Rãzboiul pentru independenta României.

ID Questions
1 CONTEXTUL EUROPEAN
 1875-1876–redeschiderea Chestiunii Orientale:
 1975 - au avut loc răscoale antiotomane în Bosnia-Herţegovina, Bulgaria;
 1876 – Serbia şi Muntenegru au declarat război Porţii Otomane.
 Guvernul român a încercat să profite de chestiunea orientală şi să obţină
independenţa pe cale diplomatică, dar fără succes.
 Rusia dorea să intervina de partea răsculatilor cu scopul de a obţine ieşirea la
Mediterana, prin ocuparea strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, în urma înfrângerii
Turciei.

2 CONTEXTUL EUROPEAN
 Decembrie 1876 – Marile Puteri au organizat o Conferinţă la Constantinopol pentru a
ajunge la o înţelegere in conflictul din Balcani.
 1876 - Turcia a adoptat o noua Constituţie prin care acorda României statutul de
provincie privilegiată a Imperiului Otoman, ceea ce a determinat Romania să
protesteze şi să se apropie de Rusia.

3 CONTEXT INTERN
 România era, din 1856, stat autonom sub suzeranitate otomană şi garanţia colectivă
a marilor puteri.
 Spre sfârşitul sec XIX vasalitatea faţă de turci devenise mai mult nominală.
 România avea atributele unui stat suveran : armată, flotă, drapel naţional, monedă,
agenţii diplomatice şi convenţii comerciale cu diferite state, Constituţie, Parlament,
monarhie ereditară
 În 1876, Carol I l-a desemnat pe Ion C. Brătianu prim-ministru (seful PNL) iar la
externe pe Mihail Kogălniceanu, care urmăreau obţinerea independenţei pe calea
armelor.
4 În anul 1875 a izbucnit o revolta antiotomană în: ________________
A. Bulgaria

B. Grecia

C. Bosnia-Herţegovina

5 Din anul 1876 şeful guvernului român era : ________________

A. I.C.Bratianu

B. M.Kogălniceanu

C. N.Golescu

6 În perioada războiului de independenţă, ministru de externe al României era:

________________
A. I.C.Brătianu

B. M.Kogălniceanu

C. T.Maiorescu

7 Selectaţi noţiunile din lista de mai jos şi completaţi spaţiile punctate:

Blank Choice
Până la 9 mai 1877, statutul juridic internaţional provincie otomană
al României a fost acela de ……………………

provincie sub suzeranitate otomană

şi garanţia colectivă a marilor puteri

ţara independentă

8 PREGATIREA RAZBOIULUI
 8 Iulie 1876 – ţarul Alexandru al II-lea şi prinţul Gorceakov s-au întâlnit cu împăratul
austriac Franz Joseph I şi contele Andrássy la castelul Reichstadt din Boemia.
 Ianuarie 1877 – Convenţia de la Budapesta între Rusia şi Austro-Ungaria: în schimbul
neutralităţii Austriei, Rusia îi promitea acesteia anexarea Bosniei şi Herţegovinei;
9 CONVENTIA ROMÂNO-RUSA
Septembrie 1876 – întâlnirea de la Livadia între o delegaţie română condusă de I. C.
Brătianu şi cancelarul Gorceakov, despre necesitatea unei înţelegeri privind trecerea
armatei ruse pe teritoriul României spre Balcani;

 Rusia respingea cooperarea militară a României la acest război, urmărind să recapete

cele 3 judeţe din sudul Basarabiei pierdute în 1856.

10 Aliata României în războiul antiotoman din 1877 – 1878 a fost: ________________

A. Germania;

B. Austro – Ungaria

C. Rusia

11 Convenţia româno-rusă încheiată la 4 aprilie 1877 prevedea: ________________

A. dreptul armatei române de a participa la război;

B. dreptul armatei ruse de a traversa teritoriul României;

C. dreptul României de a se proclama stat independent

12 Românii au semnat cu ruşii, condiţiile unei convenţii militare la ………………………

_______________________________
13 Selectaţi noţiunile din lista de mai jos şi completaţi spaţiile punctate:
Blank Choice
 România şi-a cucerit independenţa într-un Austro – Ungaria
război contra Turciei în care a fost aliată cu
…………………

Rusia

Germania

14 Rusia se angajează să respecte independenţa României.________________

A. True

B. False

15 ÎNCEPUTUL RAZBOIULUI RUSO-TURC

 La 12 aprilie 1877, Rusia a declarat război Turciei.
 La 21 aprilie 1877, Turcia a atacat oraşele româneşti de la Dunăre: Calafat, Bechet,
Corabia, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi.
 Garnizoana română de la Calafat ripostează bombardând Vidinul la 25 aprilie şi astfel
s-a instituit starea de război cu Imperiul Otoman.

