1

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ SECTORUL

“DEALU SPIRII” AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

Mai bine Un om instruit şi

previi decât pregătit, o victima
mai puţin
să intervii

Partener: Serviciul Prevenire Situaţii de Urgenţă

Sectorul 1 Bucureşti
 Vol. 3
DESPRE ALUNECĂRI DE
TEREN, SURPĂRI ŞI PRĂBUŞIRI

“Să cunoaştem riscurile

provocatoare de situaţii
de urgenţă”

Autori:
Prof. Dr. Ing. Ion Popa
Lector. Dr. Ing. Laura Mery Epure
Col. Ing. Gheorghe Niculescu

Grafică şi tehnoredactare:
Andrei Niculescu

ISBN 978-606-8222-85-1
Dragi elevi, stimaţi părinţi,
Aşa cum spuneam şi în primele două volume şi nu strică să repetăm, drumul vostru către cunoaştere, nu este
un drum usor, el va fi încununat de succes dacă îl ve-ţi parcurge cu răbdare, cu multă muncă şi perseverenţă la şcoală
şi acasă, ajutaţi fiind de profesori, educatori, părinti şi/sau tutori.
Obiectul de studiu pe care vi l-am propus în primele volume şi vi-l propunem în continuare în Vol. 3, face
parte din numeroasele domenii folositoare în viaţă, indiferent de meseria pe care vă veti decide s-o îmbrăţişaţi şi s-o
practicaţi pentru a vă asigura un trai normal, ca om folositor societăţii.
Reafirmăm un fapt constatat încă de la începutul celui de al treilea mileniu, că Pământul, această casă a noastră
a tuturor, deşi ne oferă tot ce ne trebuie pentru viaţa de zi cu zi, nu este atât de sigur pe cât ne dorim sau ne
închipuim. La televizor, în ziare suntem asaltaţi cu imagini uneori cutremurătoare a ceea ce poate face natura,

împotriva voinţei noastre, aducând multă suferinţă oamenilor, pagube asupra bunurilor agonisite de familiile lor de o
viaţă.
Deşi omenirea, în evoluţia ei de până acum, a acumlat un volum imens de cunoştinţe, atunci când au loc
asemenea evenimente (le mai spunem şi riscuri de dezastre) nefericite, ne determină, pe bună dreptate să credem că
mai avem multe de învăţat. Şi aşa şi este, pentru că suntem de cele mai multe ori neputincioşi în faţa naturii dezlănţuite
când asistăm la evenimente precum cutremure puternice, inundaţii şi alunecări de teren dezastruoase, vânturi
puternice, vijelii, tornade, etc., pe care le-am grupat în evenimente naturale.
Dar să nu uităm de accidentele care se produc la tot pasul fie în casă sau în afara casei, pe drumurile publice,
pe căile ferate, pe ape sau în aer cu avioanele care ne transportă din şi în cele mai diferite locuri, accidente care se
produc în majoritatea cazurilor din neglijenţa oamenilor sau ca urmare unor activităţi sau procese de lucru scăpate de
sub controlul, desfăşurate în diferite domenii.
Să nu mai vorbim de incendiile care au loc cel mai frecvent în locuri şi zone cu foc deschis, nesupraveghiate
(păşuni, păduri în perioade de seceta) sau în casele în care sobele şi coşurile de fum sunt incorect realizate sau
neîntreţinute.
Toate acestea vi le repetăm nu pentru a vă panica sau crede că nu avem soluţii de a le preveni, evita sau elimina
din viaţa noastră.
Ceea ce trebuie sa reţineţi este un fapt deosebit de important:
Evenimente ca cele menţionate mai înainte, au fost, sunt şi în prezent (mai mult parcă s-au intensificat) si vor
mai fi si in viitor. Totul depinde de noi, pentru a face ca efectele unor astfel de situaţii nefericite şi nedorite să fie
acceptabile şi pe cât posibil eliminate. Iar dacă ne referim la evenimentele naturale, trebuie să invăţăm să supravieţuim
împreună cu ele, având în vedere că nu le putem evita sau elimina în totalitate.
Vom încerca să parcurgem împreună cele mai elementare noţiuni despre riscurile (evenimentele) provocatoare
de dezastre, să înţelegem cauzele care le produc, modul lor de manifestare cu efectele lor asupra oamenilor şi bunurilor,
dar şi măsurile pe care suntem obligaţi să le luăm atunci când apar pe neaşteptate deşi sunt nedorite.
Aici părinţii vor avea un rol deosebit de important în educarea copiilor a voastră acum ca elevi, pentru sprijinul
pe care trebuie să vi-l dea, în înţelegerea şi învăţarea noilor cunoştinţe. Şi de ce nu şi pentru propia lor instruire,
pregătire astfel încât împreună să putem face faţă situaţiilor de urgenţă potenţiale, de a depăşi momentele nefericite în
care ne-am putea afla, dacă s-ar produce.
 DESPRE ALUNECĂRI, PRĂBUŞIRI ŞI SURPĂRI DE TEREN
Alunecările de teren reprezintă o categorie de fenomene (evenimente) naturale
de risc, ce definesc procesul de deplasare, de mișcare propriu zisă a rocilor sau a
depozitelor de pământ de pe versanţi, precum și forma de relief rezultată.
Mai multe despre procesul de deplasare a masei de rocă sau pământ veţi învaţa la
obiectul Geografie, astfel că aici vom parcurge doar câteva elemente semnificative, fără
de care ne este greu să explicăm modul în care are loc alunecarea.
Trebuie să ştiţi că procesul de alunecare include trei faze:
 faza pregătitoare, de alunecare lentă, incipientă (numite procese anteprag);

