă a tuturor etapelor rămâne a fi un act  Întreruperea rapidă a transfuziei
inofensiv pentru organismul bolnavului. de sânge şi chemarea medicului.
Dacă se comit greşeli în pregătirea şi  Administrarea sol. Adrenalină
efectuarea transfuziei, atunci apar un şir de hipocloridă 0,1% 0,75 s/c sau 1,0
 complicaţii. Cea mai gravă complicaţie este şocul i/v în perfuzie.
posttransfuzional, cauzat de efectuarea incorectă  Administrarea corticosteroizilor-
a probelor serologice (determinarea grupelor Dexametazon 8-12 mg.
sangvine şi probelor compatibilităţii).  Administrarea i/v a preparatelor Ca-
sol. Clorură de Ca, Gluconat de Ca.
 Administrarea preparatelor
antihistaminice -Taveghil,
Dimedrol, Suprastin.
 Oxigenoterapia.
 Transfuzii de sânge compatibil.
V. Reorganizarea
1 Conform Ord. Nr. 87, deşeurile infecţioase Dezinfectarea deşeurilor.
(materialul de pansament, resturilede sânge,
sistemele pentru perfuzii) se colectează în saci Profilaxia infecţiei nosocomiale.
de polietilenă de culoare galbenă (sau altă
culoare, dar marcaţi cu galben), cu
pictograma „pericol biologic".
Sacul este introdus în pubele prevăzute cu
capac şi pedală.
Conţinutul se dezinfectează în:
- sol. Clorură de var 5% - 2 ore
- sol. Esan 1:4 — 2ore
- sol. HMIR Profic
1% - 30 min.
0,5% - 1 oră.
2 Instrumentele chirurgicale se dezinfectează în:
- sol. HMIR Profic 1% - 30 min, Profilaxia infecţiei nosocomiale.
sol. Tabidez, Chiroseptol -1 oră.

Manopera nr. 4

Tehnica transfuziei

Înainte de a efectua o transfuzie, asistentul medical insistă ca bolnavul să urineze, ia

pulsul, TA şi verifică:
- temperatura de păstrare (in camera frigorifică. +4-6°C);
- grupa şi factorul Rh ale componentului sangvin (trebuie să corespundă cu grupa sangvină şi
factorul Rh ale bolnavului);
-se verifică integritatea şi ermeticitatea recipientului;
- controlul organoleptic al componentului sangvin (culoarea, transparenţa);
- eticheta: data conservării, durata valabilităţii, numele şi prenumele donatorului (codul).
Pregătirea recipientului pentru transfuzie:
- conţinutul va fi amestecat, fără a-1 agita (concentratul eritrocitar cu ser fiziologic);
- se va încălzi prin expunere la temperatura camerei, timp de 30-60 de minute. În cazul
existenţei echipamentului special conceput pentru încălzirea concentratului eritrocitar,
acesta se va utiliza conform cerinţelor.
 Dat fiind că o transfuzie de sînge este, practic, „un transplant de organ", se vor lua
toate măsurile de prevenire a complicaţiilor posibile.
În acest scop, transfuzia de componente sangvine trebuie, în mod obligatoriu, să fie
precedată de trei probe de compatibilitate serologică dintre sîngele donatorului şi cel al
pacientului:
- proba compatibilităţii individuale (de grupă);
- proba Rh-compatibilităţii;
- proba biologică.

Manopera nr. 5

Plasma proaspăt congelată. Tehnica congelării, păstrării și decongelării.

Plasma proaspăt congelată. Plasma se obţine aseptic din sînge total, după separarea elementelor
celulare. Congelarea se va efectua în primele 6 ore la o temperatură mai joasă de -30° C. În
plasma congelată se păstrează concentraţia normală a factorilor coagulării, albuminele,
imunoglobulinele şi minimum 70% din concentraţia iniţială a Factorului VIII. Volumul
plasmei congelate este de cel puţin 150 ml şi maximum de 350 ml. Plasma proaspăt
congelată, conservată la o temperatură mai mică de -25°C, are o durată maximă de
păstrare de 12 luni, începînd cu ziua recoltării. Decongelarea plasmei în vederea utilizării
terapeutice se va efectua la temperatura de +37°C, în circa 30 de minute. După decongelare se
verifică aspectul macroscopic al plasmei (floculare, alterări de culoare). După decongelare,
produsul se utilizează de preferinţă imediat sau după un interval de maximum 6 ore, cu
păstrare la temperatura de +4°C. În caz de transportare a plasmei congelate, în interiorul
containerului de transportare este menţinută o temperatură cât mai apropiată de cea a
conservării. În caz de transportare a plasmei decongelate pentru scopuri terapeutice, în
intervalul de 6 ore, în interiorul containerului este menţinută o temperatură de +4 0 C.
Indicații: tulburări de coagulare cu afectare complexă a sistemului coagulării.