E- comunicarea în administrație publică

În această eră a digitalizării, țările europene, printre care și România, au început procesul de
modernizare a sistemului public, în măsura în care au înțeles potențialul și oportunitatea pe care le
oferă tehnologia, mai ales în înlesnirea comunicării dintre instituțiile statului, cetățeni și firme private.
„ În senzual cel mai general, se vorbește de comunicare de fiecare date când un sistem,
respectiv o sursă influențează un alt sistem, în speță un destinatar, prin mijlocirea unor semnale
alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă” (Charles E. Osgood, A vocabular pentru a
vorbi despre comunicare).
”Comunicarea digitală este mai presus de toate digitizarea mijloacelor de informare. Dar,
dincolo de asta, înseamnă și a considera comunicarea corporativă ca un întreg ecosistem, un mediu
care cuprinde și acționează în toate dimensiunile digitale.”( Philippe Gerard, Ce este comunicarea
digitală? 2014).
Alegerea acestei teme a constat în faptul că, în ultimii 20 de ani, în întreaga lume a început
procesul de digitalizare a instituțiilor publice. In România, acest proces se face într-un ritm lent,
potrivit Indicelui DESI al Comisiei Europene cu un număr de 40,0 puncte, în condițiile în care media
UE este de 52,6 puncte (Raportul DESI pentru România 2020) – https://digital-
strategy.ec.europa.eu/en/policies/desi-romania). Acest fapt este de o importanță majoră în
administrația publică, care trebuie să înlesnească atât comunicarea cu cetățeanul sau cu firmele
private, cât și comunicarea în interiorul instituției.
Această lucrare are ca scop identificarea atât a obstacolelor care intervin în digitalizarea
administrației publice, cât și a cauzelor care împiedică transformarea acesteia într-o instituție publică
transparentă și accesibilă la orice oră. Obiectivele urmărite în această cercetare fac referire la
eficientizarea și transparentizarea administrației publice, la creșterea performanței funcționarilor și a
eficacității acestei instituții, la îmbunătățirea accesului cetățenilor la informație și la o comunicare
facilă între toate părțile implicate.
Cercetarea va conține pe lângă partea teoretică și o parte practică, realizată prin crearea de
sondaje de opinie, compararea României cu alte state membre ale UE și prezentarea platformelor care
deservesc cetățenii și companiile.
În conceperea acestei lucrări pot apărea diferite riscuri în a obține ceea ce dorim, de exemplu
dacă ” măsurăm cu adevărat ceea ce vrem să măsurăm” ( Hammersley, 1987) sau persoanele
participante la sondaj își exprimă opinia proprie. În acest sens voi lectura mai multe lucrări de
specialitate și voi realiza sondaje asupra un eșantion diversificat din cadrul populației.