 alunecarea propriu-zisă (trecerea peste pragul geomorfologic);

 stabilizarea naturală (echilibrarea, procese numite postprag)

În cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief de care am vorbit mai înainte se
definește prin:
 râpa de desprindere,

 corpul alunecării,

 fruntea alunecării și suprafaţa de alunecare.

Alunecările de teren sunt fenomene des întâlnite în ţara noastră. Rocile

predominante în care se produc acestea sunt rocile argiloase

Şi pentru a înţelege mai bine procesul de alunecare, prezentăm în continuare o

schemă simplă care vă va ajuta în parcurgerea materialului:
 Iar imaginile care vor fi prezentate in continuare va vor edifica asupra efectelor dezastruase pe care aceste fenomene
le produc:
Cele mai frecvente alunecari de teren din țara noastră se produc în Subcarpații Curburii

Alunecarea drumului judeţean din Comarnic

(martie 2010)

Mai multe case printre care şi cea din imagine au

alunecat odată cu pământul în localitatea Tătaru-Călugăreni
(2010)

Şi o alunecare a unei bucăţi mari de rocă pe o sosea din

Franţa (2010)

O alunecare masivă de teren în regiunea

Oaxaca din Sud-Estul Mexicului (Sept. 2010)
 Prăbuşirile şi surpările de teren sunt căderi bruşte de rocă sau pământ, pe pante abrupte. Ele se
produc mai ales în zona montana şi de deal, unde panta este mare, dar şi în alte zone.
Factorii care contribuie la punerea în mişcare a maselor de rocă şi pământ, prin pierderea echilibrului,
sunt: gravitaţia, constituţia terenurilor, panta, greutatea maselor care se prabuşesc, dar şi alternanţa
anotimpurilor etc.
În zone înalte, surparea (prăbuşirea este favorizată şi de supraîncărcarea de masa datorită ploilor sau
infiltrării apei în sol prin topirea zăpezilor. Dacã o rocă aflată pe o suprafaţă înclinată îşi pierde echilibrul, ea
cade. Dacă suprafata este mai puţin înclinată, roca se rostogoleşte, iar pe suprafeţele foarte înclinate roca se
prăbuşeşte fără să se rostogolească.
Prin acţiunea de dizolvare a apei subterane care generează goluri se produc prăbuşiri în ocnele
neîntreţinute. Diferenţa dintre prăbuşire şi surpare este aceea că prima se produce brusc, într-un timp foarte
scurt (secunde, zeci de secunde), iar a doua se produce prin dislocarea masei de rocă şi deplasarea acesteia pe
pantă până la baza versantului. Pentru a întelege mai bine surparea, este bine sã ne imaginăm o avalanşă.

Imaginile care vor fi prezentate în continuare sunt edificatoare.

Prăbuşirea terenului în comuna Scorţoasa din judeţul Buzău. Aceasta s-a soldat cu prezenţa la
suprafaţă a unor rupturi de mari dimensiuni şi înghiţirea prin deplasarea pe verticală a masivului de pământ
a unei sonde situate în momentul producerii evenimentului în zonă. De asemenea prăbuşirea terenului în
Com. Buneşti Jud. Vâlcea.

Prăbuşire de teren în com.

