Spune STOP linșajului emoțional la locul de

muncă! Instanțele din Romania au obligat șefii

abuzivi la daune de 100.000 euro!

V
Hărţuirea morală la locul de muncă este un fenomen destul de des întâlnit în raporturile juridice
ide muncă, fiind "unealta" cel mai des folosită atunci când se doreşte eliminarea unui angajat.
dDeterminarea unui angajat de a-și da demisia prin aplicarea asupra acestuia a oricărei forme de
ehărțuire este varianta "low-cost" preferată de angajatori în detrimentul concedierii legale, care este
omult mai costisitoare.
Statisticile la nivelul Uniunii Europene arată că 10% din angajati sunt victime ale unei forme de
hărțuire, fie ea fizică, psihologică sau sexuală, așadar fenomenul nu este nici pe departe marginal,
P
lfiind regăsit atât în companii mici, cu puțini angajați cât și la nivelul companiilor sau corporațiilor
amultinaționale cu un număr mare de angajați.
yHărțuirea morală la locul de muncă nu se regăsea ca atare, cu o definiție exactă în legislația din
eRomania, însă, asta nu înseamnă că astfel de fapte nu au fost sancționate de instanțele de judecată
rcu daune foarte mari, cum este cazul în Dosar nr. 6294/117/2014 , unde prin Decizia civilă
nr.2658/a/2016 Curtea de Apel Cluj a obligat societatea publică de radiodifuziune să recompenseze
suferința psihică a unui angajat hărțuit la locul de muncă cu suma de 100.000 euro
În prezent, legislația în materie a fost îmbunătățită prin Legea 167/2020, publicată în plină
pandemie de Covid 19.
Este important să rețineți că nimeni nu trebuie să suporte niciun fel de formă de hărțuire la locul
de muncă, cu atât mai mult cu cât, hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează disciplinar,
contravențional sau penal, după caz.
Mereu clienții ne întreabă "Ce întelegem prin hărțuire morală, sau mobbing? Care sunt limitele
când o critică...fi ea si mai agresivă, devine un act de hărțuire?"
Actualmente, chiar legiuitorul a acordat o definiție acestei noțiuni, precizând că prin hărțuire morală
înțelegem orice comportament exercitat cu privire la un angajat de către un alt angajat care este
superiorul său ierarhic, de către un subaltern și/sau de către un angajat comparabil din punct de
vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a
condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității angajatului, prin afectarea sănătății sale
fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia.
Astfel, semnele acestui fenomen pot îmbrăca forme diverse, de la izolare şi ignorare completă, la
atac la persoană, umilire, discreditare prin cuvinte jignitoare adresate direct sau sub forma unor
bârfe repetate cu alţi colegi, acordrea unor calificative incorecte, refuzul de a recunoaste meritele
profesionale, de a respecta criteriile de promovare sau de a acorda bonusuri sau alte compensații
materiale, ridiculizare, critici nefondate, aluzii cu privire la viața personală sau activitatea
profesională, discriminare pe baza de gen, nationalitate, etnie sau alte forme de discriminare,
remarci nepotrivite legate de vârstă, sănătate sau pregătirea profesională, etc.
Trebuie să știți că vă confruntați cu fenomenul de hărțuire morală la locul de muncă când acțiunile
sau inacțiunile au un caracter sistematic și pot aduce atingere demnității, integrității dvs. fizice ori
mentale sau când vă pun în pericol munca sau degradează climatul de lucru, așa încât, o situație
nefericită cu un caracter izolat, fără consecințe grave nu se va putea încadra în această categorie de
fapte.
Cu toate acestea, conform noii legi, inclusiv stresul și epuizarea fizică intră sub incidența hărțuirii
morale la locul de muncă, așadar învățați să spuneți NU oricăror solictări din partea angajatorului
cară vă pot afecta emoțional și mai ales... refuzați să fiți victime!
Din păcate, de cele mai multe ori, angajatul hărţuit psihologic acceptă condiţiile incorecte de lucru,
cum ar fi schimbarea postului, scăderea salariului cu păstrarea sarcinilor de lucru sau chiar cu o
creştere a volumului de muncă, în speranța că tortura emoțională va înceta, însă de multe ori nu se
întâmplă așa. Angajaţii linșați emotional ajung să aibă un nivel scăzut de încredere în propriile
forţe, competenţe şi abilităţi, efectele mobbing-ului exercitat pe termen lung având consecințe grave
asupra sănătății victimei, care în multe situaţii renunţă la lupta inegală și își dă demisia spre
satisfacția agresorului.
Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală, așa încât niciun
angajat nu va putea fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la
salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a
fost supus sau că a refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă.
Se impune a preciza faptul că, în situația unui caz de hărțuire la locul de muncă, angajații care
săvârșesc astfel de fapte, răspund disciplinar, contravențional sau penal putând fi sancționați cu
amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei, dar și obligați la plata de daune morale.
Pe de altă parte, angajatorul are obligația de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii și
combaterii actelor de hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul
intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire
morală la locul de muncă, în caz contrar riscând sancțiuni de de la 30.000 lei la 50.000 lei
Este interzisă stabilirea de către angajator, în orice formă, de reguli sau măsuri interne care să
oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărțuire morală la
locul de muncă, așa încât competiția acerbă între angajați stimulată de angajatori trebuie să fie
tratată cu mare precauție, în caz contrar acestia riscând amenzi de la 50.000 lei la 200.000 lei, dar și
obligarea la plata de daune morale pentru prejudiciul suferit de victimă.
Fiind recunoscută poziția dominantă a angajatorului în raport cu salariatul, victima hărțuirii morale
la locul de muncă trebuie să dovedească numai elementele de fapt ale hărțuirii morale, sarcina
probei revenind angajatorului, în condițiile legii. Intenția de a prejudicia prin acte sau fapte de
hărțuire morală la locul de muncă nici măcar nu trebuie dovedită într-un astfeld e litigiu.
Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de
judecată poate, în condițiile legii:
a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte
sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză; b) să dispună
reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză; c) să dispună obligarea angajatorului la plata
către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost
lipsit; d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și
morale; e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru
consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către
medicul de medicină a muncii; f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor
disciplinare ale angajatului.
Dacă simțiți că sunteți victima oricărei forme de hărțuire la locul de muncă, trimiteți-ne un email pe
adresa office@gherghina-law.ro și avocații noștri, împreună cu Asociația pentru Justiție și
Combaterea Abuzurilor, vor fi alături de dumneavoastră și vă vor sprijini în demersurile juridice ce
se impun, pentru restabilirea ordinii juridice și obținerea cuvenitelor recompense morale.
Acest articol nu reprezinta consultanță juridică și trebuie utilizat doar ca o sursă inițială de
informare juridică!