Educația nonformală - o forță educațională majoră în contextul actual

Seria I Grupa I
Nume cursant: Ion Daniel SERAFIMESCU
MODULUL II , ZIUA 9
1.Clasificarea și evaluarea elementelor educației nonformale (ENF) pot
varia în funcție de contextul specific, de țară și de opinii individuale. Cu
toate acestea, iată o posibilă listă generală, bazată pe observații și tendințe
comune:
********** Excursii și călătorii de studiu
********* Ateliere practice și activități de lucru în echipă
******** Programe de mentorat
******* Proiecte de voluntariat
****** Conferințe și seminarii
***** Studii de caz și proiecte de cercetare
**** Cursuri online și resurse digitale
*** Stagiile de practică
** Cluburi și organizații studențești
*Programe de dezvoltare personală și leadership
Am ales această clasificare ținând cont de particularitîțile de vârstă ale
elevilor la care predau, dar și de trăsăturile specifice ale comunității
locale/mediului de provenineță. Consider că în funcție de nevoi această ordine
se poate modifica și că fiecare profesor poate avea propriile opțiuni. Cel mai
important este că, indiferent de stilul abordat, rezultatul actului educațional
trebuie să fie ridicat. O să justific mai aplicat anumite alegeri:
- Nu avem cluburi studențești în comunitate și de aceea i-am acordat doar
două steluțe.
- Deși consider leadershiping-ul foarte important, mă tem că termenul nu
este suficient de bine înțeles și poate crea atitudini greșite, mai ales în
cazul unor copii cu CEȘ (aroganță, bullying etc).
2. Planul de acțiune pentru implicarea copiilor cu cerințe educaționale
speciale în activități nonformale, alături de ceilalți colegi, poate fi structurat
în mai multe etape. Este important să se țină cont de diversitatea nevoilor și
capacităților fiecărui copil, precum și de resursele disponibile. Iată un
posibil plan de acțiune:
Educația nonformală - o forță educațională majoră în contextul actual
Seria I Grupa I
Nume cursant: Ion Daniel SERAFIMESCU
MODULUL II , ZIUA 9
Etapa 1: Identificarea nevoilor și resurselor
1. Evaluare individuală: Realizarea unei evaluări individuale pentru fiecare elev
cu cerințe educaționale speciale pentru a identifica nevoile lor specifice și
abilitățile existente.

2. Resurse disponibile: Identificarea resurselor umane și materiale disponibile în

școală pentru a sprijini copiii cu nevoi speciale în activitățile nonformale.
Etapa 2: Planificarea activităților
1. Grupuri mici și variate: Planificarea activităților nonformale în grupuri mici și
variate pentru a permite adaptarea la nevoile individuale ale fiecărui copil.
2. Alegerea activităților potrivite: Selecția de activități care pot fi adaptate și
incluse în mod eficient pentru a satisface diversitatea nevoilor, cum ar fi arte
vizuale, muzică, jocuri interactive etc.
Etapa 3: Formarea personalului și sensibilizarea colegilor
1.Formare pentru profesori și personal: Furnizarea de formare suplimentară
pentru profesori și personal în domeniul educației incluzive și adaptării
activităților nonformale.
2. Sensibilizarea colegilor: Organizarea de sesiuni de sensibilizare și educație
pentru ceilalți colegi pentru a promova înțelegerea și sprijinul reciproc.
Etapa 4: Implementarea planului
1. Adaptarea activităților:Adaptarea activităților nonformale pentru a se potrivi
cu nevoile individuale ale fiecărui copil, asigurându-se că toți se simt incluși și
sprijiniți.
2. Monitorizare și feedback: Monitorizarea constantă a progresului fiecărui copil
și furnizarea de feedback atât elevilor, cât și personalului implicat.
Etapa 5: Evaluare și ajustare
1. Evaluare constantă:Evaluarea constantă a eficacității planului și ajustarea
acestuia în funcție de nevoile și progresele identificate.
2. Feedback și implicare părintească: Implicarea părinților în procesul de
evaluare și ajustare, asigurându-se că sprijinul lor este integrat în planul de
acțiune.
Educația nonformală - o forță educațională majoră în contextul actual
Seria I Grupa I
Nume cursant: Ion Daniel SERAFIMESCU
MODULUL II , ZIUA 9
Prin aplicarea acestui plan, se poate crea un mediu educațional inclusiv, care
să sprijine dezvoltarea armonioasă a tuturor copiilor, indiferent de nevoile lor
specifice. Este crucială flexibilitatea și adaptabilitatea pentru a răspunde la
schimbările necesare în timp.