Buneşti jud. Valcea
 Alunecare de teren în com. Brodina
Jud Suceava 29.07.2008

Alunecări de teren la
Pucheni

Alunecare de teren
in jud. Sibiu
 În zonele afectate energia electrică a fost întreruptă, iar din această cauză nu se poate ști cu exactitate
câte persoane sunt în pericol.
Cea mai afectată zonă din provincia Gannan a fost Zhouqu, unde jumătate din teritoriu a fost acoperit
de ape. Multe case s-au prăbușit, iar străzile au fost acoperite cu noroi și apă de un metru înălţime. Auto-
rităţile au declarat că alunecările de teren s-au produs după ploile abundente continui. “Acum, stratul de
nămol a devenit cea mai mare problemă a operaţiunilor de salvare deoarece îngreunează accesul în zona afec-
tată,” au mai spus autorităţile. 45.000 de oameni au fost evacuaţi. În capitala provinciei au fost trimiși 2400 de
soldaţi pentru a ajuta la operaţiunile de salvare. În acest an în China au avut loc cele mai grave inundaţii din
ultimul deceniu, în care au murit peste 1100 de oameni, iar 600 sunt în continuare daţi dispăruţi. Inundaţiile
au provocat pagube de zeci de miliarde de dolari în 28 de provincii şi regiuni. Doar anul acesta au fost distruse
aproape 900.000 de case, 9,61 milioane de persoane au fost evacuate, iar 22 de milioane de acri (8.76 milioane
de hectare) de culturi au fost distruse, potrivit guvernului chinez.

Pierre Sarkozy, fiul cel mare al

preşedintelui Franţei, a scăpat cu viaţă
din alunecările de teren ce afectează Bra-
zilia. Tânărul se afla în Insula Porcilor,
în apropiere de Rio de Janeiro, pentru a
participa la petrecerea de Revelion
(2012). Vineri dimineaţă a început
dezastrul. Tone de noroi amestecat cu
vegetaţie au alunecat pe versantul unui
munte de pe insulă, distrugând mai mul-
te vile de lux şi un hotel în care se aflau
turişti. Pierre Sarkozy se afla într-una
dintre case, împreună cu chirurgul es-
tetician Ivo Pitanguy, a cărui clientă fi-
delă este însăşi Carla Bruni.
 Şi nu în ultimul rând prăbuşirea terenului la o
intersecţie în localitatea Sinkhole din Guathemala

