1) Educatia reprezinta un fenomen socio-uman care asigura

a) Formarea de sisteme de trensmitere a cunostintelor

c) Formarea personalitatii si profesionali

utile in plan social

2) Diferentele de perceptie si contradictiile asupra ariei si continutului educatiei

antreprenoriale implica perspective diferite intre:

Profesorii percep si trateaza programele de educatie antreprenoriala ca fiind

bazate pe cunoastere, studentii/cursantii se asteapta ca acestea sa fie
orientate spre actiune
c) Nivelul de dezvoltarein tara in care se preda
d) Numarul de discipline considerate a fi necesare
3) Interesul crescut al guvernelor pentru educatia antreprenoriala se datoreaza faptului
ca odata cu acumularea de dovezi privind importanta antreprenoriatului si legatura
directa intre educatia antreprenoriala si cresterea economica aceastea au incurajat
disciplina pentru ca

b) Pot face fata probelemelor de migratie/emigratie din tarile sarace _

d) Evita incalzirea globala a planetei

4) Potrivit programului Global Entrepreneurship Monitor (GEM-2008) exista un acord
privind importanta spiritului antreprenorial pentru dezvoltare economica, deoarece:

e) Contribuie la scaderea somajului

f) Contribuie la scaderea inflatiei
9) Schimbastilul de viata al populatiei
5) Inliteratura de specialitate exista o distictie intre domeniul care se refera la actiunea
intreprinzatorului si rezultatul sau consecinta actiunii antreprenoriale, fiind
determinate de:
a) Gandirea antreprenoriala

d) Nu exista desosebiri intre cele doua concepte

6) Dependenta productiva se refera la nivelul de concentrare a firmelor raportat la
numarul de furnizori pe de o parte si la numarul de clienti, pe de alta parte. Un indice
de dependenta productiva ridicat in ceea ce priveste clientii, inseamna:
a) Concurenta perfecta din partea organizatiilor
b) Organizatia depinde de un singur client
 e) Nu producenicio influenta asupra intentiilor antreprenoriale
7) Primul curs de Antreprenoriat predat in SUA a fostla:
a) Harvard Business School in SUA la 1940

d) Introdus de Shigeru Fujii

8) Antreprenoriatul este abilitatea de a face ceva din absolut nimic. Este initierea si
construirea unei intreprinderi, mai degraba decat privirea si admirarea uneia. Este
abilitatea de a identifica oportunitati unde ati vazut haos, contradictii si confuzii. Este
abilitatea de a construi o echipa care sa completeze (...) Definitia data
antreprenoriatului apartine lui:

d) Schumpeter
9) Joseph Schumpeter (1934) - defineste antreprenoriatul punand accent pe inovaresi
combinarea resurselor, fiind considerat inovator persoana care aduce schimbarea in
cadrul pietei, prin realizarea unor combinatii ce pot avea urmatoarele forme:

b) Un nou serviciu sau standar de calitate

c) Noi metode de a produce
Toate raspunsurile sunt bune.
d) Intrarea pe noi piete
e) Alte surse de materii prime

10) Definitia - “Antreprenoriatul reprezinta crearea de noi organizatii si obtinerea unui

rezultat”, apartine lui:
a) Peter Drucker

c) ISrael Kirzner
d) Frank Knight
e) John Stuart Mill
11) Cautarea si selectia partenerilor care initiaza fenomenul de antreprenoriatsi
formarea echipei antreprenoriale are la baza principii (Ruef, 2001):

b) Alegerea pe baza de atractie

C) Alegerea pe baza proximitatii

12) Stevenson (1983) sugereaza ca firmele antreprenoriale isi bazeaza strategiile

exclusiv pe ........ Care exista in mediul inconjurator, folosind ........ Ca punct de
plecare pentru elaborarea strategiilor, Cuvantul lipsa este:
a R |

c) Echipele
d) Ideile
13) Teoriile recente ale antreprenoriatului (Shane Venkataraman, 2000) afirma ca “
antreprenoriatul implica legatura dintre doua fenomene: prezenta ai, lucrative si
prezenta ........ intreprinzatori” Perechea de cuvinte lipsa este:
a) Oprotunitatilor, ideilor

c) Indivizilor, oamenilor
d) Oamenilor, ideilor
14) Amit si Eitan(1995) au delimitat factorii care motiveaza la impingerea(push) si
atragerea(pull) spre fenomenul de antreprenoriat, aratand ca multi dintre proprietarii
de afaceri se afla in zona antreprenoriatului, intrucat nu au gasit alte oportunitati de
venit, | inia dvs. Li ducatiei est factor de:

b) Mixt spre fenomenul de antreprenoriat

c) atragere(pull) spre fenomenul de antreprenoriat
d) Neutru spre fenomenul de antreprenoriat
15) Intelegerea factorilor de tip de atractie spre fenomenul de antreprenoriat determina

c) Moda veche
d) Moda noua
16) Tyszka(2001) a aratat ca, doar antreprenorii orientati spre oportunitati, si nu cei
deveniti antreprenori de necesitate se caracterizeaza prin niveluri ridicate ale:
a) Valorilor personale
e
c) Capitalul detinut
d) Religiei practicate
17) Simon(2000) au evidentiai ca prejudecatile cognitive ale antreprenorilor determina o
perceptie a riscului mai scazuta decat la restul persoanelor (Antonites si Wordsworth,
2009). Cea mai intalnita distorsiune cognitiva antreprenoriala ar fi:
a) Inrederea in forta divina

c) Controlul exagerat al activitatilor

d) Filosofia destinului
18) Intrucat antreprenoriatul are loc intr-un mediu incert, este nevoie de..... Pentru a
depasi obstacolele si a corecta greselile in dezvoltarea unui produs, serviciu sau
organizatie (Markman, 2005). Cuvantul lipsa este:
a) Noroc

d) Prieteni
19) Antreprenorii se angajeaza in procesul antreprenorial pentru ca mintea/gandirea lor
este setata sa evalueze oportunitatile in termeni pozititvi, acest lucru determinandu-i
sa:
a) Caute resurse interne pentru a le valorifica

c) Astepte legislatia favorabila pentru a deveni bogati

d) Frecventeze cursuri universitare pentru a experimenta activitati noi
20) Desi dorinta de a initia/detine o afacere este ridicata in randul populatiei, nu toate
persoanele reusesc sa devina antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebarea care
apare este - Prin ce este diferit modul de gandire al antreprenorilor fata de modul de
gandire al celorialti indivizi? Raspunsul este dat de:
a) Nivelul de educatie

c) Inteligenta emotionala
d) Inteligenta sociala
21) Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia identificare
corecta:

b) Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este abse

c) Stimulul nu exista, dar afirmam/concluzionam eronat ca el este prezent
d) Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent
22) Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia alarma falsa:
a) Stimulul chiar exista si afirmam /concluzionam ca el este prezent
b) Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este absent

d) Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent

23) Aplicarea teoriei detectarii semnalului asupra perceperii si valorificarii acestora indica
ca este posibil ca antreprenorii sa prefere o alarma falsa in loc de o ratare. Ratarea
unei oportunitati de antreprenor (perceputa ca non-oportunitate) fata de una care se
dovedeste ca nu era o oportunitate) determina (Baron, 2004; Pintea, 2007):
a) Efecte sub forma de perderi mai reduse in termeni sociali

c) Efecte sub forma de pierdero mai redusein termeni publici

d) Efecte sub forma de pierderi mai reduse in termeni socio-economici
24) Teoria focusului reglator (Baron, 2004) firma ca oamenii in reglarea
comportamentului in vederea atingerii unui obiectiv dorit, pot adopta una din
urmatoarele doua perspective:

b) Focus grup
c) Focus singular

25) Teoria focusului reglator (Baron, 2004) sugereaza o influenta indirecta a focusului
asupra perceperii oportunitatilor, prin intermediul acelor patru situatii rezultate din
teoria detectarii semnalului, persoanle ce adopta un focus promotor sunt concentrate
cu precadere asupra:

b) Asupra respingerilor corecte si a evitarii alarmelor false

26) Teoria prospectiva (Kaneman, Tversly, 1979) se bazeaza pe conceptul de valoare
subiectiva de pierdere sau castig, in raport cu un punct de referinta. Ea sustine ca in
general oamenii au tendinta de a se comporta conservator atunci cand o situatie este
prezenta in termeni de:
a) Pierderi (incadrare negativa

27) Ideea ca exista posibilitatea de a pierde ceva are o influenta puternica asupra
deciziei, poerderea detinand o valoare subiectiva mai mare decat castigul. De aceea,
atunci cand problema este formulata in termenii pierderii indivizii decid sa aleaga
intre o pierere sigura de 500$ si alta situatie cu 50%sanse de a piede 1000$:
a) Pierderea sigura de 500$

c) Ambele variante de mai sus

28) Teoria asteptarilor a lui Victor Vroom (1964) afirma ca indivizii vor actiona intr-un
anumit mod deoarece se asteapta ca activitatile intreprinse sa le aduca o
recompensa care in momentul prezent/actionarii, are o valoare importanta. Altfel
spus, efortul depus pentru activitatile prezente/intreprinse este:

b) Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in viitor

c) Direct proportional cu valoarea recompensei asteptate in prezent
d) Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in prezent.
29) Teoria Actiunii rationale (TAR) a fost elaborata in baza studiilor anterioare din
domeniul psihologiei sociale si a influentat teoriile legate de comportamentul social
privind relatiile existente intre atutudinile si comportamentul unei persoane. Teoria a
fost conceputa de:
a) Fishbein
b) Ajzen
 30) Teoria comportamenului planificat (TCP) elaborat de Ajzen (1991) extinde teoria
actiunii rationale si propune introducerea unui nou concept “controlul comportamental
perceput”, prin care se evidentiaza faptul ca nu toate (...) In concordanta cu TCP
comportamentul este determinat de:
a) Intentie

