Casa dosoftei

Casa Dosoftei numita si Casa cu arcade este una dintre cele mai vechi cladire
laice din Iasi adapostind in prezent expozitia permanenta de literatura romana
veche din cadrul Muzeului National al Literaturii Romane Iasi.5 8âî
Din ce vreme dateaza aceasta constructie, cui a apartinut si ce rol avea nu se stie
exact deoarece despre ea nu exista nici o referire in cronicile vremii.

In ce priveste datarea acestei constructii s-au emis mai multe ipoteze:

1. Urmele zidului de incinta, ”1zid de piatra cu metereze ” graose de
un metru care inconjura Biserica Sfantul Nicolae Domnesc se pot
vedea si astazi la sud De biserica iar la nord sunt indicate pe
ambele laturi ale Casei cu arcade, cuprinzand fatada principala a
casei facand parte din zidul nordic s-a presupus initial ca ar data din
timpul Lui Stefan cel Mare intre anii 1491 1492 anii constructiei
bisericii domnesti. Biserica Sf nicolae Domnesc a fost ridicata in
afara curtii domnesti fiind mereu situata ,,in fata curtii domnesti,
sau langa curte. Cladirea ar fi apartinut initial bisericii Sf Nicolae
Domnesc
2. Dupa caracteristicile arhitectonice casa a fost atribuita de catre orest
Tafrali perioadei domniei Alexandru Lapusneanu .(1552-1561,
1564-1568) , in Arta si arheologia articolul Curtile domnesti din
iasifasc 7-8 1931 -1932 p.83 2
3. Intr-un hrisov din 29 martie 1678 , la aproape doua secole de
constructia Bisericii Domnesti Domnul moldovean antonie Ruset
1675-1678 marturiseste ca biserica :;era stricata de foc si de ploi si
a inceput reconstructia ei mentionand aceasta :” am pus multi
cheltuiala de o am tocmit de gios panÎ sus ...si i-am facut zidu-i si
chilii prinpregiur si o am facut si aceasta scaun de Mitropolie sa fie
inchinatî scaunului celui vechiu , Mitropoliei de Suceavî ”3” ca sa
fie amândoua un scaon de Mitrolpolie nedespartite a toata Tara
Moldovei ...in mana ...parinteleui Dosoftei, arhiepiscop si

