COMPORTAMENTUL PROSOCIAL SI ANTISOCIAL

1.1 Comportamentul prosocial

In sens larg al cuvantului comportamentul prosocial
reprezinta o conduita prosociala pozitiva de ajutorare a
celorlalti.Fenomenul conduitei prosociale genereaza o serie de
probleme fundamentale : cand , cum si de oamenii sunt dispusi
sa acorde si chiar acorda ajutor celorlalti .Cum poate fi stimulata
stimulata conduita sociala si cum poate fi dezvoltat simtul
responsabilitatii.Termenul este intalnit pentru prima data in
1972(Rosehan),reluat de Bartal si dezvoltat de Reikowski.Pentru
unii autori termenul de ajutor prosocial este echivalent cu
termenul de ajutor(helping behavior).Pentru alti autori termenul
este o categorie mai larga :orice comportament indreptat catre
societate si evaluat pozitiv de catre respectiva societate,in care
se inserat individul .
In aceasta acceptiune mai larga comportamentul prosocial
include atat comportamentul de ajutor respectiv dispozitia
generala de a oferi ajutor altuia cat si altruismul care implica
atitudini de maxima generalitate respectiv absenta recompensei
si o oarecare doza de sacrificiu .Exisat o serie de abordari
antecedente care deriva din sociologie ,este vorba de doua
ipoteze:
prima ipoteza : a supravietuirii prin
inrudire(Wilson1975),membrii aceleiasi familii au gene comune ,
prin urmare ii ajuta pe cei din propia familie se asigura
transmiterea pe mai departe a propriilor gene .
a doua ipoteza : a similaritatii genetice(Rushtoh
1969),ajutorul se acorda si celor neanruditi de unde indiciul sau
concluzia ca similaritatea psihologica si axiologica s-ar baza pe
similaritatea genetica.
Cu destule limite exista insa posibilitatea ca si la om sa existe
predispozitia genetica spre altruism si sacrificiu.Totusi specificul
pregnant uman al comportamentului prosocial apare dintr-o serie
de alte definitii :

este comportamentul orientat spre ajutorarea ,protrejarea,

sprijinirea si dezvoltarea celorlate persoane fara asteptarea unor
recompense externe.(Reikowski).

actiunea care nu aduce beneficii decat celui care nu

primeste ajutor (definitie tipic americana).

Acte intentionate care ar putea avea consecinte punitive

pentru altii si care se produc in urmatorele conditii:
-intentia de ajuta alte persoane .
-libertatea alegerii de acorda ajutor in afara obligatiilor
profesionale.

-fara asteptarea recompenselor externe.

*comportament intentionat realizat in afara
comportamentelor profesionale si orientat spre
sustinerea ,conservarea,promovarea valorilor sociale(Chelcea).
Exita duoa mari abordari in studiul comportamentului
prosocial:
-abordarea stadiala :prin ce stadii trece.
-abordarea costuri/beneficii: ce castiga /pierde cel
care acorda ajutor.Cele doua abordari trebuiesc facute integrat
raspunzand modelul la cele doua intrebari.
1.2 Cand acorda oamenii ajutor(etape)
Multe din cercetarile referitoare la acest aspect au fost dezvoltat
de LATANE si DARLEY .Ei au dezvolatat un model cognitiv al
interventiei spectatorului(by stander),dezvoltat initial pentru a
identifica astfel de comportamente in situatii de
criza(urgente,cutremur).Considera ca decizia finala a unei
persone de acordare de ajutor presupune parcurgerea unor
etape/stadii:
1. perceperea situatiei
(ceva nu este in regula)
2.definirea situatiei cape o criza
3.se decide asupra asumarii responsabilitatii
individuale
4. se decide ce tip de ajutor trebuie dat.
5. implementarea deciziei.
Evident ca un raspuns negativ la psaii 1, 2, 3, 4 inseamna
ca ajutorul nu trebuie dat.Modelul este dezvoltat de Sears care
reia cele partu etape dar intr-o udee de construtie
costuri/beneficii.
1.are cineva nevoie de Da
2. asumarea responsabilitatii personale_Nu(nu este
responasabilitatea mea).
Da
3. estimarea costuri/beneficii implicate,merita sa ajut?
_Nu nu se merita, prea multb risc ,timp pierdut
Da
4.decizia privind variantele de ajutor,stiu ce trebuie sa
fac_NU nu-mi pot da seama
Da - acordarea ajutorului
MODELUL LUI SEARS(analiza etapelor)