31) Conform teoriei comportamentului planificat, adoptarea comportamentului vizitat

trebuie specificat in termeni de actiune context si timp. Obiectivul “sa consumati cel
putin o portie de cereale integrale, in timpul micului dejun, in fiecare zi, in lunile
urmatoare” respecta conditiile de aplicare a comportamentului dorit:

b) Fals
c) Nu ma pot pronunta inca
d) Nu stiu

Grila 16: 1b,d, 2a, 3a,c,4a,b,c,d,5b,c,6c,d,7b,c,8b,9a-f,10b,11a,d,12b,

13 b,14a,15a,b,16b,17b, 18 b,19b,20b,21a,22c,23b,24a?,d, 25 a, 26 b, 27
b, 28 a, 29 c,30b,c,31a.
32)
 E e) Se Sub formă de pierderi tiiui redus
e În termeni economici
SE € sub forma depierderi mai reduse în
termpe
Cete sub formă de pierderi mal reduse În terme ni publici
ni secio-cconormici
24) Teoria focuaului reglator (Harun, 2004)
afirmă că oamenii în reglarea comportamentului
a atingerii unui Obiectiv dorii, put aJopta una din fe
srmătoarele două perspective:
a) focus coricentrat
8 low grup
€) focus singular
6) focus preventiv

UV Teoria focusului, reglator (Baron, AXM)sugerează o influenţă indirectă a

focusalui asupra
4 oportunităţilor, prin intermediul celor patru situaţii rezultate din teoria
deteztârii
ului, persoanele ce adoptăun focus promotor 4unț concentrate cu precădere asupra:
(9 identificărilor corecteşi evitării ratărilot
asupra respingerilor corecte şi a evitării alarmelor false
128
20 (6) rea prospectivă (Kahnemun, Tversky, 1979) se bazează pe conceptul de valoare
13 iectivă de pierdere sau câștig, în rapart cu un punct de referință. Ea susţine că în general
'32 oamenii au tendința de a se comporta conservator atunci când o situație este prezentată în
- termeni de:
33
ss 4 pierderi (încadrare negarivă)
ze b) câștig (incadrarea pozitivă)
37
a 27) Ideea că există posibilitatea de u pierde ceva-are o influenţă putemică asupra deciziei,
19: pierderea deținând o valoare subiectivă mui mare decăt câștigul. De aceea, atunci când
d roblema este fiformulată în termenii pierderii indivizii decid să aleagă între o pierdere sigură
proi
Fi de 500 $ şialtă situaţie cu 50% şanse de apierde 1000 S:
a a) pierderea sigură de 500 $ i
2) ( picrderea de 1000 $ cu 50% șanse de probabilitate
a My ambele variante de mai sus

| y Teoria așteptărilora Iu Victor Vrootm (1964)afirmă că indivizii voe acţionaineanumitmod

(A să le aducă o recompensă, care eee
se așteaptă ca activităţile întreprinse
3 prezenVacţionării, ae o valoare importantă. Altfel spus, efortul depus pentru acuvități
prezenie/intreprinse este: ——
e direct proporțional cu Valoarearecompenseaşteptate în viitor
). indirect proporțional cu valoa ecinapetaeiapplasă
 iocțoazădozvo
prod iuență asupra
rs de Antreprenoriat. preda! în SUA a lost ba

de Mylos Mace
de Shi igeru Fuji și construitea ue)
absolut nimic, Esteinițierea
tica oportunități
uneia, Esto abitalea de a iden
abili tatea de a const rui o echi pă care să completeze
+ olără
Și contr
irde necesar găsirii, gestionării
riatului
a niscurf. Definiţia dată antrepteno
aparține lu
a) Smith
b) Țiminons
c Say
9 Schumpater
9) Joseph Schumi 934) - delineşteantreprenonatul punând accant pe inovare şi combinarea
resurselor, fiind considerat inovator persoana care aduce schimbarea în cadrul pieței, prin realizarea
unor noi cotmbinațice pol avoa următoarele forme:
a) un nou produs
5 un nou serviciu sau standani de calitate
d noi metode de a produce
4 intrarea pe noi piațe
e) alto surse de mațeri prime
înlințarea de noi alaceri În indusine
10) Definiţia — "Antreprenoriatul reprezintă crearea da noi organizaţiși obținerea unul rezultat”, aparține
lut
di PeterDrucker
b) William Gartner
c) israel Kurzner
d) FrankKnight
e) John Stuart Mil

11) Căutarea și selecţia partenerilor care inițiază fenomenul de antreprenoriat și formarea echipei
antreprenoriale arc la bază ca principii (Ruef, 2001)

2) alegerea pe bază de criterii etnice

$ alegerea pe bază de atracție
c)/ alegerea pe baza proximității
d) alegerea constrânsă de contexV/oportunități
 esouientea de Economie și Administrare
a Atacarilor
pecializarea MANAGEMENT, ID - anul II, P.
Neamţ
Semestrul II, 6 iunie 2019

Broșura nr. 16
Matricol anca si locul „Ora si
Numele si prenumele, „rupa i
1) Educațiareprezintă un lonomon socio-uman caro asigură
a) lormarea de a cunoşiintelor
transmiţ acumulărilor looratice și pra obținule do omanita de-alungul avotuței
social-istorice, tinerei erai
ă
ația formală şi inlormală
formaroa porsonaltăți și prolesionaltațea necesară destâșurării da
activități uta în plan

ontradicțila a supra anei și conțnutului educației antreprenoriala implică

cunoaștere, studenți/cursanți se așteaptă ca acosi

( ivelul de dezvoltare în taracare se predă
d) numărul de discipline consideratea [i necesara
3) Interesul crescut al guvernelor pentru educaţia antreprenorială se datorează !aptului că odată cu
acumularea de dovezi privind importanța antreprenoriatul șilegatura directă Intre educaţia antreprenorială
și creșterpa economică, acestea au incuraja!disciplina pentru că:
A economiile lumi po! experimenta dezvoltareala un cos! scăzut
) po! tace față problemelor de migraţie/emigranțe din tăria sărace
econormiile lumii pot experimenta durabiliialeala un cost scăzut
evită încălzirea globală a planetei
4) Potrivit programului Global Entrepreneurship Monitor (GEM-2008) există un acord privind importanța
spiritului antreprenorial pentru dezvoltarea economică, deoarece
Pa) antreprenorii stimulează inovaţia
pb) accelerează schimbările structurale în economie
Pc) forțează organizațiile mai vârstnice să se adapteze
20) contribuie la creșterea productivițății
+6) contribuie la scăderearalei șomajului
. 7) contribuie la scădereainflației
9) schimbă stilulde viață al populaţiei |
5) În Meratura de specialitate există o distincţie între domeniulcare se referă la acțiunea Întreprinzătorului
i rezulțatul sau consecința acţiuni antreprenoriale,fiind dalarminate de:
a) gândirea antreprenorială |
O tuncţia antreprenorială este realizatăde acțiunea intreprinzătorului
% întreprindere/organizație careeste rezultatul acțiunii antreprenoriala
d) nu există deosebiri între cele două concepla
6) Dependența productivă se. raferă la nivelul de concentrare a lirmelor
pe de o parte,şi la numărul de clienţi, pe de altă parte. Un.indicede de
ce privește clienţii, inseamnă;
a) concurență perfectă din partea Anica
b) organizaţia depinde de unsingur
9 organizaţia depinde de un numărredus de clienți
m 9 she oa (ati a —
Prmtuumeie.