CE TREBUIE SĂ ŞTIM DESPRE ALUNECĂRILE, PRĂBUŞIRILE ŞI SURPĂRILE DE TEREN

Atât alunecările cât şi prăbuşirile sau surpările de teren, în perioadele în care se produc, constituie evenimente
extreme deopotrivă de grave şi nefaste pentru comunităţile umane afectate care se soldează cu victime omeneşti şi pierderi
materiale, irecuperabile.
După cum am mai afirmat alunecările, prăbuşirile şi surpările de teren sunt procese de deplasare a unor mase de
pământ şi roci pe versanţi în lungul unor planuri care le separă de partea stabilă a versantului, planuri care sunt numite
"Paturi de alunecare".
Recunoaşterea unei alunecări de teren se poate face observând anumite aspecte şi anume:
 Existenţa unor valuri de alunecare;
 Existenţa unor depresiuni ocupate de ochiuri de apă;
 Soluri specifice atât zonei în care se produce alunecarea, căt şi soluri tinere formate pe materialele recent deplasate;
 În cazul în care pe versantul respectiv există vegetaţie forestieră, copacii sunt orientaţi diferit, pădurea purtând
numele de "Pădure Beată";
Pânza freatică se afla la adâncimi diferite, cel mai adesea la adâncimi mici, motiv pentru care în zonele cu alunecări de
teren se dezvoltă o vegetaţie igrofila (plantele igrofile sunt plantele care caută umiditatea sau se dezvoltă în condiţii de
mare umiditate).
Rocile pe care se dezvoltă alunecările de teren sunt reprezentate de argile sau argile în alternanţă cu marne sau luturi.
De aceea trebuie ştiut că alunecările se produc acolo unde există argilă (argila este o rocă având proprietatea că în
prezenţa apei, se umfla şi devine moale sau plastică, putând să alunece ca urmare gravitaţiei, dacă panta îi permite acest
lucru).
Prăbuşirea sau surparea de teren se recunoaşte simplu prin existenţa unor lacuri formate natural prin miscările
tectonice, sau formate în depresiuni eoliene, prin prăbuşirea tavanelor exploatărilor miniere (cel mai edificator exemlu este
cel de la Roşia Montana) sau de sare (un astfel de lac se poate vedea la Targu Ocna Jud. Bacău dacă urcăm până la
monumentului eroilor din primul razboi mondial).
Cel mai tipic exemplu de lac format pe cale naturală pe un masiv de sare este lacul Ursu de la Sovata. Trebuie să
facem menţiunea, însă, că adâncimea mare a acestui lac de 18,5 m se datorează unei prăbuşiri de teren.
Din documentele istorice rezultă că în 1875 s-au produs la Sovata în zona deluroasa estetica a depresiunii
Transilvaniei prăbuşiri şi alunecări de material care au condus la individualizarea unei depresiuni în care apele pâraielor
Topliţa şi Auriu au format lacul Ursu. Alunecarea şi prăbuşirea depozitelor de pantă sunt strâns legate de prezenţa
masivului de sare care s-a dizolvat şi care au contribuit după fomarea lacului, la salinizarea apei. Numai după 4 ani, adică
în 1879, se menţionează deja fenomenul de heliotermie, atât de caracteristic şi util funcţiei balneoterapeutice a lacului.
Pentru cultura generală, mai trebuie să ştiţi că:
Cele mai frecvente alunecări de teren din ţara noastră se produc în Subcarpaţii de Curbura.
Alunecări de teren se produc şi în zonele cu substrat format din sare (aşa cum am arătat mai înainte despre
exploatările de sare de la Târgu Ocna) .
Lacul Roşu s-a format în urma unei alunecări de teren care a barat cursul râului Bicaz.
Alunecările pot dura cateva zile, săptamâni sau luni. Alunecarea se opreşte atunci când apa din ea s-a scurs sau s-a
evaporat şi se poate reactiva la ploile urmãtoare.
 Dar acestea se pot produce şi cu viteze foarte mari, aşa de exemplu în anul 1970, în Anzii Peruvieni, o curgere noroioasã în
lungime de 15 km s-a deplasat cu viteza de 300 km/oră şi a acoperit integral o localitate (s-au înregistrat şi 18 000 de victime).
Multe din aceste alunecări se produc în zone nelocuite pentru că pământul argilos este moale şi oameii nu îşi construiesc case în
aceste zone. Câteodată însă alunecările pot afecta şi zone populate, dar pentru a nu se întâmpla acest lucru se protejează zona locuită cu
baraje (ziduri de sprijin) care să oprească deplasarea masei de pământ peste gospodariile oamenilor
Cauzele producerii alunecărilor, prăbuşirilor şi surpărilor de teren:
 Păşunatul excesiv;
 Crăpăturile care apar datorită modificărilor scoarţei terestre;
 Despădurirea masivă de cele mai multe ori necontrolată şi ilegală;
 Aratul deficitar al parcelei de pe pantă, favorizează pătrunderea apei la stratul de argila şi de aici mecanismul alunecarii se
declanseaza;
Alte cauze care pot declansa o alunecare, o prăbuşire sau o surpare de teren sunt: cutremurele, ploile îndelungate, topirile bruşte
de zăpadă, vibraţiile puternice precum şi anumite explozii provocate sau accidentale.
Formele de manifestare:
 Prin dislocări masive de rocă sau pâmănt care pot acoperii zone întregi de teren, gospodăriile celor care se află pe direcţia de alunecare
şi chiar moartea oamenilor care din nefericire nu se pot îndepartă în timp util de zona afectată, în mare parte copii, bătrâni sau
persoane cu dizabilităţi;
 Prăbuşirea sau surparea unei zone cu tot ce se afla pe suprafaţa acesteia, înghiţirea unor obiecte, obiective sau oameni odată cu masa
de rocă sau pământ deplasată prin prăbuşire (aşa cum aţi văzut din imaginea incidentului de la Scorţoasa Judeţul Buzău);
 Astfel de manifestări ale alunecărilor, prăbuşirilor sau surpărilor de teren devin periculoase în cazul în care pot afecta obiective ale
industriei chimice, petrochimice care nu numai pierderile materiale şi umane înregistrate sunt rezultatele dezastrului ci şi infestarea
zonei cu produse care pot fi păstrate în pământ o perioada îndelungată.
Efectele producerii alunecărilor, prăbuşirilor sau surpărilor de teren:
 Sunt expuse direct, sau indirect efectelor acestor evenimente populaţia aflată pe direcţia de deplasare a masivului de pământ sau
rocă şi bunurile mobile şi imobile ale acesteia;
 Diverse obiective şi gospodării;
 Capacităţile de producţie (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agrozootehnice, amenajări piscicole),
dacă acestea au fost amplasate fără o analiza atentă a terenului sau nu s-au efectuat sondaje si studii geotehnice (aceste studii au
menirea să ne dezvăluie starea terenului în profunzime, structura acesteia);
 Căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare
cu apă şi canalizare, dacă acestea se află in zone cu risc de alunecare;
 Staţiile de tratare şi de epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
 Mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităţilor şi altele).
Ce modalităţi de combatere a alunecărilor, prăbuşirilor sau surpărilor de teren avem?
 Alunecãrile de teren se pot preveni prin împãduriri pe pante;
 Aratul de-a lungul curbei de nivel;
 Evitarea suprapăsunatului;
 Evitarea producerii de vibraţii (traficul auto de mare tonaj), de explozii;
 Evitarea tăierii unui drum în versanţii care au argilă în alcătuirea geologică;
 Drenarea (scurgerea) rapidă a apei de pe versanţii afectaţi de alunecări;
 Lucrări de fixare şi stabilizare a versanţilor;
 De asemenea, se practică amenajarea de terase pentru culturile agricole pe versanţi (agroterase);
 Amenajarea de lucrări de aparare împotriva alunecărilor din apropierea localităţilor (diguri, ziduri de sprijin);
 Dezvoltarea unui sistem informational, de monitorizare a zonelor cu risc la astfel de evenimente, care constă în observarea,
măsurarea deplasărilor maselor de rocă şi pământ, înregistrarea şi prelucrarea datelor care să permită elaborarea prognozelor,
avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor responsabili şi evident populaţiei expuse;
 Interzicerea amplasării de locuinţe sau obiective economico – sociale în zonele cu risc major la alunecări, prăbuşiri şi surpări de
teren;
Trebuie precizat un fapt important şi anume că alunecările, prăbuşirile şi surpările de teren se pot produce
datorită unor ploi abundente şi de lunga durată în zonele în care ne asteptăm la asemenea evenimente astfel că trebuie
acordată o atenţie sporită atunci când se înregistrează inundaţii pe arii extinse.
SEMNALE DE ALARMARE

