Viul de dincolo de materie.

Revelații cuantice în Fiziopatologie (eBook)

Colecții: Noua Spiritualitate
Autor(i):Mihaela Gheorghiu
An apariție:
2021

Cu o prefață semnată de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan

Pe copertă: funcția de undă a unei particule cuantice aflată în mișcare (online.stanford.edu)
Colecţia Noua Spiritualitate este coordonată de Dumitru Constantin-Dulcan.

Mihaela Gheorghiu publică o carte de avangardă, nescrisă încă în literatura noastră științifică. O lucrare
originală, rod al unor preocupări care au solicitat un mare travaliu și o informare amplă, extinsă inter- și
transdisciplinar. Corelațiile structurale și funcționale dintre om și Univers, înscrierea lor în contextul etic al
tradițiilor noastre spirituale conferă, de asemenea, un apreciabil merit acestei lucrări. Cartea Mihaelei
Gheorghiu se înscrie sub zodia fizicii cuantice care, cu sau fără voia noastră, ne trimite prin forța
experimentului științific la acceptarea unei noi cosmologii, la o nouă înțelegere a conceptelor de transcendență
și spiritualitate. (Dumitru Constantin-Dulcan)

***
Rezultatele miilor de cercetări, dintre care unele au cel puțin patruzeci de ani, confirmă existența unui mod
subtil de manifestare, prin unde și câmpuri, a biomoleculelor, celulelor și țesuturilor. De cel puțin 40-50 de
ani, este demonstrată, caracterizată și cuantificată emisia de lumină biologică, de biofotoni, adică de câmp
electromagnetic, din toate structurile vii. Cu cât dificultatea metabolică a unui țesut este mai mare, cu atât
emisia de biofotoni este mai intensă. Care este semnificația acestui fenomen? Studentul în Medicină și
Medicul sunt educați foarte vag sau deloc în această direcție. Este clar că prezentarea mecanismelor de
funcționare a Viului nu se mai poate opri doar la codurile de semnalizare biochimică, la molecule și gene. În
spatele lor operează coduri de frecvențe, lungimi de undă, manifestări ondulatorii, care fac ca structurile
noastre să intre în coerență. Tot de aici începe Boala. Această lucrare își propune să extindă granița de
înțelegere a Viului normal și patologic dincolo de materie. Pentru aceasta, am ales să prezint Plămânul, Inima,
Ficatul și Rinichiul într-un joc informațional care glisează permanent între particulă și undă, între Fiziologie și
Fiziopatologie, între Anatomie funcțională și Biologie moleculară, între Fizică clasică și Fizică cuantică.

De zeci de ani, înțelegerea fenomenelor biologice, fie ele normale sau patologice, se oprește la frontiera la care
se termină explicația biochimică, moleculară sau genică. Mii de experimente argumentează că Viul înseamnă
mult mai mult, înseamnă și unde, câmpuri, interferență, coerență sau pierderea coerenței, comportament
cuantic valabil de la particule subatomice până la nivel molecular și chiar celular. Toate aceste experimente
dovedesc fără drept de apel că lumea materială este dublată de o lume a vibrațiilor și câmpurilor, cele două
neavându-și sensul una fără cealaltă, în această dimensiune a existenței Universului. (Mihaela Gheorghiu)

