CURS– Integrări Umaniste in Medicina

Organizator: Visiting Professor Dr. Emil C Toescu

Împreuna cu Dr. Gabriela Florea si Dr. Ioan Mirea

Scopul principal al acestui curs este acela de a oferi o noua perspectiva asupra practicii medicale si
interacțiunii dinte pacient si medic, bazata pe o (re)evaluare a registrului de valori umane (etice,
dar si culturale, intelectuale si sociale) in contextul actului medical. Împletind o noua perspectiva
cu diferite modalități de abordare, acest curs va încuraja modalități de gândire critică, dezvoltând
capacitatea de a vedea diverse probleme din multiple și complexe perspective diferite, si
încurajând contribuțiile individuale și exprimarea personală.

Format

• De tipul atelierelor care îmbină, intercalat, prezentarea noțiunilor teoretice cu punerea

acestora în practică prin exerciții de gândire critică și analitică si dezbateri în echipă.

• Abordări de predare: predarea „în cuplu” (medic-umanist, lecture-workshop, lucru în echipă

și prezentări individuale, realizate de studenți în timpul cursurilor). Intenția cursurilor nu este
de a preda și impune un material didactic academic, ci a stimula capacitatea studenților de a
gândi analitic, critic, dar și creativ.

• Prin colaborarea directă cu cadre didactice din mediul universitar român (Universitatea din
București) și internațional (University of Birmingham, UK, Pecs University, Hungary) va oferi
studenților din UMF-CD experiența unor stiluri diferite de predare și abordare intelectuală a
diferitelor subiecte.

Premise de pornire

În practică, acest document propune cursul de Integrări Umaniste în Medicină, structurat într-o
manieră care să răspundă caracteristicilor și nevoilor studenților la medicină atât din anii
preclinici cât și clinici. Acest curs presupune opt sesiuni academice (fiecare de 2 ore) ce vor fi
organizate în maniera duală: curs-discuție între un cadru academic medical cu un cadru academic
umanist; și/sau „atelier” pe o tematică stabilită în prealabil, combinând discuții și lucru de echipă
cu prezentări individuale în cadrul cursului.

Modalitatea de examinare va fi reprezentată de un eseu argumentativ (maxim 1500 cuvinte). Tema

eseului va fi aleasă de student dintr-o serie de texte scurte, exponente ale unei idei sau a unui
concept, pe care să o comenteze argumentativ (pro sau contra), cu surse bibliografice,
documentate și cu o structură unitară.

Obiective

• Familiarizarea studenților privind concepte teoretice fundamentale ale practicii științifice

pe care se construiește practica medicinei.
• Dezvoltarea și practicarea unor metode de gândire critică, analitică.
• Prezentarea principiilor fundamentale de dezbatere și dezvoltarea unei comunicări
constructive de tip academic.
• Expunerea la metode umaniste, narative, privind înțelegerea experiențelor pe care medicii
le pot trăi, dar și capacitatea de a vedea perspectivele pacienților în modul acestora de a
percepe boala, suferința.
 • Familiarizarea cu elementele de filosofie a medicinii (clinice): conceptele de sănătate și
normalitate, relația medic-pacient, reducționism vs. holism, diferențe între modelul
biomedical și modelul biopsihosocial și consecințe în practică medicală.
• Reflecții și (re)familiarizare cu setul de valori umane în contextul clinic
(empatie/simpatie/compasiune) [etică medicală în context clinic];.
• Metode de comunicare efectivă medic-pacient (și/sau rude).
• Distincția dintre roluri: cum se face trecerea de la problemele personale la cele
profesionale și invers.

1. Umanism în practica medicală.

Prof. Emil Toescu, Universitatea din Birmingham, UK
Prof. Sorin Costreie, Facultatea de Filozofie, Universitatea București

Scop: O prezentare a cursului, prefațată de o discuție asupra definiției conceptuale si metodologice

ale disciplinelor umaniste, și asupra acestor perspective pentru practica medicală. De asemenea, vom
lucra și discuta în echipe, reflectând asupra unor probleme practice de integrare a umanismului în
educația și practica medicală.