ALARMA LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu

pauză de 10 secunde între ele.
ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi
intensitate, cu durata de 1 minut.

La ce pericole ne putem astepta în cazul producerii unor alunecări de teren, prăbuşiri şi scufundări de teren?
Astfel de evenimente pot distruge imobile, acoperindu-le cu rocă sau pământ, pot ucide animale şi nu în
ultimul rând oameni care sunt prinşi sub masivul de pământ.
Datorită alunecărilor, prăbuşirilor şi surpărilor de pământ odată produse în diverse zone sau localităţi, ne
putem aştepta la degradarea sau prăbuşirea clădirilor, ruperea drumurilor, întreruperea curentului electric,
distrugerea conductelor de gaze, de apă şi de canalizare, dar cele mai mari efecte se înregistrează asupra oamenilor
care prinşi în masivul de pământ doar o parte pot fi salvaţi, iar alta, din păcate, sunt îngropaţi de vii (omorâţi). Toţi
cei care au avut de suferit de pe urma evenimentelor îi consideram victime nefericite ale dezastrului. Chiar şi din
cei care pot fi salvaţi din calea şuvoiului de pământ sau mâl, puţine şanse au să supravieţuiască din motive pe care
le ve-ţi afla mai târziu, pe măsura ce veţi înainta pe drumul cunoaşterii.
Multe din necazurile care se pot întâmpla la alunecări, prăbuşiri sau surpări de pământ pot fi prevenite sau
înlăturate, dacă voi copii alături de părinţi, rude, prieteni mai mari sau de îndrumătorii voştrii la şcoală , sau la
diverse activităţi pe care le desfăşuraţi în afara şcolii, vă veţi instrui şi pregăti permanent, veţi asculta de sfaturile pe
care vi le vor da cei în drept, ori de câte ori este nevoie.
Voi singuri nu puteti sa faceţi faţă şi să vă salvaţi în cazul producerii unor asemenea evenimente. În
România există organisme de specialitate care au obligaţia să intervină pentru salvarea, deblocarea, dezafectarea
zonelor care s-au aflat sub incidenţa dezastrului. Avem şi echipe specializate care acordă ajutorul medical de
urgenţă persoanelor care după ce au fost salvate necesită sprijin complet pentru supravieţuire şi refacere după un
astfel de eveniment. Dar trebuie să ştiţi că ajutorul pe care vi-l poate da echipele specializate este eficient numai
dacă ve-ţi asculta sfaturile şi ve-ţi urma întocmai indicaţiile acestora. S-a dovedit în timp, că o bună parte din
victimele produse după o alunecare de teren s-au datorat nesupunerii, dezordinei, nerespectării regulilor
elementare pe care orice cetăţean trebuie să le cunoască şi să le aplice întocmai.
Ce trebuie să facem în cazul producerii unei alunecări, prăbuşiri sau surpări de teren?
Deşi astfel de riscuri sunt în majoritatea cazurilor previzibile, se pot produce aşa cum am mai precizat mai
înainte, brusc sau cu o viteză de deplasare a masivului de pământ foarte mare şi puţini ştiu cum să se salveze.
Trebuie mai întâi să lămurim care sunt situaţiile în care vă ve-ţi afla atunci
când se produce o alunecare, prăbuşire sau scufundare de teren:
 în casa, în care locuiţi cu familia;
 la şcoala la ore, în sălile de sport, în curte în pauzele dintre ore;
 în drum, de acasă spre şcoală sau de la şcoală înapoi acasă; deplasarea poate fi făcută pe jos, în autoturismul
condus de părinţi, rude prieteni, în mijlocul de transport în comun (autobuz de scoală, autobuz, etc.);
 în timpul deplasării cu părinţii pe cale ferată în diferite zone sau locaţii;
 în sălile de spectacole de orice fel;
 pe stadioane sau săli de sport cu public;
 în biserici sau locaşuri de cult pentru reculegere şi rugăciune;
Trebuie avut în vedere că producerea unei alunecări de teren, prăbuşiri sau surpări de teren, ne va
surprinde în orice timp ziua sau noaptea, cu prioritate primăvara, în timpul dezgheţului, vara sau toamna când
ploile abundă, în cele mai diferite ipostaze. Ca toate riscurile naturale prezentate în primele două volume,
alunecările, prăbuşirile sau surpările de pământ se produc independent de voinţa noastră dar nu în necunoştinţă
de cauză şi sunt strâns legate de zona geografică în care ne aflăm, de activităţile economice şi sociale desfăşurate în
aceste zone de incidenţă ale evenimentului (termen consacrat).
 Indiferent de situaţia în care vă veţi afla, cel mai important lucru
este: SĂ VĂ PĂSTRAŢI CALMUL, SĂ NU INTRAŢI ÎN PANICĂ.
Este cunoscut faptul că panica este cel mai mare duşman al omului
aflat în situaţii de dezastre.

