Analiza starilor de sanatate si boala in contextul stilurilor de viata este o intreprindere care a

capatat prestanta din ce in ce mai mare in ultimele decenii, pe masura ce s-a constietizat tot mai clar
ca tabloul morbiditatii umane s-a modificat semnificativ pe parcursul secolului XX. La inceputul
secolului, bolile infectioase si parazitare reprezentau primele cauze de deces, in ordinea ponderii:
pneumonia, tuberculoza si gastroenterita. Astazi primele cauze de deces sunt reprezentate de bolile
cardiovasculare, cancer si respectiv accidente. Desigur aceasta schimbare se datoreaza im parte
performantelor pe care le-a obtinut medicina moderna in terapia bolilor infectioase, insa in mare
masura se datoreaza schimbarilor care s-au produs in ceea ce priveste stilurile de viata.
Stilul de viata, incadrat in modul de viata al unei macrosocietati, reflecta modul de organizare a
vietii individului si grupurilor, in virtutea valorilor si normelor acceptate si asumate care se manifesta
prin decizii si actiuni voluntare. Desigur, stilul de viata este in legatura cu multe alte lucruri decat
sanatatea si boala, insa, asa cum argumentam anterior, astazi din ce in ce mai mult , sanatatea si boala
sunt vazute in contextul a tot ceea ce este si tot ceea ce face individul.
In a doua jumatate a secolului XX au survenit modificari ample si rapide in ce priveste stilurile
de viata, determinate de schimbarile civilizatiei contemporane la nivel economic dar si la nivel
sociocultural.
Confortul suplimentar obtinut de omul contemporan ca urmare a cresterii standardului de viata
s-a insotit cu cresterea de pondere a sedentarismului, cu cresterea de pondere a comportamentelor
adictive si cu sporirea varietatii acestora, cu supraalimentatia, cu automedicatia si supramedicatia, cu
expunerea pe scara larga la violenta simbolica in contextul consumului de mass-media.
Toate acestea se reflecta de o maniera ampla in schimbarea profilului patologiei umane la omul
contemporan, se reflecta in cresterea ponderii bolilor de civilizatie, in a caror etiologie stilul de viata si
comportamentul persoanei sunt factori determinanti hotaratori.
Astfel conform evaluarilor realizate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), ponderea celor
patru varibile generale ale sanatatii si bolii in ceea ce priveste cauzele de deces in tarile dezvoltate,
sunt urmatoarele:
- biologia umana (factorii de ordin biologic): 25 %;
- mediul de viata (factorii de mediu): 15%;
- stilul de viata: 50 %;
- asistenta medicala (resurse si acces la resurse): 10%.

Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei parti din organism in
care functiile sunt afectate sau deranjate de factori interni sau externi.
De asemenea, boala poate fi definita drept o stare finala, rezultat al unei combinatii a factorilor
ecologici si comprotamentali aflati in interactiune cu predispozitiile genetice, care plaseaza statistic
individul intr-o situatie de risc marit, ca urmare a unei alimentatii nerationale, dezechilibrate, de lunga
durata, expunerii cronice la agentii patogeni ai locului de munca, stresului vietii sau altor factori.
 Boala presupune si anumite restrictii modificand stilul de viata al individului si implicit
afectand starea sa psihica:
-restrangerea sau modificarea unor activitati motrice sau fiziologice
-limitarea sau suprimarea unor activitati intelectuale sau profesionale
-suprimarea unor activitati extraprofesionale
-modificarea relatiilor intepersonale in sensul diminuarii contactelor cu cei apropiati
-dereglarea raporturilor familiale sau conjugale
-pierderea sau reducerea capacitatii de munca si, implicit, a posibilitatilor asigurarii subzistentei
-dependenta de alte persoane, mai ales in cazul aparitiei unor infirmitati.
Stilurile de viata afecteaza starea de sanatate, respectiv boala, prin intermediul modelelor,
patternurilor, comportamentale pe care ele le presupun. Acestea sunt legate de cultura dominanta, dar si
de subculturi si contraculturi; atat unele cat si altele implica, la diferite nivele, comportamente cu risc
pentru sanatate, dar si comportamente prosanogene. Comportamentele cu risc pentru sanatate pot fi
evitate sau diminuate, dupa cum comportamentele prosanogene pot fi invatate si asumate.
Cele mai mult discutate pachete comportamentale in contextul comportamentului cu risc pentru
sanatate sunt:
- comportamentul alimentar, (interesand aici aportul caloric, balanta dietei, regularitatea meselor,
calitatea prepararii);
- comportamentele adictive, respectiv cu risc pentru instalarea adictiei (interesand alcoolul, tutunul, alte
droguri, jocurile de noroc, tulburarile de comportament alimentar, adictiile afectiv-sexuale, .);
- comportamentele sexuale (evitarea bolilor cu transmisie sexuala, evitarea sarcinilor nedorite si a
avorturilor);
- activitate fizica (evitarea sedentarismului, mentinerea greutatii corporale potrivite);
- comportamente cu risc in sfera igienei mentale, insclusiv balanta efort – relaxare (7-8 ore de
somn zilnic, exersarea hobby-urilor, loisir, ponderea efortului);
- comportamente de depistare precoce a imbolnavirilor, respectiv practicarea
imunizarilor/vaccinarilor.
La nivel international astazi se pune un accent deosebit pe rolul pozitiv accentuat asupra
sanatatii pe care l-ar avea in contextul stilului de viata, evitarea fumatului si respectiv a obezitatii.
Evitarea, respectiv diminuarea comportamentelor cu risc pentru sanatate si promovarea
comportamentelor prosanogene se poate realiza si se realizeaza astazi prin programe ample si
complexe de prevenire a imbolnavirilor si de educatie pentru sanatate.