2. Metacogniția în medicină
Prof. Emil Toescu, Universitatea din Birmingham, UK
Dr. Gabriela Florea, Școala Doctorala de Filosofie, Universitatea București

Scop: Cum ne raportăm la propria gândire și cum ne dezvoltăm profesional printr-o practică reflexivă
care dezvoltă o capacitate critică, analitică și interogativă. Cursul va include și participarea la o serie
de exerciții practice de evaluare a acestor capacități cognitive.

3. Comunicarea inter-umană în practica medicală.

Prof. Emil Toescu, Universitatea din Birmingham, UK
Dr. Anamaria Nicola, Facultatea de Jurnalism si Științele Comunicării, Universitatea București

Scop: Comunicarea inter-umană este unul dintre pilonii fundamentali ai actului medical: întâlnirea
dintre pacient și medic. Deși la prima vedere o activitate umană banală, comunicarea medicală are o
serie de caracteristici, care pot ajuta sau împiedica eficiența actului medical. Acest curs va prezenta
unele dintre elementele esențiale ale acestui tip de comunicare și va oferi, pornind de la principalele
noțiuni teoretice din domeniul comunicării, oportunitatea unei participări directe în exerciții specifice,
menite să îmbunătățească prestația viitorilor medici prin eficientizarea componentei de comunicare.

4. Narațiunea ca element central al actului medical. Medicina narativă.

Prof. Bogdan Popescu, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila,
Ioana Răduca, Școala Doctorala de Științele ale Comunicării, Universitatea București

Scop: Anamneza, diagnosticarea și tratamentul unui pacient reprezintă, de fapt, scrierea și rescrierea
unei narațiuni ai cărei coautori sunt doctorul și pacientul. Deși există un șablon pentru aceasta
narațiune medicală, este clar ca ea poate contribui la creșterea calității îngrijirii medicale. In plus. orice
narațiune medicală poate “ieși” din cabinetul medical în spațiul public: sub forma unei știri sau a unei
postări în Social Media. Prin exerciții practice, studenții vor putea să descopere cum se construiește o
astfel de narațiune și să-i înțeleagă importanța.
5. Implicații socio-culturale ale practicii medicale în spațiul românesc.
Prof. Gelu Duminica, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea București ,
Dr. Ioan Mirea, Școala Doctorala de Medicina, UMF-CD

Scop: Acest curs explorează prejudecățile și discriminările condiționate socio-cultural, care afectează
de cele mai multe ori serviciile medicale centrate pe pacient. Totodată, vom discuta despre importanța
înțelegerii diferențelor socio-culturale în practica medicală și despre mecanismele de apropiere
interumană și de comunicare eficientă, în contextul acestor diferențe.

6. Rolul medicului în spațiul clinic, rolul medicului în viața personală.

Prof. Liviu Lucaci, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale"
Prof. Bogdan Popescu, Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila,

Scop: Dezvoltarea capacității unui medic de a se delimita si ‘transforma’, din cadrul personal in cel
profesional, si in revers. Roluri pe care le joacă un medic în viața profesională (medic, coleg, subaltern,
discipol, leader de grup) și cum se face trecerea de la problemele personale la cele profesionale și
invers.

7. Competențe emoționale în medicină: Empatia și compasiunea.

Prof. Emil Toescu, Universitatea din Birmingham, UK
Dr. Gabriela Florea, Școala Doctorala de Filosofie, Universitatea București

Scop: Actul medical implică prezența emoțională a medicului prin crearea unui spațiu bazat pe
empatie și compasiune. Indiferent dacă cele două abilități sunt înnăscute sau dobândite, este necesară
calibrarea permanentă raportată individual la context și persoană. Cursul urmărește aprofundarea și
punerea în practică a acestor abilități fundamentale în relația pacient-medic.

8. Haideți sa vorbim despre valori.

Prof. Emil Toescu, Universitatea din Birmingham, UK
Prof. Sorin Costreie, Facultatea de Filozofie, Universitatea București

Scop: Momentul recapitulării discuțiilor avute de-a lungul acestui curs. Momentul de a da o noua
perspectiva familiarizării cu importanta valorilor umane pentru practica medicala. Medicul secolului
XXI : o persoana mai deschisa, cu o perspectiva mai larga, capabila sa interacționeze într-o lume
complexa si care apreciază colegii si pacienții ca persoane cu o prezență psihologică, culturală și socială
individuală, contribuind activ la actul medical.