1.Perceptia nevoii de ajutor (identificarea starii de

necesitate)
Unele situatii apar in mod clar ca solicitand
asistenta.Daca este clar ca o persoana depinde de alta ajutorul se
acorda imediat .Indreptarea atentiei catre persoana ce solicita
ajutor se face printr-o serie de factori imperceptibili de interpretari
:
1.cererea ajutorului cu o voce insistenta duce la
probabilitatea de a primi ajutor ,functie de context. Intr-un
experiment 19% din subiecti au intervenit pentru acorda ajutor
unei femei agresate de sotul ei . In shimb 66% au acordat ajutor
unei femei agresate de un strain . In situatia intai este vorba de
criza, in situatia a doua nu.
Situatiile critice sunt uneori ambigui(vezi cazul sot-sotiestrain ).Uneori lumea neaga ca ar fi o stare critica si nu vrea sa
se expuna blamului public evaluand drept critica o situatie ce nu
este. Atunci cand lumea neaga ca ar fi o situatie critica existenta
unei alte persoane care confirma ca situatia este critica,situtia nu
mai este ambigua.
Cand observatorul ia act de un eveniment dar natura
acestuia este neclara reactiile celorlalti pot sa-l ajute in evaluarea
situatiei-ne raportam la ceilalti.Acest proces este relationat cu
influenta informationala.
Cand realitatea obietiva este ambigua oamenii se bazeaza pe
informatia sociala.
In mod particular cand nevoia de asistenta este ambigua
cuvintele sau actiunile altora care sugereaza ajutorul duc la
cresterea posibilitatilor de ajutor si invers.
Alti factori care intervin aupra necesitatii de a acorda ajutor
(faza 1)
-cu cat suntem mai concentrati asupra noastra insine
(obiective pe care le avem de indeplinit, sentimente ,motivatii) cu
atat neglijam mai mult nevoile altota si invers , suntem tentati sa
acordam ajutor cand ne decentram (la tara se acorda mai mult
ajutor pentru ca atentia este concentrata mai mult spre ceilalti,la
oras datorita faptului ca ei sunt centrati asupra faptelor cu
relevanta sociala plus necunoasterea celorlalti nu se acorda).
Posibilitatea unei viziuni critice asupra propriei persoane
(sentimentul de culpa) poate duce la cresterea tendintei altruiste.
In evaluarea necesitatilor de a
acorda ajutor intervin ipoteze ca "lumea este justa".
Dupa ce se decide daca situatia este critica lumea se
intreba daca celalalt merita sa fie ajutat.Poate exista convingerea
ca celalalt are ceea ce merita sau merita ceea ce are (ipoteza

"lumea este justa "apartine lui Lerner), in sensul ca oamenii nu

sunt dispusi sa ajute pe oricine, in acest sens conteaza si
prezenta fizica.
S-a constatat ca oamenii sunt mai dispusi sa-I ajute pe cei
simpatici,placuti ajungandu-se la o situatie paradoxala,deoarece
cei care au nevoie de ajutor nu fac parte din cei atragatori
social.Ex. in S.U.A. medicii generalisti si psihiatri le displace sa-I
ajute pe cei din clasele de jos, luand in calcul o serie de factori
cum ar fi calitatea posibilului sau probabilului ajutat.
2.Asumarea responsabilitatii personale
Una din cele mai importante probleme in asumarea
responsabilitatii personale este problema contextului social.Exista
si alti oameni care pot da ajutor cu alte cuvinte se pune problema
interventiei celor prezenti.Problema care se pune este aceea a
influentei pe care prezenta altuia o exercita asupra impulsului de
veni in ajutorul cuiva .In acest context numarul persoanelor care
potential ar putea da ajutor influenteaza promptitudunea
raspunsului . Lot. si Darley considera ca numarul are
importanta .Acest fapt inhiba promptitudinea raspunsului.
Inhibitia raspunsului de ajutor poate fi explicata prin trei factori:
* responsabilitatea de a interveni este distribuita altora si se
numeste efectul de spectator,anume cu cat numarul spectatorilor
prezenti este mai mare cu atat mai putin responsabilitatea
fiecarei persoane si cu atat va fi mai putin probabil sa sara in
ajutor asta insemnand difuzia responsabilitatii. Deasemeni
reactia de inhibitie va fi si mai accentuata daca interventia
presupune un cost oarecare
*in prezenta unui numar foarte mare de spectatori exista
probabilitatea mai mare ca in cazul unei neantelegeri persoana sa
se faca de ras in fata mai multora .
*definitia colectiva a situatiei poate bloca actiunea cand o
persoana observa ca altii privesc situatia critica si nu intervin
poate trage concluzia fia ca nu se gasesete in situatia unei
crize ,urgente (cred ca nu este cazul sa intervin ) fie exista un risc
. Rezultatele lor par sa infirme logica .
In ce conditii grupul poate sa duca cresterea posibilitatii de a
interveni pozitiv in loc de a diminua ?
Exista doi factori (posibiliati):
1.posibilitatea comunicarii :daca cei prezenti comunica intre ei si iau in discutie
posibilitatea interventiei este mai probabil sa se ofere ajutor.
Deasemenea informatia poate sa contribuie si la diminuarea ignorantei colective .
Lumea nu mai crede ca tacerea celorlalti inseamna lipsa pericolului.

