Choice feminism

APCC feminismul de tip “girlboss” a facut mai mult rau decat bine miscarii feministe.

Clarificari:
1) Nu trebuie sa demonstram ca a facut doar rau=> suntem de acord ca a facut si bine,
dar pentru o minoritate de cazuri
2) OPP: demonstram ca a facut bine intr-o majoritate de cazuri

=> nu trebuie sa castigati in toate cazurile, ci trebuie sa aduceți cât mai multe dovezi pro
respectiv contra

GOV:
3) nu tratam toate miscarile feministe la fel

Cum procedam?
Ne gandim ca toate miscarile sunt formate din grupuri diferite de oameni care au:

1) nivele diferite de devotament pentru miscare

2) organizare, leadership diferit (avem lider sau nu)
3) la nivel de ideologie ( feminism radical vs choice feminism)
ex: feminismul radical foloseste masuri mai violente
4) la nivel de resurse/ capital ( exista miscari care au mai multa influenta)

CLASH COMMUN la motiuni cu miscari sociale:

miscare cat mai mare, foarte incluziva, dar mai putin dedicata miscarii in sine (ideologiei)
(OPP)
VS
miscare mai mica, coeziva si foarte dedicata si cu o ideologie cat mai pura (GOV)

Ex:
clash 1:
miscarea conformista (OPP) vs miscare radicala (GOV)

clash 2:
integrarea părții mai conservatoare a miscarii (OPP) vs incurajarea unei viziuni mai
progresiste (GOV)

Case building

Ce vrem sa demonstram?

GOV: miscare mai mica, dar devotata

Demonstram:
1. Feminismul de tip “girlboss” a facut ca puterea miscarii feministe sa fie diminuata si
schimbarea sa fie mai greu de atins( minus la ideologie)
2. Feminismul de tip “girlboss” e o schema care atrage multi oameni, dar a căror probleme
sunt lipsite de substanta ( mare, dar prost)

OPP: miscare mai mare si mai incluziva

Dem: 1. Feminismul de tip “girlboss” a adus mai multa atentie asupra miscarii si mai multi
aspiranti

Gov:
Care sunt avantajele unei miscari mai devotata si cu o ideologie puternica + homogena in
detrimentul numarului de oameni?

1. ideologie mai pura=> mai putine lupte interne intre membrii pentru ca toti sunt pe
aceasi lungime de unda
2. mesaj clar, mai bine inteles, mai usor de transmis, mai putina confuzie => mai usor
de obtinut aspiranti pentru ca mecanismul de convingere e mai puternic
-cand sunt certuri legate de mesaj=> mai multe conflicte in media=> mesajul se pierde =>
miscarea e demonizata=> e mult mai usor sa numesti miscare “irationala” cand ai oameni
care sunt confuzi legat de mesajul miscarii in inauntrul miscarii
3. mai putina expunere in media= e bine pt ca poti sa controlezi mai bine ce se
transmite in media si cum se transmite

Opp:
Care sunt avanatajele unei miscari mai mari, mai incluziva cu ideologii mai diversificate in
detrimentul devotamentului fata de grupare?

1. mai multi oameni care sa voteze politicienii/politiciile/legile propuse de mișcare

2. mai multa atentie in media (mainstream and social media)
3. mai greu sa fi hartuit (de alti oameni sau de stat)
4. multi militanti=> atragi multi oameni in grupare
5. grupurilor mici le e foarte greu sa faca o schimbare pentru ca nu au destula putere
(aka: usi deschise, privilegii)
6. mai multi oameni cu mai multa experienta=> mai usor de tratat probleme
7. sa colectezi bani si fonduri e mai important pentru supravietuirea miscarii (lobbying)

Argumente si caracteristici:

Cum interactioneaza societatea cu miscariile sociale?

cultural: care este atitudinea oamenilor fata de miscare?
● negativa: oamenii care au preconceptii legate de miscare si se impotrivesc mesajului
=> trebuie sa le schimbi opinia 180
● apatica : nu stiu care e problema => trebuie sa ii faci conștienți de problema
● pozitiva: activanti

politic: cum interactioneaza sistemul cu miscarea?

● sistem inchis: autoritar
 ● sistem deschis: politicienii incearca sa atraga oamenii din acea miscare

De ce se alatura oamenii miscarilor sociale?

● analiza pe ce poate profita o persoana de pe urma mișcării

● analiza pe identitatea individului ( te alaturi miscarii pt ca vrei sa te simti parte din
ceva mai mare decat tine,vrei sa simti ca participi la schimbare, pt ca vrei sa faci
parte dintr-un grup de oameni cu interese comune cu ale tale)
● din empatie fata de cauza și victime

Cum aduce o mișcare socială schimbare in societate?

1. schimbare culturala(=castigarea inimilor si mintilor oamenilor):

● schimbare in comportament/ mai puține microagresiuni
● presiune (ai mai mulți oameni care pun presiune pe unii oameni sa actioneze corect:
cancel culture)
2. acțiuni directe (voluntariat)
3. corporații (sunt mai usor de convins decat politicienii) pot schimba piața
4. actiune politica
● poti forta politicienii sa faca un statement (de obicei le e frica sa zica ceva ca sa nu
raneasca imaginea=> cel mai probabil o sa zica ceva bun)
● lobbying (exista si politicieni buni pe care ii poti trage de partea ta)