1
Orasul iasi p 194
2
Iasii p372
3
Iasii vechilor zidiri p 50
Iasii.. p 50
 mitropolit a toata tara ”4 Reiese din aceste documentb ca Antonie
RUset in lipsa unei Mitropolii in iasi la acea vreme stabileste ca
aceasta bisericasa serveasca drept Mitropolie facand si case
incapatoare in jurul ei Mitropolitul tarii stabilindu-se acolo si
ramase la aceasta biserica pana in 16825
4. Potrivit interpretarii Hrisovului Lui Antonie Russet din1678 C
Erbiceanu in Lucrarea Istoria Mitropoliei Moldovei si Sucevei si
a Catedralei Mitropolitane din Iasi Bucuresti 1888 si in Arta si
arheologia cu art Primul palat mitroplitan din Iasi1933-1934 cat si
Nestor Vornicescu Resedinta Mitropolitului Dosoftei de la sfantul
Nicolae Domnesc din iasi ” in Mitropolia Moldovei Sucevei 1963 ,
Petru Comarnescu Casa Dosoftei in Cronica 19686 au sustinut ca
aceasta cladire este una dintre chiliile construite prinpregiurul
bisericii domnesti odata cu refacerea zidului cu scop de resedinta a
mitropolitului Dosoftei devenind astfel primul palat mitropolitan
din Iasi . Observam ca de la prima tiparitura din 1888 pana in 1968
istoricii au concluzionat ca in acesta casa ar fi locuit Dosoftei
Barila, mitropolitul carturar a Moldovei 1671- 1674,1675-1686
intre anii 1679 -1686. Si ca ar fi adapostit si tipografia
Mitropolitului . ”De sub teascurile noii tiparnite aduse de
Mitropolitul Dosoftei din Rusia cu sprijinul lui Nicolae Milescu
Spatarul au fost scoase la lumina carti de o deosebotă importanta
pentru dezvoltarea limbii si literaturii avand si un rol hotarator in
eliminarea limbii slavone ca limba de cult.”7
In baza interpretarii Hrisovului Lui Antonie Russet de catre istoricii mai sus
mentionati aceasta a inceput sa poarte numele de Casa Dosoftei .Dan Badarau si
Dan Caprosu in lucrarea Iasii VVechilor zidiri 1974 considera ca este ”numita
fara temei Casa Dosoftei deoarece nu exista nici o mentiune in izvoare ca ea ar
fi adapostit tipografia Mitropolitului Dosoftei cum s-a afirmat ” 8 pentru acestia
interpretarea hrisovului fiind ”curioasa”
5. UN pic de lumina in privinta datarii acestei case asu facut sapaturile
a arheologice din 1967 -1968 . Eugenia Neamtu In Precizari
arheologice simistorice cu privire la data constructiei Casei
Dosoftei 1970 precizeaza ca s-au facut sapaturi pe latura estica a
casei, in interiorul acesteia , cat si la zidul de incinta al bisericii SF
4
Iasii p50
5
Orasul iasi p186
6
Iasii p 372
7
Cartea muzeeleo literare iesene p 25
8
Iasii vechilor zidiri p 372
 Nicolae domnesc . Aceste cercetari inlatura definitiv parerile de
pana atunci cu privire la datarea constructiei . ”S-a constatat astfel
ca zidul din secolul al XVlea a fost intr-adevar refacut in secolul al
XVIIlea asa cum atesta izvoarele scrise ”9dar si ca ”edificiul a fost
inaltat sigur nu numai dupa refacerea zidului de catre antonie Ruset
ci si dupa o vreme in care cimitirul de pe acest loc a continuat sa
existe dupa aceasta refacere asa cum indica inhumarile si
reinhumarile si in general stratigrafia locului pe care s-a construit
casa”10. o dovada in acest sens o constituie si faptul ca gheorghe IN
baza faptului ca Georghe duca Duca cel care a urmat lui Antonie
Ruset 1678 -1683 a consemnand lucrarile neterminate ale
predecesorului nu mentioneaza nimic despre prezenta acestei case
in zidul de incinta al bisericii Sfantului Nicolae Domnesc inca o
dovada ca pana la plecarea definitiva Mitropolitului Dosoftei in
Polonia in 1686 este greu de presupus sa se fi adosat la zid vreo
cladire destinata scaunului mitropolitan . Concluzia istoricilor Dan
Badarau si Dan Caprosu este ca acesta cladire apartine secolului al
XVIII-lea constructia sa avannd loc ”dupa imprejurari care au dus
mai intai la abandonarea cimitirului cum de altfel s-a intamplat si
la alte manastiri si biserici din Iasi ...asa cum indica elementele
sale arhitectonice ...fiind facuta de un negustor nu a trezit nici un
ecou in izvoarele vremii” 11
Ciar daca cercetarile arheologice au demnonstrat faptul ca aparitia ei a avut loc
la o data ulterioara mitropolitului Dosoftei neputand fi pusa in legatura cu
locuirea lui Dosoftei aici si cu tuparnita acestuia , in a doua jumatate a veacului
al XVII -le a pe locul acestei case aflandu-se inca cimitirul Bisericii Domnesti,
casa si-a pastrat numele de Casa Dosoftei . Dupa restaurarea dintre anii 1966 -
1969 , in 1970 s-a organizat aici o expozitie reprezentativa prntru literatura
romana veche devenind spastiul destinat Sectiei de literatura romana veche a
Muzeului a Muzeului National al Literaturii Romane Iasi. Muzeul a fost inclus
pe Lista monumentelor istorice din judetul Iasi iar in 2005, cu prilejul
canonizarii Mitropolitului Dosoftei numele muzeului a devenit ”Sfantul Ierarh
Dosoftei Mitropolitul” .