16 DECLARATIA DE INDEPENDENTA
 La 9 mai 1877 are loc proclamarea independenţei de stat a României: Mihail
Kogălniceanu citeşte în faţa Camerei Deputaţilor Proclamaţia de independenţă a
României.
 La 10 mai 1877 proclamaţia este aprobată de Senat şi de regele Carol I.
 “…În starea de răzbel cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem
naţiune de sine stătătoare… Am ajuns la scopul urmărit nu de azi, ci, pot zice, de
secole, şi mai cu seamă urmşrit de la 1848 încoace ?….Voim să fim independenţi,
pentru că voim să trăim cu viaţa noastră proprie, pentru că nu voim să mai pătimim
pentru greşelile altora…Încă o data vă declar, în numele guvernului, că noi ne privim
ca în răzbel cu Poarta, că legăturile noastre cu Poarta sunt rupte…”
17 ÎNCEPUTUL RAZBOIULUI RUSO-TURC
 În mai 1877 trupele ruseşti trec Dunărea pe la Turnu şi ocupă Nicopole, lăsat sub
pază, românilor;

18 ÎNCEPUTUL RAZBOIULUI RUSO-TURC

 În iunie 1877 trupele ruseşti înaintează rapid spre Balcani dar sunt oprite de rezistenţa
turcească de la Plevna (Osman Paşa), Stara Zagora şi Pasul Şipka
În iulie 1877 se înregistreză eşecul trupelor ruseşti la Plevna: armata rusă (arhiducele
Nicolae) a suferit pierderi foarte mari;

Pasul Şipka

19 România s-a aflat în stare de război cu Imperiul Otoman:

________________
A. după 4 aprilie, când s-a semnat Convenţia româno-rusă ;

B. după 12 aprilie, când Rusia a declarat război Porţii ;

C. la sfârşitul lui aprilie, când artileria româna a bombardat Vidinul .

20 Proclamarea României ca stat independent s-a realizat în Parlament la data de

………………………
_______________________________
21 A rostit cuvintele „suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”
………………………………………………
_________________________________
22 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - TRECEREA DUNARII
 La întâlnirea din 16 august dintre Carol, ţarul Alexandru al II-lea şi marele duce
Nicolae se hotărăşte crearea armatei de vest cu misiunea de a cuceri Plevna.
Comanda o avea domnitorul Carol, iar din componenţa Armatei de vest mai făceau
parte pe lângă trupele române şi corpurile IV şi IX ale armatei ruse. Trecerea Dunării
de către armata română a avut loc patru zile mai târziu, la 20 august, şi s-a făcut pe
un pod de vase pe la Siliştioara, lângă Corabia.
23 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - PLEVNA - GRIVITA
 La 30 august 1877 are loc atacul eşuat asupra Plevnei, deşi Carol I a propus asediul
(ruşii vroiau sa-i ofere ţarului Alexandru II Plevna drept cadou de ziua sa); trupele
române au reuşit să cucerească reduta Griviţa;

Reduta Griviţa

Carol I Osman Pasa

24 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - RAHOVA

 La 9 noiembrie 1877 trupele române au cucerit Rahova.

25 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - OPANEZ - PLEVNA
 La 28 noiembrie 1877 are loc înfrângerea turcilor la Opanez.
 La 28 noiembrie 1877 are loc capitularea Plevnei: Osman Paşa se predă colonelului
român Mihail Cristodulos Cerchez.