Înainte de a vă spune ce trebuie să faceţi în cazul declanşării unei

alunecări de teren, prăbuşiri sau scufundări de teren este bine de ştiut
cum să vă pregătiţi pentru astfel de situaţii, pregătire care este în
totalitate responsabilitatea părinţilor voştrii, rudelor, educatorilor,
profesorilor, conducătorilor mijloacelor de transport în comun, responsabililor locurilor în care vă petreceţi timpul
liber sau vă jucaţi şi anume :
 să cunoaşteţi bine zona în care se află clădirile în care trăiţi, a locurilor de recreere, a sălilor de sport şi de
spectacole, din punct de vedere al riscurilor la alunecare, prăbuşire sau scufundare de teren;
 să cunoaşteţi şi să fiţi îndrumaţi asupra comportamentului pe care trebuie să-l aveţi în timpul producerii
acestor evenimente şi terenul s-a stabilizat după alunecare;
 să cunoaşteţi împreună cu toată familia, locurile de păstrare a actelor de strictă necesitate: de identitate, de
proprietate, telefoanele utile ale echipelor de intervenţie şi acordare a primului ajutor medical de urgenţă, ale
rudelor şi prietenilor care pot fi apelaţi în caz de urgenţă dacă se produc asemena evenimente;
 de asemenea trebuie să cunoaşteţi locurile în care sunt depozitate: apa şi produsele de primă necesitate pentru
supravieţuirea de scurtă durată până la ajungerea în locaţiile de adăpostire şi intrarea în regimul sinistraţilor în
urma alunecării de teren.
Şi nu în ultimul rând trebuie să aveţi în vedere faptul că, instituţiile competente, responsabilii locali cu
protecţia şi intervenţia în situaţii de urgenţă şi formaţiunile specializate pentru astfel de activităţi cunosc locaţiile de
adăpostire în cazul apariţiei şi dezvoltării pericolului iminent de alunecare, prăbuşire sau scufundare de teren dacă se
impune evacuarea cât mai grabnică. Prin responsabilii desemnaţi veţi primi toate îndrumările necesare pe tot
parcursul drumului pe care trebuie să-l urmaţi de unde vă aflaţi până la adăpostul arondat prin planurile de apărare
în caz de dezastre.
În aceste condiţii, cereţi profesorilor, îndrumătorilor să vă comunice locaţiile adăposturilor existente, astfel ca
să cunoaşteţi adăpostul la care sunteţi arondaţi iar dacă nu este posibil anticipat, urmaţi cu stricteţe indicaţiile
responsabililor cu evacuarea în caz de urgenţă.