Pe O schita a inginerului Frederic Peytavin din 1857 putem localiza cladire

numita astazi casa Dosoftei pe ulita Sfanta Vineri (strada Anastasie Panu astazi)
9
Iasii v p.373
10
Iasii p 373
11
Iasiii p 373
care se intersecteaza in fata Curtii Domnesti cu ulita Mare (Strada cel Mare si
Sfant astazi) . Ulita Sfanta Vineri ” se intindea de la actuala Hala pana la sfantul
neculai domnesc”12 (N A Bogdan Orasul iasi p.84) . Numele si vechimea Ulitei
Sfanta Vinere este in legatura cu prezentei Bisericii Sfanta Vinere cu hran=mul
Cuvioasa Parascheva pe locul halei de astazi . „Zidita de logofatul Nestor ureche
pe la sfarsitul veacului al XVI lea dupa cum se vorbeste intr-un document din
1614”13 Ea a existat pana in 1878 cand ajungand o ruina ea a fost demolata ”si
in locul altarului s-a ridecat un mic monument de piatra cu o cruce deasupra
incongiurat de un grilaj de fier care se gaseste astazi situat in mijlocul pietei
Halei”14
IN albumul ”12 vederi ale Iasului” din 1845 desenat de I Ray si Litografiat de
P. Muller se poate vedea ulita sfintei vineri servind ca piata de alimentae in
dreapta ei Actuala casa Dosoftei si mai inspate pe stanga biserica Sfanta vineri.
Dupa cum spun izvoarele vremii pe intreaga ulita Sfanta vineri se practica
negustoria, se vindeau alimente si lucruri de gospodarie15 . ”Pe ea locuiau
Cizmari care lucrau numai incaltamintea grea a muncitorilor si taranilor si tot
felul de alti maruntisari”16 . IN afara de produsele autohtone se vindeau marfuri
aduse din Polonia Rusia, Transilvania Turcia. Negustorii din iasi fiind nu doar
moldoveni ci si straini Comertul practicat de negustori alaturi de cel practicat de
mestesugari infloreste in secolul al XVII-lea in special aceasta datorandu-se in
special datorandu-se stabilirii in sec al XVIlea a resedintei domnesti principale
la iasi si apoi a capitalei tarii, curtea domneasca fiind inconjurata de dughene
negustoresti. Se presupune ca si aceasta cladire a fost ridicata de un negustor si
nu de un personaj de seama a vietii orasului din moment ce nu-s a pastrat nici o
informatie despre ea.
Interesanta ca stil cladirea este o casa negustoreasca din secolul Al XVIIiLea
”una dintre acelea cu portic spre strada... care impunea un caracter specific
oraselor moldovenesti. Ultima ramasa dintr-un sir de dughene ce au existat in
mahalaua negustoreasca a sfintei vineri asemanatoare ca stil cu dughenile de la
Constantinopol sau in Georgia, cu specific turcesc
Casa are forma aproape cubica cu ziduri ft groase din piatra . Galerie deschisa
cu cinci arcade sprijinite pe sase coloane cu capiteluri dorice servea poate pentru
etalarea in timpul zilei a marfurilor spre vanzare trecatorilor de pe ulita, fiind
ferite in acelasi timp de ploiaie , vant. Interiorul este impartit pe doua etaje doua
camere cate doua pe fiecare nivel care puteau fi folosite ca depozite . camerele
12
N a bogdan orasul iasi p 84
13
Orasul iasi p 197
14
Orasul iasi p 197
15
Orasul iasi p 84
16
Orasul iasi p 84
de la nivelul inferior au fiecare cate o fereastra si o usa la fatada principala dar si
in spate o fereastra si o usa fiecare, la nivelul superior doua camere fiecare cu
cate doua ferestre la fatada dinspre ulita si cate o fereastra la fatada spre
interiorul curtii Bisericii . Tavanul casei in forma de bolta sprijina acoperisul
neevazat refacut in timpul restaurarilor din 1966-1969 dupa dupa binecunoscuta
stampa a lui j ray de la 1845. Este posibil ca forma lui originara sa fi fost evazata
conform principiului cunoscut in epoca feudala . Geamuri mici si usi din lemn
stejar masiv din acelasi stejar masiv o scara interioara in spirala face legatura cu
nivelul superior. Se cunosc doua restaurari cea din 1966 zidurile foarte grase
ale casei pastrandu-se foarte bine pana la acea data mai recenta 2018-2019

Dosoftei (la naștere: Dimitrie Barilă; n. 26 octombrie 1624, Suceava, Moldova –

d. 13 decembrie 1693, Jovkva, Ucraina, în poloneză Zolkiew) a fost un cărturar
român, mitropolit al Moldovei, poet și traducător. În 2005 Biserica Ortodoxă
Română l-a trecut în rândul sfinților. Călugărit la Probota (c. 1648), sub numele
Dosoftei, a fost ales episcop la Huși (1658 - 1660) și Roman (1660 - 1671), apoi
mitropolit al Moldovei (1671-1674 și 1675 - 1686). În toamna anului 1686,
datorită evenimentelor politice din acea vreme, a fost dus în Polonia de oștile
regelui Jan Sobieski, unde a rămas până la sfârșitul vieții.

A fost unul dintre cei mai mari cărturari din istoria română, fiind primul poet
național, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox, primul
traducător din literatura dramatică universală și din cea istorică în românește,
primul traducător al cărților de slujbă în românește în Moldova, primul cărturar
român care a copiat documente și inscripții, unul dintre primii cunoscători și
traducători din literatura patristică și post patristică și care a contribuit la
formarea limbii literare românești. In 1975 din recunostinta fata de sfantul
Dosoftei al Moldovei in curtea muzeului a fost asezata o statuie de bronz a
acestuia realizata de sculptorul Iftimie Barleanu alaturi de casa cea veche fiind
trecuta si ea pe lista monumentelor istorice din judetul Iasi in 2004.
In muzeul Casa Dosoftei se gasesc astazi
În muzeu se găsesc exponate unicat, cum ar fi:[8]

manuscrise și cărți vechi - o copie a unui Pateric (manuscris slavon din 1350-
1380), un Liturghier tipărit de Macarie (1508, considerat prima tipăritură de pe
teritoriul românesc), un Apostol copiat de popa Bratu din Brașov (1559-1560),
un Molitvelnic tipărit de Dimitrie Liubavici, un Triod tipărit de Coresi (1578),
Psaltirea slavonă tipărită de Coresi, Cartea românească de invățătură sau
Cazanie (scrisă de mitropolitul Varlaam Moțoc în 1643, considerată prima
tipăritură în limba română din Moldova), Psaltirea în versuri (tipărită de
mitropolitul Dosoftei în 1673) și o Evanghelie din 1682, ce a aparținut tot
mitropolitului, Biblia de la București (tipărită de Șerban Cantacuzino în 1688),
un Hronograf care a aparținut lui Mihai Eminescu, precum și cele mai vechi
copii ale letopisețelor lui Grigore Ureche și Miron Costin.
o colecție de icoane din secolele al XVI-lea - al XVIII-lea
o machetă de tiparniță din timpul mitropolitului Dosoftei