2. amplitudinea tipurilor de roluri pe care o interventie de ajutor o poate

presupune ,cand o situatie de criza presupune ajutorul mai multor persoane si sunt
necesare mai multe roluri si sarcini atunci cu cat vor fi mai multe persoane care
sunt constiente de statutul si rolurile lor si ami ales ale celorlalti cu atat mai mare
este sustinerea ,ajutorul se obtine mai usor atunci cand sunt mai multe victime
decat atunci cand sunt ami putine .Posibiliatea de a comunica pozitiv asumarea
unei game variate de roluri a fost testata de PILIAVIN si el a constatat ca cu cat
era mai mare grupul cu atat mai repede venea ajutorul .Grupul de 7 acorda mai
repede decat grupul de 46,iar acesta mai repede decat situautia 1,2,3 indivizi.
3. Estimarea costuri/beneficii este o etapa dar si o abordare de sine
statatoare pentru ca oamenii tind sa evalueze castigurile si pierderile intr-o actiune
de ajutor .Se pare ca lumea face unn calcul atent inainte de a se implica intr-o
actiune de acest tip .In acest sens trebuie sa avem in vedere urmatorii factori :exista
doua mari categorii de costuri si beneficii:
-costuri (efort pericol) si beneficii (faima , mandrie) dar exista
costuri/beneficii pentru a nu acorda ,Ex, sentimentul de discomfort, culpabilitate .
Alti factori care intervin sunt factorii situationali care pot descreste costurile
pentru interventie sau pot creste costurile pentru non -interventie .
O a treia categorie de factorin care pot interveni sunt valorile asociate cu
costuri/beneficii care tin de persoana .
A patra categorie ste reprezentata de caracteristicile persoanei care are
nevoie de ajutor si diferentele de personalitate printre potentialii
beneficiari influenteaza sistematic perceptia costuri/beneficii.
Astfel cu cat sunt mai multe atitudini pozitive fata de persoana in suferinta
similaritate ,atractie cu atat mai mult creste beneficiul pentru acordarea ajutorului.
In sensul ca vom acorda o mai mare valoare multumirii persoanei ajutate .
Deasemeni scad costurile pentru ca se manifesta anticipativ mai putina
anxietate privind felul in care va actiona persoana la ajutor .
Exista si diferente de sex cel putin in cultura occidentala , femile sunt
dispuse sa acorde mai putin ajutor atunci cand costurile sunt mari.
Si exista o serie de factori contingenti (situationali) care depind de
individ astfel exista o serie de variabile ecologice; pe timp frumos
oamenii sunt mai prosociali (Cunningham). Zgomotul puternic
,presiunea timpului diminueaza comportamentul prosocial. Iser
sustine faptul ca de a ne simti bine ,competenti - un succes
neprevazut ne face sa credem ca avem ceva in plus,de oferit si
asta ne face sa fim mai generosi, mai altruisti. Ex. cei care au
fostv facuti sa creada ca au reusit superior la test au oferit de 7
ori mai mult pentru o actiune de caritate decat cei care au fost
facuti sa creada nu au avut rezultate bune .
S-a produs un efect de incalzire care se poate produce
prin :
-cresterea statutului si rezolvarea unui test greu ,etc.