Osman Paşa în faţa ţarului Alexandru II

26 Selectaţi noţiunile din lista de mai jos şi completaţi spaţiile punctate:

Blank Choice
Armata rusească a fost condusă de ……………… ţarul Alexandru al II-lea

marele duce Nicolae

cancelarul Goncearkov
27 Armata română a participat direct la războiul din 1877–1878 începând cu luna ………………………
_________________________________
28 Selectaţi noţiunile din lista de mai jos şi completaţi spaţiile punctate:
Blank Choice
În faţa Plevnei însă, armata româno-rusă a avut generalul Zotov
conducător pe ………………

regele Carol

marele duce Nicolae;

29 Selectaţi noţiunile din lista de mai jos şi completaţi spaţiile punctate:

Blank Choice
Trupele otomane erau conduse de …………………………… Osman Paşa

sultanul Baiazid

Fuad Pasa

30 Principala confruntare militară din războiul ruso-turc din 1877, la care au contribuit hotărâtor
românii, s-a dat la ………………………
_________________________________
31 Comandantul armatei turceşti de la Plevna a fost:
________________
A. Sinan Paşa;

B. Osman Paşa;

C. Fuad Paşa

32 În 9 noiembrie 1877, sub controlul armatei române, cade:

________________
A. Griviţa I;

B. Smârdan;

C. Rahova

33 La 28 noiembrie 1877, turcii de la Plevna au capitulat, prin intermediul comandantului lor, în

faţa armatei române.________________
A. True

B. False

34 Osman Paşa s-a predat in fata colonelului român Mihail Cerchez.________________

A. True

B. False
35 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - SMÂRDAN
La 12 ianuarie 1878 – românii obţin o nouă victorie la Smârdan.
Ruşii inainteaza rapid spre Adrianopole.

36 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - VIDIN

La 19 ianuarie 1878, Vidin şi Belogradcik s-au predat armatelor române.
37 PARTICIPAREA ROMÂNIEI LA RAZBOI - CONTRIBUTIE
 la 19 ianuarie 1878 are loc semnarea armistiţiului între Rusia şi Turcia la Kazanlâk.
 Încep tratativele de pace, iar România nu este acceptată la masa tratativelor.
 Romania a mobilizat 80.000 soldaţi din care au participat la luptele de la sud de
Dunare, 66.000 şi 190 tunuri. Au suferit pierderi umane 4300 de soldati iar 3300
au fost raniti. S-au remarcat prin acte deosebite de eroism:

38 TRATATELE DE PACE - SAN STEFANO

La 19 februarie 1878, Tratatul de la San Stefano, semnat între Rusia şi
Turcia, în absenţa României, stabilea:
 independenţa de stat a României, Serbiei şi Muntenegrului;
 autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat;
 autonomia Bosniei şi Herţegovinei;
 Turcia ceda Dobrogea şi Delta Dunării, Rusiei care îşi rezerva dreptul
de a le schimba pe cele trei judeţe din sudul Basarabiei (Ismail, Cahul,
Bolgrad);
Tratatul era dezavantajos pentru România, nemulţumea Anglia (care nu isi
dorea cresterea puterii Rusiei) şi Austro-Ungaria care nu a primit Bosnia şi
Hertegovina în virtutea acordului semnat cu Rusia la Budapesta.
 contele Ignatiev

Mehmed Paşa

Granitele fixate la San Stefano

39 TRATATELE DE PACE - BERLIN
Între 1 iunie 1878 - 1 iulie 1878, a avut loc Congresul de la Berlin cu
participarea Germaniei, Austro-Ungariei, Rusiei, Italiei, Angliei, Franţei,
Turciei .
Cererea de participare a României a fost respinsă. După stăruinţe de lungă
durată, prim-ministrul Ion C.Brătianu şi ministrul de externe, M.
Kogălniceanu au fost lăsaţi să-si exprime punctul de vedere asupra
problemelor României.
 art. 43 recunoştea independenţa deplină a României
 art.44 şi 45 puneau condiţii pentru recunoaşterea
independenţei
 acordarea cetăţeniei tuturor supuşilor fără deosebire de
religie(modificarea art.17 din Constitutie).
 cedarea către Rusia a judeţelor Cahul, Ismail şi Bolgrad
 art. 46 prevederea Unirea Dobrogei cu România
Poziţia Rusiei a fost o încălcare a convenţiei din 4 aprilie 1877.
Relaţiile româno-ruse s-au tensionat.
40 Semnarea armistiţiului ruso-turc a găsit armata română în zona: ________________
A. Vidin – Belogradcik;

B. Plevna;

C. Cahul – Bolgrad – Ismail

41 Conform Tratatului de la Berlin, România primea: ________________

A. sudul Basarabiei;

B. Dobrogea;

C. Bucovina

42 În schimbul recunoaşterii independenţei României, Marile Puteri au cerut:

________________
A. acordarea cetăţeniei şi neortodocşilor şi cedarea Sudului Basarabiei către Rusia

B. cedarea Sudului Basarabiei şi tezaurului românesc către Rusia;

C. cedarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei către Rusia.

43 În septembrie 1878, Parlamentul României a împuternicit guvernul să renunţe la

Dobrogea________________
A. True

B. False

44 In 1878, Rusia anexa teritoriul din sudul Basarabiei.________________

A. True

B. False

45 Prin tratatul de la Berlin se stabilea:________________

A. independenţa de stat a României, Serbiei şi Muntenegrului;

B. autonomia Bulgariei care devenea Mare Principat

C. Unirea Dobrogei cu România

D. cedarea către Rusia a judeţelor Cahul, Ismail şi Bolgrad

E. autonomia Bosniei şi Herţegovinei

46 ÎNSEMNATATEA SI URMARILE INDEPENDENTEI

 România se transformă din obiect al relaţiilor internaţionale în subiect activ, urmărind
prin politica externă să serveasca interesele naţionale.
 Este implinit unul din idealurile naţionale de la 1848.
 Deschide calea spre realizarea idealului naţional al desăvârşirii unităţii politico-statale.
 În noiembrie 1878, Dobrogea intră în componenţa statului român.
 Sporirea prestigiului (ridicarea la rangul de regat în 1881).
Din punct de vedere economic România trece la o politică protecţionistă de încurajare a
industriei proprii.
Se dezvoltă reţeaua de căi ferate.
Incepe exploatarea sistematică a petrolului.
Apar multe instituţii bancare care acordă credite întreprinzătorilor.
Se dezvoltă comerţul (datorită ieşirii la mare– exportatoare de grâu).
Aspectul cel mai vulnerabil rămâne problema agrară:1907 are loc ultima răscoală,
deosebit de violentă.
Cultura românească cunoaşte progrese semnificative.

47
48 Realizati corespondenta intre informatiile de pe cele doua coloane:
Carol I Primul ministru roman

Alexandru II Principele Romaniei

Cancelarul Gorceakov Tarul Rusiei

Arhiducele Nicolae Primul ministru rus

I. C. Bratianu Comandantul armatei ruse

49 Aranjati in ordine cronologica evenimentele

A. Tratatul de pace de la San Stefano

B. Cucerirea Plevnei

C. Conventia romano-rusa

D. Tratatul de pace de la Berlin

E. Unirea Dobrogei la Romania

50 Bifati locul a trei batalii romano-turce

51 VOCABULAR
 AUTONOMIE, regim politic ce presupune libertatea deplină în plan
intern, fără nici un amestec din afară.
 CONVENŢIE, întelegere realizată între doua sau mai multe state,
 instituţii sau persoane cu privire la anumite probleme ori la anumite
obiective.
 INDEPENDENŢA, stare politică şi juridică conform căreia un stat nu
este supus vreunei autorităţi străine şi execută acte de politică internă
şi externă fără a cere permisiunea altui stat.
 INTEGRITATE TERITORIALĂ, principiu de drept internaţional potrivit
căruia fiecare stat are dreptul să-şi exercite deplin şi nestingherit
suveranitatea asupra teritoriului său.
 NEUTRALITATE, situaţie politică a unui stat care se abţine de a se
amesteca în conflictul dintre două sau mai multe state.
 PROTECTORAT, forma de dependenţă politică a unui stat faţă de altul,
în virtutea unei convenţii conform căreia statul protector conduce
politica externă a statului protejat.
 PROBLEMA ORIENTALĂ, disputa diplomatică şi militară europeană,
apărută pe fondul decăderii Imperiului Otoman.
 SUZERANITATE, termen împrumutat din sistemul juridic feudal şi
folosit în dreptul internaţional pentru a desemna raporturile dintre
statul mai puternic şi statele vasale acestuia.
 SUVERANITATE, stare politică şi juridică conform căreia un stat
dispune de toate instituţiile si pârghiile pentru a-şi conduce singur
politica internă şi externă pe tot teritoriul.
 VASALITATE, termen împrumutat din sistemul juridic feudal şi folosit
în dreptul internaţional pentru a desemna subordonarea unui stat
faţă de alt stat.