Dragi copii
Nu actionaţi singuri să vă salvaţi sau să salvaţi prietenii sau colegii de şcoală,
intenţiile voastre bune se pot transforma în necazuri foarte mari. Ascultaţi permanent
sfaturile şi indicaţiile celor mari şi în special celor autorizaţi care fac parte din
formaţiunile de salvare, care vă vor proteja şi vă vor arăta pas cu pas tot ce aveţi de făcut
până la depăsirea momentelor grave provocate în timpul evenimentului şi imediat după
stabilizarea situaţiei.
Îndrumări utile,
1) înainte de producerea unei alunecări, prăbuşiri sau scufundări de teren:
 Informaţi-vă despre semnalele de alarmare şi despre procedurile de evacuare;
 În cazul riscului iminent de astfel de evenimente opriţi dispozitivele de încălzire, de alimentare cu gaze şi
electricitate;
 La semnalarea riscului, respectaţi cu stricteţe dispoziţiile primite de la organele abilitate care previn şi intervin în
caz de necesitate;
 De asemenea, aveţi grijă să depozitaţi substanţele toxice într-un loc sigur, astfel încât să se evite poluarea pe
timpul deplasării şuvoiului de pământ. Dacă acest lucru nu a fost posibil în timp util, anuntaţi de urgenţă
organele abilitate de situaţia creeată pentru a interveni cu forţe pentru anihilarea contaminării;

2) pe timpul producerii alunecărilor, prăbuşirilor sau scufundărilor de teren :

 Fiţi calmi;
 Avertizaţi-vă vecinii şi ajutaţi în special persoanele cu dizabilităţi, copiii şi bătrânii;
 Informaţi-vă permanent despre pericol şi evoluţia sa;
 Nu folosiţi telefonul decât în situaţii urgente, pentru a nu încărca reţeaua;
 Părăsiţi cât mai repede locuinţa atunci când vi se cere de către cei însărcinaţi cu operaţiunile de evacuare.
 Folosiţi itinerariul indicat de către responsabilii cu evacuarea;
 Nu o luaţi pe scurtături sau prin locuri neindicate pentru că riscaţi să intraţi într-un loc periculos;
 Luaţi măsurile necesare pentru salvarea animalelor domestice;
 Luaţi cu voi numai ce este absolut necesar (acte de identitate, medicamente, bijuterii, bani, etc.).

3) după producerea alunecărilor, prăbuşirilor sau scufundărilor de teren :

 Ajutaţi pe cei afectaţi, (răniţi sau în imposibilitatea de a se deplasa);.

 Ascultaţi radioul şi urmaţi instrucţiunile celor abilitaţi cu operaţiunile de salvare;
 Intraţi în casă numai după ce responsabilii cu activităţile de salvare au stabilit că nu există pericolul de prăbuşire,
sau după ce a fost verificată soliditatea structurii (nu sunt crăpături periculoase ale pereţilor, tavanelor, geamuri
sparte şi alte distrugeri periculoase);
 Nu rămâneţi într-o casă sau zonă unde există posibilitatea de reactivare a deplasării masivului de rocă sau
pământ;
 Fiţi atenţi să nu vă electrocutaţi, nu atingeţi firele electrice căzute;
 Consumaţi numai apă îmbuteliată sau fiartă.
 Consumaţi numai alimente curăţate şi/sau fierte.
 Folosiţi instalaţiile de apă, gaze, electricitate, numai după ce au fost verificate şi s-a dispus utilizarea lor de către
organele abilitate;
 Efectuaţi lucrări de înlăturare a efectelor dezastrului, numai dacă sunteţi capabili şi nu necesită lucrări de strictă
specialitate.
 Reluarea activităţilor se va putea face numai la comanda celor care coordonează acţiunile de salvare, deblocare,
dezafectare.

Acţiunile voastre trebuie să fie efectuate numai sub îndrumarea părinţilor, a educatorilor, învăţătorilor şi
profesorilor în orice situaţie vă veţi afla. De asemenea nu trebuie să uitaţi faptul că în toate cazurile trebuie să ascultaţi
sfaturile şi îndrumările celor care cunosc şi exercită activităţi specifice prevenirii şi acţiunii în caz de dezastre.
NOTĂ IMPORTANTĂ:

Pentru toţi cei care doresc să se documenteze şi să afle mai multe informaţii legate
de evenimentele care s-au produs atât în România cât şi în lume, precum şi unele date de
interes înregistrate în timp, împreună cu comentariile semnificative, ataşăm un CD care
poate fi accesat ori de câte ori vă este necesar.

Mai bine previi decât să

intervii în situaţii de urgenţă
 Întrebări test recapitulative

1) Ce sunt alunecările de teren?