4 tiosofia destinului

de uimea PENT A depâyi

a. . f € ste nevoie ție (Markinan.
18) Întrucât antrepreno ritul ari e loc intr-un main incert,
nodes, servicu sau OrRanEA
ea umui pi
ohatecalete și a corecta preselile In dezular
XS) Cuvântul lipsă este

a) noroc

E petscveraniă
SO e) hani
SO! 4) prieteni

19) Antreprenorii se angajează în procesul antreprenorial, pentru că minţew/gândirea lor este

setată să evalueze oportunitățile în termeni pozitivi, acest lucru determinându-i să:
O caute resurse interne pentru a le valorifica
(9 acţioneze mpid pentrua le valonfica.
c) aştepte legislație favorabilă pentru a devini bogați
d) frecventeze cursuri universitare pentru a experimenta activități noi

20) Deşi dorința de a iniţiw/deţine o afacere este ridicată în rândul populaţiei, nu toate
h persoanele reuşesc să devină antreprenori (Wright & Stipliani, 2013). teaca care apare
este - Prin ce este diferit modul de gândire al antreprenorilor față de modul de gândire al
celorlalți indivizi? Răspunsul este dat de:
a) nivelul de educaţie
b) structunle cognitive
€) inteligența emoțională
d) inteligența socială

) Teoria detectării semnalului (Baron, 2004) afirmă că pentru situația identificare corectă:
"8 stimulul chiar există și afirmân/concluzionăm că cl este prezent
mulul chiar există, dar noi afirmânvconcluzionăm că el este absent
stimulul nu există, dar afirmăm/concluzionăm eronat că cl este prezent
stimulul nu există și alirmâm/concluzionăm corect că el este absent

(Baron, 2004) afirmă că pentru situația alarmăfalsă:

şi afirmăm/concluzionăm că el este prezent ăi
iafirmănv/concluzionămcăcl esteabsent
 4.) e
i c1 uh m
) efec
i forma ăâi clq. Di
PiCrderi
ub p Ye Die m Mee
sud o "mă d, "d Clase
UITI In (e
1) 7 Pierg Teius HDeni e
..) ura fa ISU]
NI mu red
( Sa term ep SOimie i
“Tea atin cr SUI repla Sr ([ : N ter 1enj
i Publici
Um si x

.
[oo y UnObiect 1V dori9,POL 2004
1
a
) Afirmn
Dă ca,
1O-ecor
1amici
O i Cus trup Chira “Opta up 11 din "Men 15 Teo]
d mă BIAICa con
(Ocus sina, arele da
Pular a pe
( focu;
CUS Dreventis
$
>) “or Fi
SI At 1Ocusului
3 Creeperii
ra
st reglator (Baron x
o Ra : ana, x
"portunități lor Prin A + 2004) su
cini nal
ps Uli, per &e
Şi
i soanele ce ce 4 ado ele
i . : pta un
un rme
a
fo diul celceIE
Geni ul icâ nlor 4 Orecte si
iri] eu ită, cus Promot
or
a or s
> ASUDrA SS rec
Tespin
n eerilor corect
a e a«: ERĂ
Cle sia al s
i Cvitării
ATU “ar
ala melor
fialse
Ida
4 » (.) F „ U9 Ș

26))!) Teoria
Na [ Drospec
pecuvăi
(9 “8% în>) €Ad € A) UI 73 —.

,
(Kahneman.
+

SZ iect Tversk Yy, 1976 )) se

Oain ediiivă
aide4 pier
ăipier. dere
a garasau Câstip ,E î
SKY,
b
E sa 4 a se acomp în ra Port
orta e cuiiUn puncţ de rejeceri p Ci conc
on eptu
Up,
i 4 Conservator atunci Azea ză- nță Sfp ull de valoa
aloa :
câna "fă. Ea Sustine că în generre
a)
ci O Situaaie
ț e
este prezent
ntată ei,
iîn

Ș pierden (încadrare negativă)

Wu) UI

) -â
D) cașug> (inc
(7 Ţ
adrarea pozitivă)

21) Ideea că există posibilitatea de

a

a pierde ceva are o influe

(0

nță puternică
Te) pierderea deţinând o valoare subiectivă mai mare decât câştii
a ele
p îs asupra deciziei,
prob lema esteformulată- în 2 aa zii i aştigu
termenii pierderii indivizii decid să aleagă DeNaaceea
i.
sai
1 Că
de 300 $ şi altă situaţie cu 50% şanse de a pierde 1000 ş E S Te Oe pierde Şi
re sigură
$:
a) pierdereasigură de 500$

pierderea de 1000 $ cu 50%şanse de probabilitate

Cr ambele variante de mai sus

Teoria așteptărilor a lui Victor Vroom (1964) afirmă că indivizii Vor acționa într-un anumit mod
Acoa rece se așteaptă ca activitățile întreprinse să le aducă o recompensă care în momentul
prezenv/acţionării, are 0 valoare importantă. Altfel spus, efortul depus pentu activitățile
prezente/întreprinse este:
9 direct proporțional cu valoarea recompensei așteptateîn viitor
) indirect proporțional cu valoarea recompensei așteptate în viitor
C) direct proporţional cu valoarea recompensei aşteptate în prezent
d) indirect proporţional cu valoarea recompensti așteptateîn prezent

anterioare din domeniul

ată în baza studiilor
29) Teoria acțiunii raţionale (TAR) a fost elabor ndrelațiile existente
de comportamentul soc
psihologiei sociale și a influenţat teoriile legate
între atitudinile şi comportamentul une
i persoane. Teoria a fostconcep

a) Fishbein
b) Ajzen

2 iasa
 ESa
r e) ee Sub forma de pierderi mai
reduse în tirmeni economici
i c'sub formă de pierderi mai reduse
în terrpeni publici
Ccte sub forma de pietderi mai reduse
În termeni socio-cereomizi
24) Teoria focusului reglator (Hara, 2004) afirmă
că oamenii în reylarca comportamentnlui fe
a atingerii unui Obiectiv dorit, put adopta una din următoar
ele dona perspective:
4) focus concentrat
E focus pup
€), focus sinpular
6 focus preventiv

UV Teoria focusului, reglator (Baron, 20)4isugerează o influență indirectă

a focusului asupra
| rii oportunităţilor, prin. intermediul celor patru situaţii rezultule din teoria
detectării
ului, persoanele ce udoptăun focus promotor sunt concentrate cu precădere asupra:
(9) identificărilor corecteși evitării ratărilor
isupra respingerilor corecte şi a evitării alarmelor false

(5) rea prospectivă (Kahneman, Tversky, 1979) se bazează pe conceptul 'de valoare
iectivă de pierdere sau câștig, în raport cu un punct de referință. Ea susţine că în general
oamenii au tendința de a se comporta conservator atunci când o situație este prezentată în
termeni de:

A pierderi (încadrare negativă)

b) câștig (incadrarea pozitivă)

27) Ideea că există posibilitatea de a pierde ceva are o influență putemică asupra deciziei,
pierderea deţinând o valoare subiectivă mai mare decăt câștigul. De aceea,atunci când
e problema este formulată întermenii pierderii indivizii decid. să aleagă între o pierdere sigură
si de 500 $ şialtă situaţie cu 50% şanse de a pierde 1000 S:
Ec a) pierderea sigură de 500 $ N
i (D pierderea de 1000 $ cu 50% şanse de probabilitate
WY ambele vanante de maisus

! N Teoria așteptărilor a lui Victor Vroom (1964) afirmă că indivizii vor Ncțiia Ainaunl
se așteaptă ca activităţile întreprinse să le aducă 0 recompensă care eat
prezenVacționării, ae o valoare importantă. Altfel spus, efortul depus pentru vități
trepri te:
prezenie/intreprinse est recompensei
direct proporţional cu Valoarea
i ) indirect proporționalcu val
0) direct proporționalcu valo:
SL d) indirect proporţional cu vali
 Prmtuuneie

ABC

d tosotia destinului

de +
pentru a depâi
j tri printul are afin incert, este nevoie n.
produs, serviciu sau oiorpanienție (Mariuma
E) /mireoomtoeeren! oarea
dezvolta unui
ohutacelete și a corecta greşelile în
e ia
20X1$) Cuvântul ligă est
a) tococ

& peireverană
e) bani
4) pticteni

19) Antreprenorii se angajează în procesul antreprenorial pentni că mintegândirea loc este

setată să evalueze oportunitățile în termeni pozitivi, acest lucru determinlindu-i să:
O caute msurse inteme pentru a le valorifica
(y acționeze rapid pentrua le valonfica
c) aștepte legislație favorabilă pentru a devină bojaţi
d) frecventeze cursuri universitare pentru a experimenta activități noi

'20) Deşi dorința de a iniţia/deţine o afacere este ridicată în rândul populației, nu toate
persoanele reuşesc să devină antreprenori (Wright &Stiglani, 20) 3). Intrebarea cure apare
este = Prin ce este diferit modul de gândire al antreprenorilor faţă de modul de gândire al
celorlali indivizi” Răspunsul este dat de:
a) nivelul de educaţie
b) structurile cognitive
c) inteligența emoțională
d) inteligența socială

21) Teoria detectării semnalului (Baron, 2004) afirmă că pentru situaţia identificare corectă:
19, stimulul chiar există și afirmânvconcluzionăm că el este prezent
imululchiar există, dar noi afirmăn/concluzionăm că el este absent
aianuexistă, darafirmăm/concluzionăm eronat că eleste prezent
 Facultatea de Economie și Administrare
a Atacorilor
Specializarea MANAGEMENT,ID = anul! P.
Neamţ
Semostrul II, 6 iunie 2019

Broșura nr. 16
anca si locul *> „Ora ap
„ arupa

a) formarea d
transmi
sociai-istorice, tinerei
educația lormală şi informală
formaroa parsonaltăți și prolesionaltațea nacasară destâșurării da actiităţi
utaînplan

contradicţiile asupra ariei și conținutului educației antrepranoriale implică

'ivelul de dezvoltare înțara care se pradă

numărul de discipline considerate a [i necesara
crescut al guvernelor pentru educația antreprenorială sedatoreazălaptului că odată cu
nulatea de dovezi privind importanța antreprenoriatul și jegatura directă Intre educațiaantraprenorială
și creșterea economică, acestea au incuraja!disciplina pentru că:
A economiile lumii po! experimenta dezvoltareala un cos! scăzut
) po! face față problemelor de migraţie/emigranțe din țările sărace
economiile lumii pot experimenta durabilitateala un cost scăzut
evită incâlzirea globală a planetei
4) Potrivit programului Global Entrepreneurship Monitor (GEM-2008) există un acord privind importanța
spiritului antreprenorial pentru dezvoltare economică, deoarece
Pa) antreprenorii stimulează inovaţia
pb) accelerează schimbările structurale în economie
?0) forțează organizațiile mai vârstnice să se adapteze
2d) contribuia la creşterea productivității
+ e) contribuie la scăderea ratei șomajului
31) contribuie la scăderea inflației
79) schimbă stilul de viață al populaţiei j a |
5) În lteratura de specialitateexistă o distincţieîntre domeniul care se raterăla acțiunea Întreprinzătonului
si rezuițatul sau consecința acțiuni antreprenoriale,fiind delarminale de:
3) gândirea antreprenorială a
e tuncţia antreprenorială este realizată de acțiunea întreprinzătorului
Y întreprindere/organizație careeste rezultatul acțiunii antreprenoriala
d nu există deosebiri între cele două concepe
la numărul de Melo
+

