Ce tip de inteligenta are copilul tau: teoria inteligentei

multiple
+1Acasa > Scolarul
Tema: Inteligenta | 2 | 3/6/2017

Ce tip de inteligenta are copilul tau: teoria inteligentei multiple

 Fiecare copil are o forma predominanta si speciala de inteligenta iar arta unui parinte si invatator
este sa stie cum sa i-o sesizeze si sa ii puna acea inteligenta in valoare. Teoria inteligentei
multiple a fost dezvoltata in anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard.
El sugereaza ca notiunea traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are
limitele ei si propune, in schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai
larga a intelectului uman.
Afla ce tip de inteligenta are copilul tau.
Teoria inteligentei multiple
Cele 8 categorii de inteligenta
Inteligenta verbala / lingvistica
Inteligenta logico-matematica
Inteligenta spatiala cu deprinderi vizuale
Inteligenta kinetica corporala cu deprinderi sportive
Inteligenta muzicala cu deprinderi muzicale si ritmice
Inteligenta naturalista
Inteligenta intelegerii unice-interpersonale si empatia
Inteligenta cunoasterii sinelui unic-intrapersonala
Observarea inteligentei copilului tau
Despre stimularea inteligentei copilului tau
Forumuri si comunitati de sprijin ale parintilor

Teoria inteligentei multiple

Fiecare copil are o forma speciala de inteligenta iar arta unui parinte si invatator este sa stie cum sa
i-o sesizeze si sa ii puna acea inteligenta in valoare. Teoria inteligentei multiple a fost dezvoltata in
anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El sugereaza ca notiunea
traditionala de inteligenta bazata pe IQ (coeficientul de inteligenta) are limitele ei si propune, in
schimb, opt tipuri diferite de inteligenta care sa acopere o paleta mult mai larga a intelectului uman.
Cele 8 categorii de inteligenta
Howard Gardner a propus o teorie cunoscuta in care exista 8 categorii de baza ale inteligentei,
fiecare persoana dobandind noi informatii si deprinderi ce au la baza o combinatie unica formata din
o parte din acestea sau toate.Acestea sunt cele 8 categorii identificate de teoria lui Gardner a
inteligentelor multiple:
- inteligenta verbala / lingvistica cu deprinderile verbale, cum ar fi vorbirea si scrierea
- inteligenta logico-matematic, cu numere si modele logice
- inteligenta spatiala cu deprinderi vizuale, cum ar fi desenatul sau artele vizuale
- inteligenta kinetica corporala cu deprinderi sportive
- inteligenta muzicala cu deprinderi muzicale si ritmice
- inteligenta naturalista ce vizeaza natura cu animalele si mediul inconjurator
- inteligenta intelegerii unic-interpersonala si empatia catre ceilalti
- inteligenta cunoasterii sinelui unic-intrapersonala
Inteligenta verbala / lingvistica
Acest gen de inteligenta reflectă abilitatea de excela in deprinderile verbale, de a a învăţa cu
usurinta limbi străine, de a spune poveşti, de a face jocuri de cuvinte, de a-şi aminti numele
persoanelor pe care le-a cunoscut, numele locurilor. Copiii a căror inteligenţă lingvistică este mai
dezvoltată gândesc mai degrabă în cuvinte decât în imagini. Mai tarziu, aceşti copii aleg de obicei să
fie scriitori, jurnalişti, sociologi, profesori, poeţi, avocaţi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa lingvistică a copilului: cititindu-i, povestiţi împreună o
întâmplare, un film, un basm.
Inteligenta logico-matematica

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de lucru cu cifrele, deductibilitatea, gandirea logica,
relationarea. Este inteligenta specifica stiintelor ingineresti, celor care sunt buni la fizica,
matematica, chimie, logica, economie si alte stiinte exacte. Copiii cu o inteligenta logico-matematica
dezvoltata au abilitati in rezolvarea problemelor, recunoasterea modelelor, relationare.
Copiii la care predomină acest tip de inteligenţă pun multe întrebări, vor să înţeleagă cum
funcţionează lucrurile din jurul lor. Când cresc, aceşti copii sunt atraşi de profesii ce implică lucrul cu
numerele devenind contabili, economişti, matematicieni, oameni de ştiinţă, biologi, chimişti.
Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa logico-matematică a copilului: stimulându-i curiozitatea şi
implicându-l în jocuri interesante cu numere și cifre sau de tip puzzle, sudoku.

Inteligenta spatiala cu deprinderi vizuale

Acest tip de inteligenta are in vedere abilitatile de crea o reprezentare vizuala-spatiala a lucrurilor, de
a gandi in dinamica. Este inteligenta specifica arhitectilor, constructorilor, pictorilor, pilotilor de avion
sau de masini de curse. Copiii cu o inteligenta spatiala dezvoltata creeaza reprezentari vizual-
spatiale ale lucrurilor si le pot transpune pe suporturi concrete, isi pot imagina si pot proiecta
lucrurile, observa dinamica lucrurilor.