 Deplasarea straturilor de pământ datorate ploilor abundente, Da___ Nu___
 Acoperirea unei zone, a unei gospodării cu rocă sau pământ, Da___ Nu___
 Şuvoaie de mâl care se scurg pe versanţi, Da ___ Nu ___

2) Ce sunt prăbuşirile sau scufundările de teren?

 Mişcări pe verticală a unor volume de pământ în timpul ploilor abundante, a exploziilor
sau a altor acţiuni care produc vibraţii, Da ___ Nu ___
 Căderi ale tavanelor exploatărilor miniere sub gravitaţie, Da ___ Nu ___
 Căderi ale tavanelor exploatărilor de sare sub gravitaţie, Da ___ Nu ___

3) Se pot prevedea alunecările, prăbuşirile sau surpările de teren? Da____Nu___

4) Când nu se pot prevedea alunecările, prăbuşirile sau surpările de rocă sau teren?
 Când viteza de manifestare a evenimentului este mare, Da____Nu___
 Când nu se iau măsuri de monitorizare a riscurilor în zonele vulnerabile, Da___Nu___

5) Cum se manifestă alunecările, prăbuşirile sau surpările de rocă sau pământ?

 Prin acoperirea unor suprafeţe sau zone de teren cu un volum mare de rocă sau pământ,
Da ___ Nu ___
 Prin acoperirea parţială sau totală a clădirilor cu prăbuşirea lor, a drumurilor, a podurilor,
a viaductelor, Da ___ Nu ___
 Provoacă deplasări masive de teren necontrolat, cu înghiţirea tuturor elementelor supuse
riscului aflate pe zona afectată, Da ___ Nu ___
 Distruge şosele, terasamentul căilor ferate, Da ___ Nu ___
 Răneşte şi/sau ucide oameni prin acoperirea cu pământ, Da ___ Nu ___
 Omoară animale, Da ___ Nu___

6) România se confruntă cu astfel de evenimente?

Da ___ Nu___
7) Cât de des avem alunecări, prăbuşiri sau scufundări de rocă sau teren?
Deloc ___ , Des ___ , Foarte des ___

8) Avem posibilitatea să ne ferim de aceste evenimente? Da ___ Nu ___

 9) Ce trebuie să cunoaştem înainte de inundaţii?
 Locul unde sunt păstrate documentele de strictă necesitate, Da ___ Nu ___
 Unde se află depozitată apa şi alimentele de supravieţuire, Da ___ Nu ___
 Unde se află zonele de refugiu (adăposturile), Da ___ Nu ___

10) Cine răspunde de activităţile de salvare?:

 Vecinul, Da ___ Nu ___
 Echipele specializate, Da ___ Nu ___
 Administratorul clădirii, Da ___ Nu ___
 Directorul instituţiei unde ne desfăşurăm activitatea, Da ___ Nu ___
 Guvernul şi Preşedintele, Da ___ Nu ___
 Părintii noştrii, Da ___ Nu ___

11) Ce trebuie să facem când în localitatea noastră apare o alunecare?

 Să fugim din calea ei, Da ___ Nu ___
 Să stăm calmi şi liniştiţi, Da ___ Nu ___
 Să ne continuăm activităţile, Da ___ Nu ___
 Să ne îndreptăm către locurile mai sigure, Da___ Nu ___
 Să ajutăm la evacuare, salvare Da ___ Nu ___

12) Ce trebuie să facem după o alunecare, prăbuşire sau scufundare de rocă sau teren?
 Să mergem la doctor, Da ___ Nu ___
 Să ajutăm la stabilizarea alunecării, Da ___ Nu ___
 Să curăţăm curtea şi casa de pământul rezultat din alunecare, Da ___ Nu ___
 Să ajutăm la înlăturarea animalelor moarte, Da ___ Nu ___
 Să demolăm şi restul clădirii rămase în picioare, Da ___ Nu ___
 Să luăm vacanţă şi să plecăm la munte, Da ___ Nu ___
NOTĂ:
Răspunsurile la întrebări se vor nota cu X în spaţiile rezervate;
Părinţii trebuie să fie atenţi şi să parcurgă împreună cu copiii textul din acest caiet de studiu;
Pentru răspusul corect la fiecare întrebare test, părintii trebuie să comenteze cu copiii problematica abordată în manual şi
justificarea răspunsurilor date;
Orice nelămurire se va comenta la clasă de către cadrul didactic responsabil;
Părintele va semna pe caietul de studiu, fiind totodată răspunzător de parcurgerea materialului oferit pentru studiu.

Părinte sau tutore,

Nume Prenume, _________________________Semnătura,________________

Data, ________________