6) Dependența produclivă se referă la nivelul de concentrare a firmelor

)

pe de o parte, și la numărul de clienţi, pe de altă parte, irege e 0

ce privește clienții, inseamnă; Ș
a) It perfectă din partea organizaţiilor
b izația depinde de un singur clieni
$ Afa decda delUAIroua do ia
1OBAĂ
 conomilor
aro aloctoazi ; dezvoltarea durabilăa e
Joi antreprenoriale
oral predatL “SUAa
9 Hava i Business School la 1940
d Harvard Business SchoolIn 1947
i] pâraieda
let Mace

n absolut nimic, Este a Și Construita UNI

Este abăit alea de a identica oportunități
priirea neia,
atea de a coris trul O schi pă cara să cote ItA,
radictii şi contuzii. Este abiț onări Și cort e
agajul de cunoș tinte nece sar găsirii , gestt
opriu a dată antreprenoiatului
Si nu în ultimul 7 oația
aparține lui
a Smilh
b) ȚImnons
C Say
Schumpotar
9) Joseph Schumpstar (1934) - delineşte antreprenonatul punând accant. pa Inovare şi combinarea
resurselor, find. considera! inovator porsoana care atuce schimbarea în cadrul pieței, prin realizarea
tnor noi combinaţice pol avba următoarele forma:
aj un nou produs
9 un nou serviciu sau standard de calitate
d noi metodede a produce
9 intrarea pe noi piețe
2) alto surse de materă prima
€ întanțarea de noi atacati în indusine
10) Definiția — "Antreprenoriatul reprazință crearea da noi organizațiși obținerea unui rezultat”, aparine
ut
di PeterDrucker
b) William Gartner
c) israel Kirzner
d) FrankKnight
e) John Stuart Mal

11) Căutarea și selecţia partenerilor care inițiază fenomenul de antreprenoriat şi formata echipei
— antreprenorialeare la bază ca principii (Ruet, 2001)
n) alegerea pe buză de criterii etnice
$ alegerea pe bază de atracție
0), alegerea pe baza proximității
d) alegerea constrânsă de contexoportunități

u (1983) sugerează căfirmele antreprenoriale îşibazeazăstrategiileexclusivpe „um

înmediul înconjurător, folosindcememasestsauss Ca punct de plecarepentru elaborarea
or.Cuvântullipsăeste:
 conomilor
aro aloctoazi ; dezvoltarea durabilăa e
Joi antreprenoriale
oral predatL “SUAa
9 Hava i Business School la 1940
d Harvard Business SchoolIn 1947
i] pâraieda
let Mace

n absolut nimic, Este a Și Construita UNI

Este abăit alea de a identica oportunități
priirea neia,
atea de a coris trul O schi pă cara să cote ItA,
radictii şi contuzii. Este abiț onări Și cort e
agajul de cunoș tinte nece sar găsirii , gestt
opriu a dată antreprenoiatului
Si nu în ultimul 7 oația
aparține lui
a Smilh
b) ȚImnons
C Say
Schumpotar
9) Joseph Schumpstar (1934) - delineşte antreprenonatul punând accant. pa Inovare şi combinarea
resurselor, find. considera! inovator porsoana care atuce schimbarea în cadrul pieței, prin realizarea
tnor noi combinaţice pol avba următoarele forma:
aj un nou produs
9 un nou serviciu sau standard de calitate
d noi metodede a produce
9 intrarea pe noi piețe
2) alto surse de materă prima
€ întanțarea de noi atacati în indusine
10) Definiția — "Antreprenoriatul reprazință crearea da noi organizațiși obținerea unui rezultat”, aparine
ut
di PeterDrucker
b) William Gartner
c) israel Kirzner
d) FrankKnight
e) John Stuart Mal

11) Căutarea și selecţia partenerilor care inițiază fenomenul de antreprenoriat şi formata echipei
— antreprenorialeare la bază ca principii (Ruet, 2001)
n) alegerea pe buză de criterii etnice
$ alegerea pe bază de atracție
0), alegerea pe baza proximității
d) alegerea constrânsă de contexoportunități

u (1983) sugerează căfirmele antreprenoriale îşibazeazăstrategiileexclusivpe „um

înmediul înconjurător, folosindcememasestsauss Ca punct de plecarepentru elaborarea
or.Cuvântullipsăeste:
1) Educatia reprezinta un fenomen socio-uman care asigura
a) Formarea de sisteme de trensmitere a cunostintelor

c) Formarea personalitatii si profesionali

utile in plan social

2) Diferentele de perceptie si contradictiile asupra ariei si continutului educatiei

antreprenoriale implica perspective diferite intre:

Profesorii percep si trateaza programele de educatie antreprenoriala ca fiind

bazate pe cunoastere, studentii/cursantii se asteapta ca acestea sa fie
orientate spre actiune
c) Nivelul de dezvoltarein tara in care se preda
d) Numarul de discipline considerate a fi necesare
3) Interesul crescut al guvernelor pentru educatia antreprenoriala se datoreaza faptului
ca odata cu acumularea de dovezi privind importanta antreprenoriatului si legatura
directa intre educatia antreprenoriala si cresterea economica aceastea au incurajat
disciplina pentru ca

b) Pot face fata probelemelor de migratie/emigratie din tarile sarace _

d) Evita incalzirea globala a planetei

4) Potrivit programului Global Entrepreneurship Monitor (GEM-2008) exista un acord
privind importanta spiritului antreprenorial pentru dezvoltare economica, deoarece:

e) Contribuie la scaderea somajului

f) Contribuie la scaderea inflatiei
9) Schimbastilul de viata al populatiei
5) Inliteratura de specialitate exista o distictie intre domeniul care se refera la actiunea
intreprinzatorului si rezultatul sau consecinta actiunii antreprenoriale, fiind
determinate de:
a) Gandirea antreprenoriala

d) Nu exista desosebiri intre cele doua concepte

6) Dependenta productiva se refera la nivelul de concentrare a firmelor raportat la
numarul de furnizori pe de o parte si la numarul de clienti, pe de alta parte. Un indice
de dependenta productiva ridicat in ceea ce priveste clientii, inseamna:
a) Concurenta perfecta din partea organizatiilor
b) Organizatia depinde de un singur client
 e) Nu producenicio influenta asupra intentiilor antreprenoriale
7) Primul curs de Antreprenoriat predat in SUA a fostla:
a) Harvard Business School in SUA la 1940

d) Introdus de Shigeru Fujii

8) Antreprenoriatul este abilitatea de a face ceva din absolut nimic. Este initierea si
construirea unei intreprinderi, mai degraba decat privirea si admirarea uneia. Este
abilitatea de a identifica oportunitati unde ati vazut haos, contradictii si confuzii. Este
abilitatea de a construi o echipa care sa completeze (...) Definitia data
antreprenoriatului apartine lui:

d) Schumpeter
9) Joseph Schumpeter (1934) - defineste antreprenoriatul punand accent pe inovaresi
combinarea resurselor, fiind considerat inovator persoana care aduce schimbarea in
cadrul pietei, prin realizarea unor combinatii ce pot avea urmatoarele forme:

b) Un nou serviciu sau standar de calitate

c) Noi metode de a produce
d) Intrarea pe noi piete
e) Alte surse de materii prime