Cuprins
Prefață de Prof. univ. dr. Dumitru Constantin-Dulcan
Cuvânt-înainte
RESPIRAȚIA – ÎNTRE DOGMĂ ȘI MISTER
Capitolul 1. Respirația – mecanism cuantic?
CE ȘTIM CĂ NU ȘTIM?
MEMENTO DE ANATOMIE FUNCȚIONALĂ ȘI FIZIOLOGIE A PLĂMÂNULUI
A. Zona de transport. Caracteristici ale căilor aeriene intrapulmonare. Caracteristici ale circulației aerului.
Caracteristici ale circulației sanguine intrapulmonare. Inervația plămânului. Țesutul conjunctiv pulmonar. B.
Zona respiratorie. Caracteristici anatomice. Caracteristici histologice și funcționale ale structurilor de schimb
gazos (Versantul alveolar. Interstițiul pulmonar. Versantul capilar). Microbiota pulmonară
ENIGMATICA MOLECULĂ DE OXIGEN
CLARIFICĂRI
FORMIDABILA MOLECULĂ DE APĂ
Proprietățile electrice și magnetice ale apei. Apa interfacială. Teoria vidului fizic și teoria câmpului cuantic.
Domeniile de coerență ale apei. Zonele de excludere ale apei interfaciale. Forța motrice a curenților protonici
și rolul lor în menținerea fluxurilor lichidiene biologice
SĂ REVENIM…
ULTIMA REDUTĂ: ÎNCĂRCAREA OXIGENULUI PE HEMOGLOBINĂ
ANALOGII… FRACTALI… SIMBOLURI…
Capitolul 2. Fiziopatologia insuficienței respiratorii pulmonare (I)
INSUFICIENȚA RESPIRATORIE DE ORIGINE PULMONARĂ
MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE IRP
A. Accentuarea inegalității raportului V/Q (Inegalitatea distribuției ventilației. Inegalitatea distribuției
perfuziei. Asocierea celor două mecanisme. Efectele inegalității raportului V/Q asupra schimbului gazos
pulmonar. Vasoconstricția pulmonară hipoxică). B. Hipoventilația alveolară generalizată. C. Tulburări de
difuziune prin membrana alveolo-capilară (1. Mecanismele indirecte. 2. Mecanismele directe). D. Efectul de
shunt vascular intrapulmonar
Capitolul 3. Fiziopatologia insuficienței respiratorii pulmonare (II)
MECANISMELE COMPENSATORII DIN IRP
Polipneea. Stimularea activității centrilor vegetativi simpatici. Poliglobulia. Creșterea desaturării
oxihemoglobinei la nivel tisular. Activarea factorului de transcripție HIF-1α. Creșterea sintezei de citocromi
FIZIOPATOLOGIA AFECȚIUNILOR PROTOTIP PENTRU IRP
1. FIZIOPATOLOGIA BRONHOPNEUMOPATIEI OBSTRUCTIVE CRONICE (BPOC)
Mecanismele hipoventilației pulmonare în BPOC (a. Îngustarea intrinsecă a căilor aeriene afectate. b.
Obliterarea parțială sau totală a bronhiilor mici prin hipersecreție de mucus. c. Scăderea reculului elastic
pulmonar. d. Spasmul musculaturii bronhiilor și bronhiolelor. e. Compresiunea extrinsecă a căilor aeriene mici
de către alveolele vecine hiperinflate)
2. FIZIOPATOLOGIA ASTMULUI BRONȘIC (AB)
A. Anomaliile imunologice și de descărcare a mediatorilor proinflamatori. B. Anomaliile sistemului nervos
vegetativ
3. DETALII FIZIOPATOLOGICE ALE BPOC ȘI AB – ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI PRIVIND:
CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE, MECANISMELE MOLECULARE, CONSECINȚELE
MORFOFUNCȚIONALE ALE INFLAMAȚIEI ÎN BPOC ȘI ÎN AB, IMPLICAȚIILE CUANTICE

CELULELE EFECTORII PARTICIPANTE ÎN BPOC ȘI ÎN AB (Mastocitele. Macrofagele. Celulele