Decizia variantelor de ajutor ;in sensul ca lumea se poate

intreba
Si daca este capabila isi evalueaza propriile resurse.Factorii
contingenti depind de experimentul lui Iser, asa zisa reusita la
test.
De ce acorda oamenii ajutor?
Motivatia oamenilor de a acorda ajutor este studiata
din mai multe de vedere:
a) din punct de vedere al invatarii-ajuta ca au fost invatati in
trecut sa o faca.Invatarea sociala,persuasiunea,modelarea
comportamentala faciliteaza oferirea de ajutor.Exista o serie de
modele pe care oamenii le imita mai mult sau
mai putin constient , iar caracteristicile modelului influenteaza
comportamentele care vor fi formate.
b) empatia si experienta emotionala:in aceste relatii avem trei
ipoteze(modele):
-ipoteza activarii cost/beneficiu care apartine lui Davidio si
Piliavin. Activare ,stimularea motivationala sugerata de faptul ca o
persoana asista la situatia negativa in care se gaseste si
cealalta.Cand activarea motivationala a observatorului este
atribuita necazului (situatia dificila in care se gaseste persoana )
aceasta e traita emotional ca o neplacere si stimuleaza dorinta
observatorului de a reduce aceasta neplacere.O modalitate ar fi
aceea de a-l ajuta sa scape de incarcatura.
-modelul reducerii starii negative :persoanele care traiesc o stare
neplacuta (vinovatia) sunt motivate sa se usureze de aceasta
stare prin diferite modalitati.Ca si mai sus baza motivationala
apare putin egoista in sensul ca devine primar de consecintele
emotionale anticipate.Putem vorbi de o motivatie costuri/beneficii
doar ca o motivatie cvasiegoista:multe asa zise gesturi altruiste
sunt de un profund egoism mascat ,ajutand pe cineva fapt ce
reprezinta o investitie ami mult sau mai putin costisitoare pe
termen lung .Motivatia actelor altruiste consta in nevoia egoista
de reputatie.Chiar si conduitele cotidiene ca bani dati
cersetorilor,au motivatii egoiste: cresterea self eastemului,scaparea deun discomfort.
-cand indivizii percep ca atitudinile lor egoiste determina o
pierdere a ceva din partea celorlalti iau in considerare aceste
consecinte si devin altruisti.
-ipoteza empatie/altruism
Batson (1991).
-altruism-acel comportament care are drept scop ultim
cresterea starii de bine a celuilalt.Diferenta dintre motivatia
altruista/egoista este urmatoarea :

Diminuarea suferintelor

Obtinere de

beneficii
Celuilalt
pentru sine
ALTRUISM
scop ultim
consecinta
neasteptata
EGOISM
scop instrumental
scop ultim
In acord cu aceasta teorie situatia de a asista la suferinta
unei persoane intr-o situatie negativa produce o ridicare a
experientei emotionale.In acest caz empatia creaza o motivatie
altruista .subiectii cu unnivel empatic ridicat si probabil mult mai
motivati altruist,ofera mult mai mult ajutor chiar si atunci cand lear fi usor sa evite situatia ,sa gaseasca usor justificare
pentru non-interventie sau diferiti factori pot impiedica
posibilitatea de a acorda ajutorul.
3) Normele sociale si standardele personale-teoriile
normative accentueaza faptul ca oamenii ii ajuta pe ceilalti
pentrui ca ei au asteptari bazate pe invatarea sociala anterioara
astfel: trei tipuri de norme sociale.
-norma responsabilitatii sociale: oamenii acorda ajutor pentru
ca norma pretinde ca oamenii sa-I ajute pe cei ce depind de ei
.Colectivitatile umane in acest sens au dezvoltat si instante
formale si informale care vegheaza la buna desfasurare a acestoe
norme .
-norma reciprocitatii_Gouldner: oamenii acorda ajutor celoe
care i-au ajutat.Deseori accentul se muta de pe observatia
dezinteresata(comportamentul prosocial)Cantitatea de ajutor dat
este direct proportionala cu ajutorul primit.Cel ce primeste ajutor
tinde sa priveasca situatia in termeni de reciprocitate si sa nu
ramana dator,donatorului.
-norma justitiei sociale si a echitatiei :este o sinteza teoriilor
dinainte si a teoriilor elaborate de Adams (1965)spune ca starea
de echitate exista atunci cand intre ceea ce se da si ceea ce se
primste exista un raport egal cu ceea ce da si primeste celalalt.
E = ceea ce da A/ceea ce primeste a/ceea ce da B/ceea ce
primeste B
Daca raportul este egal cu 1 avem o situatie de ecgitate.
Daca raportul este mai amre ca 1 este inechitate in favoarea lui
A.
Daca raportul este mai mic ca 1 inechitate in favoarea lui B.
Pentru reducerea inechitatii