10) Definitia - “Antreprenoriatul reprezinta crearea de noi organizatii si obtinerea unui

rezultat”, apartine lui:
a) Peter Drucker

c) ISrael Kirzner
d) Frank Knight
e) John Stuart Mill
11) Cautarea si selectia partenerilor care initiaza fenomenul de antreprenoriatsi
formarea echipei antreprenoriale are la baza principii (Ruef, 2001):

b) Alegerea pe baza de atractie

C) Alegerea pe baza proximitatii

12) Stevenson (1983) sugereaza ca firmele antreprenoriale isi bazeaza strategiile

exclusiv pe ........ Care exista in mediul inconjurator, folosind ........ Ca punct de
plecare pentru elaborarea strategiilor, Cuvantul lipsa este:
a R |

c) Echipele
d) Ideile
13) Teoriile recente ale antreprenoriatului (Shane Venkataraman, 2000) afirma ca “
antreprenoriatul implica legatura dintre doua fenomene: prezenta ai, lucrative si
prezenta ........ intreprinzatori” Perechea de cuvinte lipsa este:
a) Oprotunitatilor, ideilor

c) Indivizilor, oamenilor
d) Oamenilor, ideilor
14) Amit si Eitan(1995) au delimitat factorii care motiveaza la impingerea(push) si
atragerea(pull) spre fenomenul de antreprenoriat, aratand ca multi dintre proprietarii
de afaceri se afla in zona antreprenoriatului, intrucat nu au gasit alte oportunitati de
venit, | inia dvs. Li ducatiei est factor de:

b) Mixt spre fenomenul de antreprenoriat

c) atragere(pull) spre fenomenul de antreprenoriat
d) Neutru spre fenomenul de antreprenoriat
15) Intelegerea factorilor de tip de atractie spre fenomenul de antreprenoriat determina

c) Moda veche
d) Moda noua
16) Tyszka(2001) a aratat ca, doar antreprenorii orientati spre oportunitati, si nu cei
deveniti antreprenori de necesitate se caracterizeaza prin niveluri ridicate ale:
a) Valorilor personale
e
c) Capitalul detinut
d) Religiei practicate
17) Simon(2000) au evidentiai ca prejudecatile cognitive ale antreprenorilor determina o
perceptie a riscului mai scazuta decat la restul persoanelor (Antonites si Wordsworth,
2009). Cea mai intalnita distorsiune cognitiva antreprenoriala ar fi:
a) Inrederea in forta divina

c) Controlul exagerat al activitatilor

d) Filosofia destinului
18) Intrucat antreprenoriatul are loc intr-un mediu incert, este nevoie de..... Pentru a
depasi obstacolele si a corecta greselile in dezvoltarea unui produs, serviciu sau
organizatie (Markman, 2005). Cuvantul lipsa este:
a) Noroc

d) Prieteni
19) Antreprenorii se angajeaza in procesul antreprenorial pentru ca mintea/gandirea lor
este setata sa evalueze oportunitatile in termeni pozititvi, acest lucru determinandu-i
sa:
a) Caute resurse interne pentru a le valorifica

c) Astepte legislatia favorabila pentru a deveni bogati

d) Frecventeze cursuri universitare pentru a experimenta activitati noi
20) Desi dorinta de a initia/detine o afacere este ridicata in randul populatiei, nu toate
persoanele reusesc sa devina antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebarea care
apare este - Prin ce este diferit modul de gandire al antreprenorilor fata de modul de
gandire al celorialti indivizi? Raspunsul este dat de:
a) Nivelul de educatie

c) Inteligenta emotionala
d) Inteligenta sociala
21) Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia identificare
corecta:

b) Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este abse

c) Stimulul nu exista, dar afirmam/concluzionam eronat ca el este prezent
d) Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent
22) Teoria detectarii semnalului (Baron, 2004) afirma ca pentru situatia alarma falsa:
a) Stimulul chiar exista si afirmam /concluzionam ca el este prezent
b) Stimului chiar exista, dar noi afirmam/concluzionam ca el este absent

d) Stimulul nu exista si afirmam/concluzionam corect ca el este absent

23) Aplicarea teoriei detectarii semnalului asupra perceperii si valorificarii acestora indica
ca este posibil ca antreprenorii sa prefere o alarma falsa in loc de o ratare. Ratarea
unei oportunitati de antreprenor (perceputa ca non-oportunitate) fata de una care se
dovedeste ca nu era o oportunitate) determina (Baron, 2004; Pintea, 2007):
a) Efecte sub forma de perderi mai reduse in termeni sociali

c) Efecte sub forma de pierdero mai redusein termeni publici

d) Efecte sub forma de pierderi mai reduse in termeni socio-economici
24) Teoria focusului reglator (Baron, 2004) firma ca oamenii in reglarea
comportamentului in vederea atingerii unui obiectiv dorit, pot adopta una din
urmatoarele doua perspective:

b) Focus grup
c) Focus singular

25) Teoria focusului reglator (Baron, 2004) sugereaza o influenta indirecta a focusului
asupra perceperii oportunitatilor, prin intermediul acelor patru situatii rezultate din
teoria detectarii semnalului, persoanle ce adopta un focus promotor sunt concentrate
cu precadere asupra:

b) Asupra respingerilor corecte si a evitarii alarmelor false

26) Teoria prospectiva (Kaneman, Tversly, 1979) se bazeaza pe conceptul de valoare
subiectiva de pierdere sau castig, in raport cu un punct de referinta. Ea sustine ca in
general oamenii au tendinta de a se comporta conservator atunci cand o situatie este
prezenta in termeni de:
a) Pierderi (incadrare negativa

27) Ideea ca exista posibilitatea de a pierde ceva are o influenta puternica asupra
deciziei, poerderea detinand o valoare subiectiva mai mare decat castigul. De aceea,
atunci cand problema este formulata in termenii pierderii indivizii decid sa aleaga
intre o pierere sigura de 500$ si alta situatie cu 50%sanse de a piede 1000$:
a) Pierderea sigura de 500$

c) Ambele variante de mai sus

28) Teoria asteptarilor a lui Victor Vroom (1964) afirma ca indivizii vor actiona intr-un
anumit mod deoarece se asteapta ca activitatile intreprinse sa le aduca o
recompensa care in momentul prezent/actionarii, are o valoare importanta. Altfel
spus, efortul depus pentru activitatile prezente/intreprinse este:

b) Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in viitor

c) Direct proportional cu valoarea recompensei asteptate in prezent
d) Indirect proportional cu valoarea recompense asteptate in prezent.
29) Teoria Actiunii rationale (TAR) a fost elaborata in baza studiilor anterioare din
domeniul psihologiei sociale si a influentat teoriile legate de comportamentul social
privind relatiile existente intre atutudinile si comportamentul unei persoane. Teoria a
fost conceputa de:
a) Fishbein
b) Ajzen
 30) Teoria comportamenului planificat (TCP) elaborat de Ajzen (1991) extinde teoria
actiunii rationale si propune introducerea unui nou concept “controlul comportamental
perceput”, prin care se evidentiaza faptul ca nu toate (...) In concordanta cu TCP
comportamentul este determinat de:
a) Intentie

31) Conform teoriei comportamentului planificat, adoptarea comportamentului vizitat

trebuie specificat in termeni de actiune context si timp. Obiectivul “sa consumati cel
putin o portie de cereale integrale, in timpul micului dejun, in fiecare zi, in lunile
urmatoare” respecta conditiile de aplicare a comportamentului dorit:

b) Fals
c) Nu ma pot pronunta inca
d) Nu stiu

Grila 16: 1b,d, 2a, 3a,c,4a,b,c,d,5b,c,6c,d,7b,c,8b,9a-f,10b,11a,d,12b,

13 b,14a,15a,b,16b,17b, 18 b,19b,20b,21a,22c,23b,24a?,d, 25 a, 26 b, 27
b, 28 a, 29 c,30b,c,31a.
32)
 Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea MANAGEMENT, ID anul Il, P. Neamţ
SemestrulII, 6 iunie 2019
Broşura nr. 16
Matricol anca si locul "> „Ora SG
Numele si prenumele „Grupa

1) Educația reprezintă un fenomen socio-uman care asigura.

a) formareade sistemede transmiterea cunoștințelor
transmiterea acumulărilor teoreticeși pri obținute de omenire de-a lungul evoluției
ce, tinerei generaţii
educația formală și informală
de activităţi utile în plan
O tormarea personalității și protesionalitatea necesară desfăşurării

Diferențe de percepție și contradicţiile as pra ariei. și conţinutului educaţieiantreprenoriale implică

perspective diferite între
profi /cursanți
cafiind bazate pe
zi profesorii per şi tratează programele de educaţie antreprenorială
ca acestea să fie orientate spre acţiune
cunoaștere, studenții/cursanți se așteaptă
nivelul de dezvoltare în țara care se predă
4 esare
d) numărul de discipline considerate a fi nec
resu l cre scu t al. guv ern elo r pen tru edu caț ia antreprenorială se datorează faptului că odată cu
inte
priv ind imp ort anț a ant rep ren ori atu lşi leg atu ra directă între educaţia antreprenorială
acumularea de dovezi
jat disciplina pentru că:
şi creşterea economică, acestea au încura zut
i pot experimenta dezvoltarea la un cost scă
econo'miile lumi
nţie din țările sărace
pot face față problemelorde migraţie/emigra
atea la un cost scăzut
economiile lumii pot experimenta durabilit
evită încălzirea globală a planetei exi stă un acord privind importanța
eur shi p Mon ito r (G EM -2 00 8)
4) Potrivit programului Global Entrepren arece:
e economică, deo
spiritului antreprenorial pentru dezvoltar
(2) antreprenorii stimulează inovația
economie
0) accelerează schimbările structurale în
ice ssă se ai dapteze
forțează organizaţiile mai vârstnice
"9 ţii
() contribuie Ia creșterea productivită
jului
+ e €) contribuie la scăderearatei șoma
> î) contribuie la scăderea inflaţiei a
29) schimbăstiulde viață al populaţiei
între domeniul care se referă la acțiunea întrep rinzătorului
o distincţie
5) În literatura de specialitate există țiind determinatede:
acţiuni antreprenoriale,
şirezultatul sau consecinţa
a) gândirea antreprenorială țiunea întreprinzătorului
iz ată de ac
funcţia antreprenorială e ste real at ac ţi un ii antreprenoriale
za ţi e ca re es te re zu lt ul
întreprindere/organi c e p t e
ui
două con
nu există deosebiri între cele ar e a ți rm el oi „p or ta tnumărul de Ma
vă se re fe ră la nivelul de concentr
6) Depend en ța pr od uc ti
al tă pa rt e. Unindicede dependen ă produc!
de cli enț i, pe de
pede o parte, șila numărul
ceprivește clienții, înseamnă;
co nc ur en ță pe rf ec tă di n partea organizaţiilor
a)
or ga ni za ţi a de pi nd e de un singur client
Ş
ga ni za ţi a de pi nd e de un nu mărredus declienţi
or
 Prenumele