dendritice bronho-pulmonare. Eozinofilele. Neutrofilele. Limfocitele T. Limfocitele B. Celulele structurale).
MECANISMELE MOLECULARE (Mediatorii lipidici. Citokinele. Chemokinele. Speciile reactive de oxigen.
Proteazele. ATP. Fenotipul secretor asociat senescenței celulare. Inflamația sistemică și comorbiditățile).
CONSECINȚELE MORFOFUNCȚIONALE ALE INFLAMAȚIEI ÎN BPOC ȘI ÎN AB (Modificările
musculaturii netede bronșice. Modificările vascularizației nutritive. Hipersecreția de mucus. Efectele
inflamației asupra mecanismelor de reglare nervoasă. Fibroza bronșică). IMPLICAȚIILE CUANTICE ALE
MECANISMELOR MOLECULARE DIN BPOC ȘI AB (A. Comportamentul cuantic al speciilor reactive de
oxigen și al celorlalți mediatori inflamatori. B. Consecințele cuantice ale fibrozei)
CORDUL – ÎNTRE POMPĂ ASPIRO-RESPINGĂTOARE ȘI RĂSCRUCE ENERGO-
INFORMAȚIONALĂ
Capitolul 4. Un alt fel de început…
Comunicarea neurologică. Comunicarea biochimică/umorală (prin hormoni). Comunicarea energetică (prin
câmp electromagnetic). Comunicarea biofizică (prin unda pulsului și câmpuri de torsiune)
INSUFICIENȚA CARDIACĂ (IC)
Definiție. Clasificarea IC
Capitolul 5. Fiziopatologia insuficienței cardiace (I)
MECANISMELE FIZIOPATOLOGICE ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE
A. Modificări ale mecanismelor sistemice neuroendocrine de reglaj cardio-vascular (Creșterea activității
sistemului nervos vegetativ simpatic (SNVS). Creșterea activității sistemului renină-angiotensină-aldosteron
(SRAA). Modificări endocrine). B. Modificări ale mecanismelor autocrine și paracrine de reglaj cardio-
vascular (alterarea balanței dintre vasoconstrictori și vasodilatatori). 1. Vasoconstrictori (Endotelinele.
Neuropeptidul Y. Urotensina 2. Tromboxanul A2). 2. Vasodilatatori (Oxidul nitric. Bradikinina.
Adrenomedulina. Prostaglandinele PGI2 și PGE2. Adipokinele). C. Activarea reacției inflamatorii
intracardiace. D. Apariția fenomenului de remodelare cardiacă
UN ALT FEL DE ÎNȚELEGERE…
Capitolul 6. Fiziopatologia insuficienței cardiace (II)
MECANISMELE COMPENSATORII ALE INSUFICIENȚEI CARDIACE
I. MECANISME COMPENSATORII CENTRALE (CARDIACE)
A. Creșterea activității sistemului nervos simpatic la nivel cardiac. B. Dilatația cardiacă (mecanismul
diastolic)ꓽ 1. Efectele favorabile ale dilatației ventriculare. 2. Efectele nefavorabile ale dilatației ventriculare
(Creșterea tensiunii intraparietale. Distensia excesivă ventriculară. Scăderea umplerii ventriculare prin
scăderea complianței). C. Hipertrofia miocardică (mecanismul sistolic)ꓽ Hipertrofia miocardică fiziologică.
Hipertrofia miocardică patologică. Mecanismele moleculare ale hipertrofiei ventriculare. Efectele nefavorabile
ale hipertrofiei miocardice
II. MECANISMELE COMPENSATORII PERIFERICE (EXTRACARDIACE)
Redistribuția debitului ventriculului stâng prin vasoconstricție periferică selectivă. Creșterea desaturării
hemoglobinei la nivel tisular. Folosirea de către țesuturi a unui metabolism predominant anaerob. Retenția
hidrosalină
UN ALT FEL DE FINAL...
FICATUL – ÎNTRE PUTEREA LUI PROMETEU ȘI CIOCUL DE VULTUR AL FIBROZEI
Capitolul 7. Fiziopatologia insuficienței hepatice (I)
SINDROMUL DE INSUFICIENȚĂ HEPATO-CELULARĂ
Etiologie. Fiziopatologia cirozei hepatice (mecanismul general). Mecanismele fiziopatologice detaliate ale
cirozei hepatice (Transmiterea intercelulară a informației, în condiții normale și în ciroza hepatică.
Transmiterea intracelulară a informației, în condiții normale și în ciroza hepatică – oscilațiile și undele de
calciu). Sindroamele de insuficiență funcțională hepatică (Sindromul nutrițional-metabolic. Sindromul
endocrin. Sindromul hemoragic. Sindromul de colestază. Sindromul de deficit al funcției antitoxice hepatice)
CALCIUL... ULTIMA FRONTIERĂ?
Capitolul 8. Fiziopatologia insuficienței hepatice (II)
SINDROMUL DE HIPERTENSIUNE PORTALĂ (HTP)
FIZIOPATOLOGIA HIPERTENSIUNII PORTALE DIN CIROZA HEPATICĂ ꓽ A. Despre regenerarea
ficatului (1. Rolul-cheie în balanța regenerare – fibroză aparține celulelor endoteliale sinusoidale. 2.
Regenerarea ficatului necesită sincronizarea în schimbul de informație dintre celulele parenchimatoase și non-
parenchimatoase. 3. Fibroza hepatică este un proces reversibil, până la un anumit punct). B. Consecințele
funcționale ale modificărilor histologice ale lobulului hepatic (Modificările circulației hepatice. Modificările
circulației sistemice. Alte consecințe). C. Complicațiile HTP (Ruptura varicelor esofagiene. Apariția ascitei.
Sindromul de encefalopatie hepatică)
TRANZIȚII... ARMONIE... UNDĂ
RINICHIUL – ÎNTRE SIMFONIA ȘI CUMPĂNA APELOR
Capitolul 9. Fiziopatologia insuficienței renale (I)
MEMENTO ANATOMO-FIZIOLOGIC
Caracteristici importante de anatomie funcțională. Particularități de vascularizație. Câteva aspecte utile de
arhitectonică a nefronului. Particularități funcționale ale componentelor nefronului. Particularități ale
reabsorbției apei de-a lungul componentelor tubulare. Aparatul juxtaglomerular
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE ACUTE (IRA)ꓽ Mecanismele etiopatogenice. Mecanismele
fiziopatologice generale (1. IRA de cauză prerenală. 2. IRA de cauză renală. 3. IRA de cauză postrenală).
Descrierea detaliată a mecanismelor fiziopatologice (1. Modificările hemodinamicii intrarenale. Fenomenele
de sincronizare funcțională. 2. Declanșarea reacției inflamatorii. 3. Rolul veziculelor extracelulare în
propagarea informației intrarenale. 4. Rolul undelor de calciu). Evoluția IRA
ÎNTREBĂRILE UNUI ISCODITOR
Capitolul 10. Fiziopatologia insuficienței renale (II)
FIZIOPATOLOGIA INSUFICIENȚEI RENALE CRONICE (IRC)
Etiologia IRC. Stadializarea clinică a BRC. Mecanismele fiziopatologice ale IRC (A. Alterarea funcției
glomerulare în IRC ꓽ Glomerulopatii de cauză genetică. Glomerulopatii dobândite. B. Alterarea funcției
tubulointerstițiale în IRC). Stadializarea fiziopatologică a IRC. Răsunetul sistemic al IRC decompensate
(Sindromul de retenție azotată. Tulburările hidro-electrolitice. Tulburările acido-bazice. Tulburările endocrine.
Tulburările hematologice. Sindromul cardio-vascular. Tulburările digestive. Tulburările respiratorii.
Tulburările neurologice. Alterările bioritmurilor circadiene. Manifestările cutanate. Tulburările imunologice)