-se fac ajustari in plan comportamental(marim beneficiile

,reducem costurile).
-se fac ajustari in plan psihologic,prin relationarea
castigurilor.
Aceste norme sunt interiorizate si apar normele
personale .Normele sociale sunt un ghid vag,imprecis pentru
ppredictia comportamentului prosocial.Lumea utilizeaza norme
personale.Cei care cred intr-o norma sunt mai prompti in acorda
ajutor.
3) Raspunsurile la ajutor
Specialistii spun ca cercetarile viitoare trebuie sa studieze
mai mult reactiile celui care primeste ajutorul S-a constatat ca un
ajutor se poate dovedi inoportun.De ce ?
Pentru ca:
a)binefacatorul poate sa instrumentalizeze beneficiarul cael
care a beneficiat de ajutor,daca vede ajutorul instrumentalizat e
acceptat cu greutate (sa te temi de greci cand ofera daruri).
b)ajutor si degradare :cel ajutat se poate simti inferior si
vulnerabil cu consecinte asupra self-eastem.In acest caz
discomfortul dispare cand exista reciprociate sau cand ajutorul nu
vine de la o alta persoana (ex.: intr-un experiment subiectii au
avut de rezolvat probleme la computer, programate ca
necesitand ajutor si evident s-au incurcat. Prima jumatate au
primit ajutor din parte unui specialist,cealalta jumatate a primit
informatia ca vor primi ajutor din partea calculatorului. In primul
caz au acceptat ajutorul specialistului foarte putini, in cel de-al
doilea caz au acceptat ajjutorul 86%.
c)ajutorul si creearea de obligatii:oamenii refuza ajutorul
pentru a nu fi obligati sa actioneze in reciprocitate.
d)ajutor si impunerea unei aliante nedorite :apare o reactie
de ostilitate (Heider a demonstrat ca primirea unui favor din
partea cuiva servste la stabilirea unei legaturi preferentiale).Cel
ce da si cel ce primeste legate pozitiv ,oamenii sunt susceptibili la
acest tip de legatura.
Comportamente antisociale.Agresivitatea si
Comportamentul antisocial
1)Natura agresivitatii
1.1 Agresivitatea ca trasatura innascuta(Conrad Lorenz-1966) a
inttarit ideea naturii biologice a agresivitatii .Individul biologic mai
agresiv are sanse mai mari de supravietuire,sanse de reproducere
mai mari pentru ca are un acces mai mare la hrana si la resursele
biologice de sex opus. Indirect se controleaza un spatiu mai
mare ,implicit intr-un areal mai mare se pot gasi mai
multe resurse.Pentru a intari aceste efecte pozitive si a inlatura