Prenumele tatălui: CONSI ANI)

AB BCpEFGH
|

O este un factorcare afectează dezvoltarea dură

abilă'a a pci
ec iilor
nu producenici o ințluență asupra intenţilorantreprenorial
7) Primul curs deAntreprenoriat predat în SUAa fostla
61 e Harvard Business Schoolla 1940
Ec] CD Harvard Business School la 1947.
ca introdusde Myles Mace,
d) introdus de Shigeru Fujii
8) „Antreprenoriatul este abilitatea de a face ceva din
absolut nimic. Este. îi se)SIp i ru
aes unei
,S
întreprinderi, mai degrabă decât Privirea și ad
mirarea uneia, Este abilitatea de ai aaa
unde altii văd haos, contradicții și confuzii.
Este abilitatea de a construi o echipă E
Propriile abilități și propriul talent. Este baga a aci
OO jul de cunoștințe necesar. găsirii, gestionăr și ea
resurselor. Și nu în ultimul rând, este dorința de a-ti asu ii coni ii
ma riscur?. Definiţia dată antreprenoriatului
aparține lui
a) Smith
Timmons
c) Say
Schumpeter
9) Joseph Schumpeter. (1934) -
defineşte antreprenoriatul punând
resurselor, fiind consideratinov accent pe inovare şi combinar
ator persoana care aduce sch ea
unor noi combinaţii ce pot avea imb;area în cadrul pieţei, prin realiz
următoarele forme: area
(2) unnouprodus
Un nou serviciu sau standard
de calitate
noi metode dea produce
intrarea pe noi pieţe
alte surse de materii prime
() înfiinţareadenoi afaceri în
10) Definiţia — "Antreprenoriatu industrie
l reprezintă Crearea de nai
lui: organizaţii și obținerea unui
rezultat”, aparţine
% Peter Drucker
Wiliam Gartner
C Israel Kirzner
d) Frank Knight
e) John Stuart Mill

“antreprenoriale are Ja treprenoriat şi formarea

bază ca principii (Rue echipei
f, 2001 )
O alegerea pe bază
de criterii etnice
A alegerea pe bază
de atracție
alegerea pe baza prox
imității
(0) alegerea constr
ânsă de context/opor
tunităţi

n (1983) sugerează că
firmele antreprenori
în mediul înconjurăt ale îşi bazează Strate
or, folosinu sa giile exclusiv pe ......
.....
uvântul li psă este: ca punct de plecare
pentru elaborarea
ă sa
% Tesursele:
Oportunităţile
Sp

<) echipele
x ideile

i Sa recente
13) Teoriile rece ale untreprenoriatului (Shane. Venkataraman, 2 000) afirmă că Nant
ică legătura dintre două fenomene: prezenţa „..... reprenorictiul
uerative și prezența
întreprinzători”. Perecheade cuvintele lipsă este
20 oportunităţilor, ideilor
oportunităţilor, indivizilor
E), indivizilor, oamenilor
d) oamenilor, ideilor

14) Amir şi tan (1995) au delimit are motiveazăla împingerea (push) şi atragerea (pull)
spre fenomenul de antreprenoriat, arătând că mulţi dintre proprietarii de afaceri se află în zona
antreprenoriatului, întrucât nu au găsit alte oportunități de venit. În opinia dvs, lipsa educaţiei este un.
factorde:
împingere(push) spre fenomenul de antreprenoriat
B) mixt sprefenomenulde antreprenoriat
atragere(puli) spre fenomenul deantreprenoriat
d) neuitruspre fenomenul de antreprenoriat

de antreprenoriat. Acxerimină de fapl esenta

15) înţelegerea factorilor de tip atracţie spre fenomenul
antreprenoriatului de:

oportunitate
8 necesitate
c) modă veche
d) modă nouă

op or tu ni tă ţi şi nu cei deveniți
. a treprenorii or sp
ientaţiialere
că, doar antrep! Îi
16) Tyszka (2011) a arătat
ș
se ca ra ct rin nive
erizizeaă ează ppr
ne ce at e
antreprenori din
valorilor personale:
încrederii în sine
ţinut
c) capitalului de
cate
d) religiei practi

rilor la
ative ale antrepreno i
vortb, 2009). Cea ma
iudecăţile e
ă p r i t e c t ioer A
„( An ,
to nites
d e m n e sct u l pee r s
i o a
) n e l
i a m a s
i e u i5 Pe!er V
D
ri sc ul ui
n i t i v ă a m t r e p r e n o r ială fi
torsiune cog
sp. îneredereain forțeDo, prior
i Divină
sai: Prenumele: —

4) filosofia destinului
„pentru a depăși
oiie de ss
vo
18) întrucât antreprenoriatul are
loc înt r-u n me di u inc ert , €si e ne
ser vic iu Sau Org ani iz aţ ie ( Markman,
unui produs,
obstacolele și a corecta greșelile îndezvoltariea
2005), Cuvântullipsă este:
3) nOEOC
perseveranță
bani
d) prieteni

mintea/gândirea lor este

19) Antreprenorii se angajează în procesul antre; prenorial pentru cărminându-i
dete
setată să evalueze oportunităţile în termeni pozitivi, acest lucru
cauteresurse interne pentru le valorifica
acţionezerapid pentru a le valorifica.
EY aştepte legislaţie favorabilă pentru a devini bogaţi
d), frecventezecursuri universitare pentru a experimenta activități noi

populaţiei, nu toate
20) Deși dorinţa de iniţia/deţine o afacere este ridicată în rândul
persoanele reușesc să devină antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebareacare apare
este - Prin ce este diferit modul de gândire al antreprenorilor faţă de modul de gândire al
celorlalți indivizi? Răspunsul este dat de:
a) nivelul de educație
O structurile cognitive
c) inteligența emoțională
d) inteligența socială

21) Teoria detectării semnalului (Baron, 2004)afirmăcă pentru situaţia identificare corectă:
imulul chiar există şi afirmăm/concluzionăm că eleste prezent
stimulul chiar există, dar noi afirmăm/concluzionăm căeleste absent
c) stimulul nuexistă, dar afirmăm/concluzionăm eronatcă el este prezent
' “stimulul nu există și afirmăm/concluzionăm corect căel este absent

iadetectării semnalului (Baron, 2004) afirmă că pentru situația alarmă falsă:

lu chiar există și afirmăm/concluzionăm că eleste prezent
chiar există, darnoiafirmăm/concluzionăm căel esteabsent .
ul nu exi dar afirmăm/concluzionăm eronatcă eleste prezent
şiafirmăm/concluzionăm corect căel esteabsent
 O efecte siSubformă de pierderi mai redușe în termeni economici
€) efect ai : ,
Eaa SI Aaa de pierderi mai reduseîn termeni publici
b formădepierderi mai reduseîn termeni socio-economici
24)
ii Teori
eoria
Su foc aregla i
glator (Baron, 2004) afirmă că oamenii în reglarea comportamentului în
gerii unui obiectiv dorit, pot adoptauna din următoarele două perspective: :
a) focus concentrat | |
s grup
2 focus singular
ocus prevențiv

VU reoria tocusului regiato (Ba ao

> oria focusului reglator (Baron, 2004)sugerează o influenţă indirectă a focusului asupra
ee Usbeulilori prin intermediul celor patru situaţii rezultate din teoria detectării
s alului, persoanele ce adoptă un focus promotor sunt concentrate cu precădere asupra:
identificărilor corecte şi eviti ratărilor
asuprarespingerilorcorecte și a rii alarmelorfalse

|Teoria prospectivă (Kahneman, Tversky, 1979) se bazează pe conceptul de valoare

b iectivă de pierdere sau câștig, în raport cu un punctde referință. Ea susține că în general
în
oamenii au tendința de a se comporta conservator atanci când o situație este prezentată
termeni de:

pierderi (încadrare negativă)

câştig (încadrarea pozitivă)

uență puternică asupra deciziei,

27) Ideea că există posibilitatea de a pierde ceva are o infl a, atunci când
mai mare decât câştigul, De acee
pierderea deținând o valoare subiectivă
ble ma este for mul ată în term enii pier deri i indi vizi i decid să aleagă între o pierdere sigură
pro
1000 $:
de 500 $ şialtă situaţie cu 50% şanse de a, pierde
a) pierdereasigură de 500 $
e de probabilitate
E] (o) pierderea de 1000 $ cu 50% şans
j ambele variante de mai sus
d
zii Vor acţiona într-un anumit mo
tor Vro om (19 64) a fir mă că ind ivi
Co) Teoria aşteptărilor a lui Vic le adu că o recompensă care în momentul
țile într epri nse. si ă
deoarece se așteaplă ca activită “spu s, eto rtul depus pentru activitățile
e imp ort ant ă. Alt fel
prezent/acționării, are o valoar
prezente/întreprinseeste: i așteptate în viitor
por țio nal cu val oar ea re co mp en se
direct pro
ire ct pr op or ți on al cu va lo ar ea recompenseiașteptate în Viitor
ind
or ți on al cu va lo ar ea re co mp en se iașteptate în prezent
c) direct prop teptate în prezent
al cu va lo ar ea re co mp en se i aș
d) indirect proporţion

el ab or at ă în ba za st ud ii lo r an te rioare sn domeniul
AR) a fost
29) Teoria acțiunii raţionale (T ul so ci al pr iv in d velaţiile existente
mportament
legate de co ă
psihologiei sociale și a influenţatteori iile concepută de:
e şi com por tam ent ul une i per soa ne. Teoria a fost
întreatitudinil
a) Fishbein
b) Ajzen
1. Se dă enunţul: “Piaţa ţintă vafi reprezentată de către părinţi, ai căror copii au vârste cuprinse
între 1-14 ani, din municipiul lași, cu un venit mediu lunar de 2.800 lei net”.
1.1. Definţia pieţei țintă este una operațională.

Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

1.2.Piaţa ţintă ar trebui să facă referire fie la copii, fie la părinţi. Nu pot exista ambele referinţe în
aceeași definiţie.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

2. “Media prețurilor practicate de societatea Tip-Top detailing este de 812.5 RON /autoturism.
Numărul anual mediu de autovehicule ce au vizitat concurentul principal este de 249. Deci,
volumul total de vânzări este de 202.312,5 RON/an.”
2.1.202.312,5 este o estimare corectră a indicatorului volum de vânzări la nivelul pieţei;
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
2.2. Indicatorii globali ai pieţei se calculează, de regulă, la nivel de trimestru (sezon).
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

3. “Descrierea procesului decizional de cumpărare ale acestei firme presupune o analiză prin cele
5 etape reprezentative..”
3.1. Procesul decizional de cumpărare se înscrie în cadrul conceptului mai larg, intitulat,
comportamentul cumpărătorului.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
3.2.“Nișarea cumpărătorului pe firma cu produsele careîi aduce toate caracteristicile specifice
nevoii sale” este etapa 3 a acestui proces.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

4. (...)
4.1. Codul unic de înregistrare este o combinaţie de 8 cifre oferită la înființare de către Oficiul
Registrului Comerţului.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
4.2. “Relaţia bună client-prestator” poate fi considerată un exemplu de puncttare al unei firme ?
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

5. (...)
5.1. “Participarea unei firme din domeniul IT la târguriși expoziţii de profil”, reprezintă pentru
aceasta o oportunitate generată din macromediu?
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
5.2.“Apariţia unor noi concurenţi puternici pe piață”, reprezintă pentru o firmă, o ameninţare
generată din macromediu?
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

6. În urma analizei, s-a hotărât că piaţaţintă/segmentul rămâne aceeași/același.

6.1. În urma analizei procesului de cumpărare se pot identifica segmente de piaţădiferite.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
6.2. Atunci când identifici segmente de piaţă diferite, este recomandabil să îţi focalizezi efortul de
marketing pe unul dintre ele.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

7. “Analizând informaţiile din primele capitole, ama ajuns la concluzi că piaţa spălătoriilor auto
este în creștere, astfel că, viziunea pe care eu doresc să o implementez...”
7.1.Cel mai probabil, va fi una de supravieţuire profitabilă.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
7.2.Va fi una de vânzare, acum, pe maxim, a părţilor sociale pe care de deţin.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

8. Suntcorecte definițiile de avantaj competitional de mai jos ?

8.1. “Oferirea de produse și servivii la cele mai mici preţuri sau la cel mai înalt nivel calitativ.”
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
8.2.,„Dominarea unui segment specific de piaţă, cuprinzând un grup specific de cumpărători.”
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

9. „Misiunea afacerii noastre este de a oferi clienţilor noștri servicii de cea mai bună calitate și
posibilitatea alegerii preţului corect în spălarera mașinii sale.”
9.1.Definiţia de mai sus spune clar cine sunt clienţii afacerii.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
9.2. Definiţia de mai sus spune clar care este avantajul competiţional al firmei prestatoare.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

10. „Fidelizarea primilor 10 clienţi ai fiecărei luni, care cumpără produse de la noi, prin oferirea
unui cupon cu o reducere de 50% dintr-un produs viitor cumpărat în aceeași lună.”
10.1. Definiţia de mai sus respectă principiul: “când precizezi obiectivul de marketing,
specifică, în aceeași propoziţie și strategia de atingere a acestuia”.

Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

10.2. Oferirea de cupoane, ca în exemplul de mai sus, reprezintă o strategie de preţ.

Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

11. (...)
11.1. „În mod normal, în politica de preţuri este necesar a fi reflectat costul invetiţiei iniţiale.”
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
11.2. „Preţurile produselor/serviciilor noastre se va situa cu 8-10% sub preţurile medii ale
concurenţei” este o decizie specifică strategiei de raportarela preţul pieţei.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

12. (...)
12.1. “Ca administrator nu voi avea salariu.”. Dacă va pune în practică această afirmaţie,
administraorul rspectiv riscă să fie sancţionat pentru “muncva la negru”.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
12.2. Specificaţia postului poate face referire la studii, aptitudini, abilităţi ale persoanei ce
urmează să îl ocupe.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

13. (...)
13.1. “Rezultatele vizate” din planul operaţional fac referire și la obiectivele generale ale
planului de marketing.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
13.2. În coloana “Resursele implicate” din planul operațional se poate regăsi menţionat și
administratorul firmei?
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa

14. (...)
14.1. În capitolul “anexe”al planului de afaceri, se recomandă evitarea inserării de „print-
screen”-uri.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
14.2. Eventuale oferte de preţ care permit fundamentarea bugetului, se recomandă a fi
inserate în anexele planului de afaceri.
Sigur DA Probabil DA Probabil NU Sigur NU Nu mă pot pronunţa
 Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor
Specializarea MANAGEMENT, ID anul Il, P. Neamţ
SemestrulII, 6 iunie 2019
Broşura nr. 16
Matricol anca si locul "> „Ora SG
Numele si prenumele „Grupa

1) Educația reprezintă un fenomen socio-uman care asigura.

a) formareade sistemede transmiterea cunoștințelor
transmiterea acumulărilor teoreticeși pri obținute de omenire de-a lungul evoluției
ce, tinerei generaţii
educația formală și informală
de activităţi utile în plan
O tormarea personalității și protesionalitatea necesară desfăşurării

Diferențe de percepție și contradicţiile as pra ariei. și conţinutului educaţieiantreprenoriale implică

perspective diferite între
profi /cursanți
cafiind bazate pe
zi profesorii per şi tratează programele de educaţie antreprenorială
ca acestea să fie orientate spre acţiune
cunoaștere, studenții/cursanți se așteaptă
nivelul de dezvoltare în țara care se predă
4 esare
d) numărul de discipline considerate a fi nec
resu l cre scu t al. guv ern elo r pen tru edu caț ia antreprenorială se datorează faptului că odată cu
inte
priv ind imp ort anț a ant rep ren ori atu lşi leg atu ra directă între educaţia antreprenorială
acumularea de dovezi
jat disciplina pentru că:
şi creşterea economică, acestea au încura zut
i pot experimenta dezvoltarea la un cost scă
econo'miile lumi
nţie din țările sărace
pot face față problemelorde migraţie/emigra
atea la un cost scăzut
economiile lumii pot experimenta durabilit
evită încălzirea globală a planetei exi stă un acord privind importanța
eur shi p Mon ito r (G EM -2 00 8)
4) Potrivit programului Global Entrepren arece:
e economică, deo
spiritului antreprenorial pentru dezvoltar
(2) antreprenorii stimulează inovația
economie
0) accelerează schimbările structurale în
ice ssă se ai dapteze
forțează organizaţiile mai vârstnice
"9 ţii
() contribuie Ia creșterea productivită
jului
+ e €) contribuie la scăderearatei șoma
> î) contribuie la scăderea inflaţiei a
29) schimbăstiulde viață al populaţiei
între domeniul care se referă la acțiunea întrep rinzătorului
o distincţie
5) În literatura de specialitate există țiind determinatede:
acţiuni antreprenoriale,
şirezultatul sau consecinţa
a) gândirea antreprenorială țiunea întreprinzătorului
iz ată de ac
funcţia antreprenorială e ste real at ac ţi un ii antreprenoriale
za ţi e ca re es te re zu lt ul
întreprindere/organi c e p t e
ui
două con
nu există deosebiri între cele ar e a ți rm el oi „p or ta tnumărul de Ma
vă se re fe ră la nivelul de concentr
6) Depend en ța pr od uc ti
al tă pa rt e. Unindicede dependen ă produc!
de cli enț i, pe de
pede o parte, șila numărul
ceprivește clienții, înseamnă;
co nc ur en ță pe rf ec tă di n partea organizaţiilor
a)
or ga ni za ţi a de pi nd e de un singur client
Ş
ga ni za ţi a de pi nd e de un nu mărredus declienţi
or
 Prenumele

Prenumele tatălui: CONSI ANI)