MIHAELA GHEORGHIU este șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”
București, Facultatea de Medicină Generală, în cadrul Catedrei de Fiziopatologie și Imunologie, unde predă
cursuri de Fiziopatologie și Imunologie. Din 1999, este specializată în Radiologie-Imagistică Medicală. În
2006, a absolvit, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, sub îndrumarea
doamnei profesor dr. Liana Mărginean, cursul post-universitar de Analiză telemetrică non-lineară, disciplină
pe care o practică și la ora actuală, la cabinetul personal din București.
Este autoare (autor coordonator, unic autor sau coautor) a numeroase volume și articole de specialitate
publicate în țară și străinătate și a făcut parte din echipele unor proiecte de cercetare naționale și internaționale
prestigioase. Este inițiatoarea primului studiu din România asupra comportamentului factorului de creștere
nervos Neurotrofina-3 în diverse patologii neurologice și în bronhopneumopatia obstructivă cronică.
În calitate de coautor a primit, în 2005, Premiul „Emil Pop” al Academiei Oamenilor de Știință din România
pentru lucrarea Dicționar Enciclopedic de Mediu.
Alături de conf. univ. dr. Traian Trandafir, este inițiatoare a seriilor de cursuri post-universitare „Medicina
cuantică – o abordare modernă fiziopatologică” și „Bazele Teoretice ale Medicinei Vibraționale”, derulate din
2009 până în 2017, inițial sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București și apoi a
Ordinului Practicienilor de Medicină Complementară/Alternativă din București, al cărui membru fondator
este.

Noua Spiritualitate este emanaţia unei Noi Ştiinţe care s-a conturat îndeosebi către sfârşitul secolului abia
încheiat. Sunt aduse tot mai multe argumente care pledează pentru originea spirituală a Universului.
Viziunea materialistă asupra lumii a permis crearea unei civilizaţii tehnologice avansate, cu indubitabile
avantaje pentru ameliorarea condiţiei umane. În acelaşi timp însă filosofia care a motivat-o nu a reuşit să evite
actuala criză globală. Suntem tot mai nesiguri pe destinul nostru, mai angoasaţi, mai aproape de
autodistrugere.

Colecţia noastră se deschide, aşadar, tuturor cărţilor menite să propună o soluţie de ieşire din impasul lumii
contemporane, să avanseze o ipoteză coerentă sau să adauge o nouă valenţă demersului spre o lume mai bună.

Nimic nu se va schimba în drama lumii actuale dacă rămânem la aceeaşi gândire. Acesta este motivul pentru
care toţi comentatorii fenomenului social optează pentru o Nouă Spiritualitate. Respectul pentru viaţă, nevoia
de schimbare a fiecăruia dintre noi în acord cu Legea fundamentală a Universului, care postulează înfăptuirea
binelui, a frumosului, a armoniei, şi nu a urii şi a dezbinării, constituie esenţa Noii Spiritualităţi. (Dumitru
Constantin-Dulcan)