Neasigurarea resurselor

necesare pentru ca un
salariat să-şi îndeplinească
sarcinile de muncă poate
reprezenta hărţuire morală
în Resurse umane, 9 Iunie 2021

Lucia TozaruRedactor, avocatnet.ro

Presiunea pusă pe salariaţi, în limite rezonabile, ar putea avea efecte

benefice asupra activităţii unei companii, însă atunci când vorbim
despre lipsa resurselor necesare, a sprijinului din partea
superiorului sau a colegilor pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă
de către un salariat trecem în domeniul stresului ce reprezintă o
formă de hărţuire morală la locul de muncă, a explicat un specialist
în relaţii de muncă în cadrul unei conferinţe recente organizate
de avocatnet.ro.

Stresul legat de locul de muncă este răspunsul pe care salariaţii îl

pot avea când se confruntă cu solicitări şi presiune care nu se
potrivesc cunoştinţelor şi abilităţilor personale şi care reprezintă o
provocare căreia sunt nevoiţi să-i facă faţă. Trebuie menţionat că
stresul la locul de muncă se produce în numeroase circumstanţe,
însă poate fi agravat când salariaţii simt că nu au sprijin din partea
superiorilor sau colegilor, având totodată un control redus asupra
muncii pe care o prestează.

În momentul în care sunt sarcini legate de munca salariaţilor şi

superiorii consideră că ele pot fi îndeplinite cu succes de salariaţii
respectivi, ar trebui să le acorde şi sprijin, eventual să-i îndrume
astfel încât împreună să atingă obiectivul pe care îl au, sau ajutor din
partea colegilor. În caz contrar, salariatul va fi supus unui stres
accentuat. Iar stresul este o formă de hărţuire morală la locul de
muncă - conform Legii nr. 167/2020 - pe care angajatorul are
obligaţia de a o preveni conform politicii antihărţuire.

„Stresul reprezintă o formă de hărţuire morală la locul de muncă,

iar un salariat care nu primeşte resursele necesare sau sprijin din
partea superiorului sau colegilor pentru a-şi îndeplini sarcinile de
muncă primite este supus unui stres. Trebuie analizat dacă, în mod
rezonabil, sarcina pe care eu i-am trasat-o angajatului poate fi
realizată cu ceea ce îi pun la dispoziţie. Pentru că s-ar putea să nu
reuşească acel angajat să-şi îndeplinească sarcinile, şi pe bună
dreptate, şi este posibil ca, în situaţia în care se ajunge în instanţă,
să poată dovedi acest lucru. Nu poţi pune un salariat să facă ceva
fără să îmi dai resursele necesare”, a explicat Dan Năstase,
consilier juridic specializat în relaţii de muncă, în conferinţa
„Hărţuirea morală la locul de muncă” organizată pe 27 mai
de avocatnet.ro.

Specialistul atrage atenţia şi asupra faptului că există o confuzie

între presiune şi stres, iar cel din urmă este folosit uneori drept
scuză pentru practici negative de management: „Dacă avem un
manager care spune «Vă pun la presiune pentru că altfel nu veţi
da randament», el, de fapt, generează o situaţie de stres acolo şi va
avea rezultatul pe care nu îl doreşte, respectiv, oamenii vor face
greşeli”.

Pe lângă situaţia menţionată anterior de Dan Năstase, importante

sunt şi cauzele generatoare de stres la locul de muncă pe care
Organizaţia Mondială a Săntăţii le-a identificat:

 activitatea montonă / repetitivă;

 sarcini (aparent) neînsemante / sub-stimulare;
 dezechilibru în repartizarea sarcinilor;
 activităţi desfăşurate sub presiune:
 activităţi solicitante din punct de vedere emoţional;
 program de lucru strict/inflexibil;
 program prelungit de lucru/imprevizibil;
 lucrul în ture;
 lipsa de participare la luarea deciziilor;
  lipsa controlului asupra muncii efectuate / ritmului de lucru;
 lipsa controlului asupra metodelor şi mediului de lucru;
 lipsa experienţei/pregătirii.

Important! Hărțuirea morală la locul de muncă este orice

comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce
atingere demnității, integrității fizice ori mentale a unui angajat sau
grup de angajați, punând în pericol munca lor sau degradând
climatul de lucru. Intră în sfera hărțuirii morale și stresul și
epuizarea fizică la locul de muncă, potrivit aceleiași legi recente.