AB BCpEFGH
|

O este un factorcare afectează dezvoltarea dură

abilă'a a pci
ec iilor
nu producenici o ințluență asupra intenţilorantreprenorial
7) Primul curs deAntreprenoriat predat în SUAa fostla
61 e Harvard Business Schoolla 1940
Ec] CD Harvard Business School la 1947.
ca introdusde Myles Mace,
d) introdus de Shigeru Fujii
8) „Antreprenoriatul este abilitatea de a face ceva din
absolut nimic. Este. îi se)SIp i ru
aes unei
,S
întreprinderi, mai degrabă decât Privirea și ad
mirarea uneia, Este abilitatea de ai aaa
unde altii văd haos, contradicții și confuzii.
Este abilitatea de a construi o echipă E
Propriile abilități și propriul talent. Este baga a aci
OO jul de cunoștințe necesar. găsirii, gestionăr și ea
resurselor. Și nu în ultimul rând, este dorința de a-ti asu ii coni ii
ma riscur?. Definiţia dată antreprenoriatului
aparține lui
a) Smith
Timmons
c) Say
Schumpeter
9) Joseph Schumpeter. (1934) -
defineşte antreprenoriatul punând
resurselor, fiind consideratinov accent pe inovare şi combinar
ator persoana care aduce sch ea
unor noi combinaţii ce pot avea imb;area în cadrul pieţei, prin realiz
următoarele forme: area
(2) unnouprodus
Un nou serviciu sau standard
de calitate
noi metode dea produce
intrarea pe noi pieţe
alte surse de materii prime
() înfiinţareadenoi afaceri în
10) Definiţia — "Antreprenoriatu industrie
l reprezintă Crearea de nai
lui: organizaţii și obținerea unui
rezultat”, aparţine
% Peter Drucker
Wiliam Gartner
C Israel Kirzner
d) Frank Knight
e) John Stuart Mill

“antreprenoriale are Ja treprenoriat şi formarea

bază ca principii (Rue echipei
f, 2001 )
O alegerea pe bază
de criterii etnice
A alegerea pe bază
de atracție
alegerea pe baza prox
imității
(0) alegerea constr
ânsă de context/opor
tunităţi

n (1983) sugerează că
firmele antreprenori
în mediul înconjurăt ale îşi bazează Strate
or, folosinu sa giile exclusiv pe ......
.....
uvântul li psă este: ca punct de plecare
pentru elaborarea
ă sa
% Tesursele:
Oportunităţile
Sp

<) echipele
x ideile

i Sa recente
13) Teoriile rece ale untreprenoriatului (Shane. Venkataraman, 2 000) afirmă că Nant
ică legătura dintre două fenomene: prezenţa „..... reprenorictiul
uerative și prezența
întreprinzători”. Perecheade cuvintele lipsă este
20 oportunităţilor, ideilor
oportunităţilor, indivizilor
E), indivizilor, oamenilor
d) oamenilor, ideilor

14) Amir şi tan (1995) au delimit are motiveazăla împingerea (push) şi atragerea (pull)
spre fenomenul de antreprenoriat, arătând că mulţi dintre proprietarii de afaceri se află în zona
antreprenoriatului, întrucât nu au găsit alte oportunități de venit. În opinia dvs, lipsa educaţiei este un.
factorde:
împingere(push) spre fenomenul de antreprenoriat
B) mixt sprefenomenulde antreprenoriat
atragere(puli) spre fenomenul deantreprenoriat
d) neuitruspre fenomenul de antreprenoriat

de antreprenoriat. Acxerimină de fapl esenta

15) înţelegerea factorilor de tip atracţie spre fenomenul
antreprenoriatului de:

oportunitate
8 necesitate
c) modă veche
d) modă nouă

op or tu ni tă ţi şi nu cei deveniți
. a treprenorii or sp
ientaţiialere
că, doar antrep! Îi
16) Tyszka (2011) a arătat
ș
se ca ra ct rin nive
erizizeaă ează ppr
ne ce at e
antreprenori din
valorilor personale:
încrederii în sine
ţinut
c) capitalului de
cate
d) religiei practi

rilor la
ative ale antrepreno i
vortb, 2009). Cea ma
iudecăţile e
ă p r i t e c t ioer A
„( An ,
to nites
d e m n e sct u l pee r s
i o a
) n e l
i a m a s
i e u i5 Pe!er V
D
ri sc ul ui
n i t i v ă a m t r e p r e n o r ială fi
torsiune cog
sp. îneredereain forțeDo, prior
i Divină
sai: Prenumele: —

4) filosofia destinului
„pentru a depăși
oiie de ss
vo
18) întrucât antreprenoriatul are
loc înt r-u n me di u inc ert , €si e ne
ser vic iu Sau Org ani iz aţ ie ( Markman,
unui produs,
obstacolele și a corecta greșelile îndezvoltariea
2005), Cuvântullipsă este:
3) nOEOC
perseveranță
bani
d) prieteni

mintea/gândirea lor este

19) Antreprenorii se angajează în procesul antre; prenorial pentru cărminându-i
dete
setată să evalueze oportunităţile în termeni pozitivi, acest lucru
cauteresurse interne pentru le valorifica
acţionezerapid pentru a le valorifica.
EY aştepte legislaţie favorabilă pentru a devini bogaţi
d), frecventezecursuri universitare pentru a experimenta activități noi

populaţiei, nu toate
20) Deși dorinţa de iniţia/deţine o afacere este ridicată în rândul
persoanele reușesc să devină antreprenori (Wright & Stigliani, 2013). Intrebareacare apare
este - Prin ce este diferit modul de gândire al antreprenorilor faţă de modul de gândire al
celorlalți indivizi? Răspunsul este dat de:
a) nivelul de educație
O structurile cognitive
c) inteligența emoțională
d) inteligența socială

21) Teoria detectării semnalului (Baron, 2004)afirmăcă pentru situaţia identificare corectă:
imulul chiar există şi afirmăm/concluzionăm că eleste prezent
stimulul chiar există, dar noi afirmăm/concluzionăm căeleste absent
c) stimulul nuexistă, dar afirmăm/concluzionăm eronatcă el este prezent
' “stimulul nu există și afirmăm/concluzionăm corect căel este absent

iadetectării semnalului (Baron, 2004) afirmă că pentru situația alarmă falsă:

lu chiar există și afirmăm/concluzionăm că eleste prezent
chiar există, darnoiafirmăm/concluzionăm căel esteabsent .
ul nu exi dar afirmăm/concluzionăm eronatcă eleste prezent
şiafirmăm/concluzionăm corect căel esteabsent
 O efecte siSubformă de pierderi mai redușe în termeni economici
€) efect ai : ,
Eaa SI Aaa de pierderi mai reduseîn termeni publici
b formădepierderi mai reduseîn termeni socio-economici
24)
ii Teori
eoria
Su foc aregla i
glator (Baron, 2004) afirmă că oamenii în reglarea comportamentului în
gerii unui obiectiv dorit, pot adoptauna din următoarele două perspective: :
a) focus concentrat | |
s grup
2 focus singular
ocus prevențiv

VU reoria tocusului regiato (Ba ao

> oria focusului reglator (Baron, 2004)sugerează o influenţă indirectă a focusului asupra
ee Usbeulilori prin intermediul celor patru situaţii rezultate din teoria detectării
s alului, persoanele ce adoptă un focus promotor sunt concentrate cu precădere asupra:
identificărilor corecte şi eviti ratărilor
asuprarespingerilorcorecte și a rii alarmelorfalse

|Teoria prospectivă (Kahneman, Tversky, 1979) se bazează pe conceptul de valoare

b iectivă de pierdere sau câștig, în raport cu un punctde referință. Ea susține că în general
în
oamenii au tendința de a se comporta conservator atanci când o situație este prezentată
termeni de:

pierderi (încadrare negativă)

câştig (încadrarea pozitivă)

uență puternică asupra deciziei,

27) Ideea că există posibilitatea de a pierde ceva are o infl a, atunci când
mai mare decât câştigul, De acee
pierderea deținând o valoare subiectivă
ble ma este for mul ată în term enii pier deri i indi vizi i decid să aleagă între o pierdere sigură
pro
1000 $:
de 500 $ şialtă situaţie cu 50% şanse de a, pierde
a) pierdereasigură de 500 $
e de probabilitate
E] (o) pierderea de 1000 $ cu 50% şans
j ambele variante de mai sus
d
zii Vor acţiona într-un anumit mo
tor Vro om (19 64) a fir mă că ind ivi
Co) Teoria aşteptărilor a lui Vic le adu că o recompensă care în momentul
țile într epri nse. si ă
deoarece se așteaplă ca activită “spu s, eto rtul depus pentru activitățile
e imp ort ant ă. Alt fel
prezent/acționării, are o valoar
prezente/întreprinseeste: i așteptate în viitor
por țio nal cu val oar ea re co mp en se
direct pro
ire ct pr op or ți on al cu va lo ar ea recompenseiașteptate în Viitor
ind
or ți on al cu va lo ar ea re co mp en se iașteptate în prezent
c) direct prop teptate în prezent
al cu va lo ar ea re co mp en se i aș
d) indirect proporţion

el ab or at ă în ba za st ud ii lo r an te rioare sn domeniul
AR) a fost
29) Teoria acțiunii raţionale (T ul so ci al pr iv in d velaţiile existente
mportament
legate de co ă
psihologiei sociale și a influenţatteori iile concepută de:
e şi com por tam ent ul une i per soa ne. Teoria a fost
întreatitudinil
a) Fishbein
b) Ajzen