efectele negative legate de posibilitatea micsorarii drastice a

efectivului speciei la unele animale a aparut comportamentul
cognitiv ritualizat.
1.2 Agresivitatea ca trasatura invatata: in cercetarile mai largi
ale lui Bandura privind invatarea sociala s-a demonstrat rolul
adultului ca model in insusirea comportamentului agresiv la copii.
Exista norme sociale in diferite contexte socio-culturale care
indica intensitatea si moduelul conditelor
agresivitatii,circumstantele in care trebuie sa se desfasoare.
1.3 Agresivitatea instrumentala: desi conduitele agresive sunt
incluse motivational prin crearea la indivizi a unor stari de manie,
furie, perspectiva cognitiva arata anumite comportamente
agresive antisociale sunt rezultatul unui proces decizional iar
indivizii tind sa-si maximizeze investitiile(intra costuri/beneficii
dar si alte variabile). Acest lucru se realizeaza prin mecanisme
specifice de socializare.
1.4 Tipuri de agresivitate: exista - agresivitate reactiva cea prin
care raspundem unei provocari.
-agresivitate proactiva initiata fara
provocari prealabile.
-agresivitate verbala.
-agresivitate fizica.
De obicei conduitele agresive sunt multiplu cauzate.
2.Ipoteze specifice privind agresivitatea
2.1 Frustrarea si provocarea directa: in conceptia lui Miller
si Dolard o consecinta posibila a frustrarii este agresivitatea.
Provocarea directa verbala/psihica din partea celorlalti poate
determina reactii violente. Reactiile pot fi
adecvate/inadecvate care pot presupune si agresivitate.
2.2.Alcoolul si drogurile: determina o crestere
a agresivitatii. Este adevarat ca alcooluleste un dezinhibant dar
o cantitate mai mare reduce discernamantul si realismul
perceptiv.
2.3 Violenta si mass-media:rolul mass -mediei in violenta a
fost indelung cercetat, expunerea la violenta creand
comportamente agresive. Majoritatea cercetatorilor par a-l
confirma pe Liebert care a demonstrat ca violenta prin mass
-media are un mare efect asupra unui mic procent din tineri si un
efect mic asupra unui mare procent. Efectele sunt cumulate in
timp.
2.3.1.Mecanismele prin care actioneaza violenta in
mass-media se caracterizeaza prin dezinhibitie,desi mass-media
prezinta si riscurile la care se supun cei care comit acte

agresive,de multe ori agresivitatea apare ca mijloc de satisfacere

a unor trebuinte.
-scenele de violenta sunt asociate cu eroii pozitivi sau fals
pozitivi astfel incat dezinhibitia este si mai puternica.
-invatarea unor tehnici si mijloace de agresiune.
-efectuarea operationalitatii sistemului cognitiv:este
preocupat spre violenta/agresivitate.
-desensibilizarea fata de victima.
-catharsisul:se considera ca uneori mass-media reduce
impulsul spre agresivitate.
2.4 Interactiunea agresiune-victima-context:
comportamentele agresive sunt o consecinta de factori tinand de
agresori, victima,situatie.
Factori
-dihotomia tipurilor de comportamente-tip A
-tip B
Persoanele de tip A reactioneaza supradimensionat la acte
de provocare intentionata sau nu.
-reactiile celui agresat daca acesta arata
ingrijorare,frica,durere,exista o probabbbilitate mai mare ca
reactiile agresorului sa inceteze.
-capacitatatile de empatie ale agresorului.
-evaluarea motivelor si intentiilor celuilalt:daca apreciem ca
provocarea se datoreaza unor fqactori obiectivi care-i scad din
responsabilitate atunci probabiliatea comportamentului agresiv
este mai redusa.
-factorii de mediu fizic (Anderson):se pare ca exista o lege
semnificativa intre teoriile inalte si tendintele agresive.
3.Prevenirea si reducerea violentei
Cea mai importanta teorie este cea a catharsisului
comportamentului agresiv care poate fi substituit:
-vizionarea de spectacole ,filme,etc. ori in acest sens se pare ca
vizionarea scenelor de violenta nu reduce tendinta de
agresivitate ba dimpotriva.
-consumarea tendintelor agresive la nivelul imaginarului
(Freud).Aceste tehnici au relevat faptul ca se reduce
probabilitatea de a transpune practic..
-activitati fizice ce implica consum energetic,se reduce doar
temporar tendinta de agresiviate.
In general metodele substitutive par mai degraba a creste
tendinta de
agresivitate.
Metode de reducere a agresivitatii sociale
-pedepse institutionale cu anumite conditii:

-pedeapsa sa fie prompta.

-sa fie suficient de intensa si sa creeze
aversiune fata de pedeapsa respectiva.
-sa fie probabila-cel in cauza sa aiba
certitudinea ca va veni pedeapsa.
-pedepse informale-aceleasi grupe
- metoda de invatare cognitiva-formarea unor abilitati de
comunicare sociala astfel incat sa se rezolve problemele prin
acelasi mod,introducerea unei anxietati a agresiunii.