ECOSISTEME

Curs 3
Concepte fundamentale în studiul
ecosistemelor. Clasificarea
ecosistemelor.
Concepte fundamentale în studiul ecosistemelor

Ecosistem = totalitatea organismelor vii, a mediului abiotic şi a interacţiilor

diferitelor componente ale ecosistemului (Mathavan)

Ecologia ecosistemelor = studiul interacțiunilor organismelor cu circuitul

materiei și fluxul de energie

Biogeocenoza = fragment din scoarţa terestră, care cuprinde părţi din atmosferă,
litosferă, hidrosferă, cu elemente ale biocenozei, într-o configuraţie unitară
(Sukacev)

Habitat = mediul abiotic al unei plante sau animal (stricto sensu)

Concepte fundamentale în studiul ecosistemelor

Biocenoză = (bios + cenosis) = totalitatea organismelor vii - vegetale și animale -

care interacționează între ele și care conviețuiesc în același biotop, formând cu
acesta un tot unitar și care se află într-un echilibru dinamic dependent de
condițiile biotopului.

Biotopul = (bios + topos) = totalitatea factorilor abiotici dintr-un ecosistem, care

structurează componența unei biocenoze și care este în permanență modificat
de respectiva biocenoză pe parcursul evoluției ecosistemului.

Factori abiotici = (a + bios) = factori fizici, chimici (după fel); geologici, climatici,
cosmici, hidrologici (după sursă)
Concepte fundamentale în studiul ecosistemelor

Comunitate ecologică = biocenoză = toate organismele vii (microorganisme,

plante, ciuperci, animale) care conviețuiesc în același loc (biotop) în același timp
(Cotgreave & Forseth, 2002).

Structura = mod de organizare internă, de alcătuire a unui corp, a unui sistem;

mod de asociere a componenților unui corp sau a unui întreg organizat,
caracterizat prin forma și dimensiunile fiecărui element component, prin
aranjarea lor unul față de celălalt și prin interacțiunile lor reciproce (dexonline)

Funcție = Activitate proprie a fiecărui organ, aparat, țesut din organismele vii ale
viețuitoarelor. În cazul ecosistemelor: activitățile desfășurate de componentele
structurale.
Concepte fundamentale în studiul ecosistemelor

Populație versus specie

Specie = categorie sistematică fundamentală, alcătuită din organisme de același

fel (asemănătoare), capabile să se reproducă între ele și să aibă urmași fertili și
viabili, izolate reproductiv față de alte specii.

Populație = totalitatea indivizilor unei specii care conviețuiesc la nivelul aceluiași

teritoriu
Concepte fundamentale în studiul ecosistemelor
Ecosistem versus habitat. Câteva asemănări și distincții.

Habitat = locaţia fizică sau tipul de mediu în care trăieşte un organism sau o populaţie de organisme (Biology Online)

Habitat = un loc sau un mediu în care un animal sau o plantă trăieşte şi se dezvoltă în mod normal/natural (Merriam-Webster)

Habitat = locul de viaţă al unui organism sau al unei comunităţi de organisme, caracterizat de proprietăţile sale fizice sau biotice
(Oxford Dictionary of Ecology)

Habitat = o întidere topografică omogenă în ceea ce priveşte componentele fizice şi biotice, la scara fenomenului studiat (Blondel,
Corine, 1995)

Habitat = ecosistem (Habitatele din România, 2005)

Staţiune = habitat în sens strict / mediu abiotic (idem)

Habitat = comunităţi de plante şi animale, ca elemente caracteristice ale mediului abiotic, împreună cu factori abiotici, acţionând
împreună la o anumită scară (EUNIS)
Clasificarea ecosistemelor. De ce trebuie ?

● Identificarea şi delimitarea spaţială a unui ecosistem reprezintă premisele

studierii capitalului natural (bunuri şi servicii)
● Identificarea calităţii şi importanţei ecosistemelor
● Identificarea şi managementul vulnerabilităţii şi a ameninţărilor asupra
ecosistemelor
Clasificarea ecosistemelor. De unde pornim cu clasificarea ?

❖ De la aspectele funcționale ?
❖ De la aspectele structurale ?

Problema principală: sunt sisteme deschise, care realizează permanent

schimburi de energie și materie între ele, cu discontinuități funcționale greu de
observat. Discontinuitățile structurale sunt mai ușor de reperat.
Clasificarea ecosistemelor. De unde pornim cu clasificarea ?
Clasificarea ecosistemelor. De unde pornim cu clasificarea ?
Clasificarea ecosistemelor. Diferența de scară.

Ecosferă

Ecozone

Biomuri

Regiuni biogeografice

Complexe de ecosisteme

Ecosisteme
Ecosfera
Ecozone
Ecozone
Biomurile
Clasificarea biomurilor
Corespondența latitudine - altitudine
Regiunile biogeografice din Europa
Regiunile biogeografice din România
Ecoregiunile din România
Categorii majore de ecosisteme naturale şi semi-naturale
(NBSAP Ro)

❖ Ecosisteme marine şi de coastă

❖ Ecosisteme de apă dulce şi salmastră
❖ Ecosisteme forestiere
❖ Ecosisteme de pajişti
❖ Ecosisteme subterane
Ecosisteme naturale, semi-naturale şi antropizate

❖ 47% Ecosisteme naturale şi semi-naturale

❖ 45% Ecosisteme agricole
❖ 8% Ecosisteme urbane, industriale, infrastructură
Tipuri diferite de clasificări la nivelul UE și RO

Corine biotopes, 1995, Corine habitats

Palearctic habitats, 1996

EUNIS habitat classification, 1996

Emerald habitat classification, 1998

Habitatele din România, 2005

Natura 2000 (Annex I), ver. EUR 27, 2007

Clasificarea EUNIS
Principalele clase de habitate, cf. Doniță
Principalele subclase
de habitate din RO
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu

❖ Ecosisteme terestre

❖ Ecosisteme acvatice

❖ Ecosisteme subterane
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Clasificare ecosisteme cf. Pricope & Măzăreanu
Bibliografie

❖ “Ecosistemele din România”, Constantin Pârvu, Ed. Ceres, 1980

❖ “Ecologie generală”, C. Măzăreanu, F. Pricope, Ed. Univ. Bacău, 2007
❖ “Enciclopedia naturii europene”, Milos Andera, Ed. Mladinska, 2007
❖ “Habitatele din România”, N. Doniţă et al., Ed. Tehnică Silvică, 2005
❖ „Biogeografie”, A.L. Stănilă, Ed. Fundaţiei România de mâine, Buc. 2006
❖ „Vegetaţia României”, N. Doniţă et al., Edit. Tehnică Agricolă, Buc. 1992
❖ ”Ecologie și protecția mediului. Manual preparator”, Gh.Mohan și A.Ardelean, Ed.
Scaiul, București, 1993