Copiii cu inteligenţă vizuală au capacitatea de a percepe culorile, liniile, formele, spaţiul şi relaţiile
dintre aceste elemente. Ei pot vizualiza şi repezenta grafic imagini în spaţiu. Memoria spaţiala a
acestor copii este foarte bine dezvoltată. Când cresc, aceşti copii se orientează de obicei spre
meserii precum cartograf, artist plastic, arhitect, sculptor, designer grafic şi de interioare.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa vizuală a copilului: ducându-l să viziteze galerii de artă,
implicându-l în jocuri care încurajează exprimarea prin culori şi forme de tip desen, pictură, modelaj.

Inteligenta kinetica corporala cu deprinderi sportive

Predominarea acestui tip de inteligenţă implică abilitatea de a controla şi interpreta mişcările
corpului, de a manevra obiecte, de a utiliza limbajul corpului pentru a exprima trăiri emoţionale.
Aceşti copii sunt mai pricepuţi la a face ceva fizic care implică mai degrabă mişcare decât ceva
static, „plictisitor” cum ar fi să citească sau să asculte. Aceşti copii au o bună coordonare mână-ochi,
o bună dexteritate manuală, o mobilitate corporală foarte bună putându-şi mişca corpul aşa cum
doresc. Când cresc pot sa devină dansatori, atleţi, gimnaşti, dar şi chirurgi, având în vedere
dezvoltarea mişcărilor de fineţe.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa kinestezică a copilului: vizionarea unor programe artistice
atrăgătoare pentru copil, încurajarea privind exprimarea prin dans, acest lucru implicând şi
stimularea inteligenţei muzicale deopotrivă. Orice joc care implică coordonarea mişcărilor,
conştientizarea lor este bun pentru stimularea acestui tip de inteligenţă.
Inteligenta muzicala cu deprinderi muzicale si ritmice
Copiii la care predomină inteligenţa muzicală au o mare sensibilitate la sunete, muzică, tonuri şi ritm,
ei având şi capacitatea de a răspunde emoţional la aceşti stimuli. De la vârste relativ mici aceşti
copii reţin şi recunosc cu uşurinţă partituri muzicale, compun cântecele. Ei iubesc muzica şi învaţă
să cânte la instrumente imitând şi memorând sunete. Sunt sensibili la sunetele ambientale precum
clopoţei, cântecul greierilor, sunetul picăturilor de apă, foşnetul frunzelor. Aleg să fie compozitori, DJ,
pianişti, violonişti sau să interpreteze la alte intrumente muzicale.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa muzicală a copilului: să asculte muzică, să cânte atunci
când îi face plăcere, să imite diferite sunete din natură, sa urmărească CD-uri de animaţie cu fond
muzical.
Inteligenta naturalista ce vizeaza natura cu animalele si
mediul inconjurator
Aceşti copii învaţă cel mai bine din contactul direct cu natura. Le place să stea în aer liber, să
călătorească şi să studieze natura, să ordoneze şi să clasifice elemente din natură, să facă proiecte
la ştiințe naturale. Când cresc aleg de obicei sa fie ecologişti, zoologi, botanişti, geologi.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa naturalistă a copilului: făcând împreună cu cei mici excursii
în natura, studiind plantele, animalele, natura în ansamblul ei.
Inteligenta intelegerii unice-interpersonale si empatia catre
ceilalti
Acest gen de inteligenta este abilitatea de a relaţiona şi de a înţelege emoţiile şi intenţiile celorlalţi.
Copiii cu inteligenţă interpersonală superioară învaţă cel mai bine lucrând alături de ceilalţi. Aceşti
copii sunt extraverţi, le place să înveţe şi să lucreze împreună cu ceilalţi copii şi de obicei sunt lideri,
formali sau informali. Ei relaţionează şi empatizează uşor cu cei din jur. Când cresc pot alege să
devină lucrători sociali (asistenţi sociali), politicieni, antreprenori, lucrează în servicii de relaţii cu
clienţii, în resurse umane. Au deprinderi de comunicare verbală şi non-verbală.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa inter-personală a copilului: încurajându-l să se joace şi să

comunice cu ceilalţi copii, ducându-l la sporturi care implică jocul în echipă, la ateliere de dezvoltare
personală, de comunicare, de socializare.
Inteligenta cunoasterii sinelui unic-intrapersonal
Copiii la care predomină acest tip de inteligenţă au o mare capacitate de introspecţie, de explorare
interioară, de a se autoînţelege şi autoevalua. Aceşti copii sunt mai degrabă introverţi, aplecaţi spre
sine, învaţă cel mai bine fiind singuri.

Mai târziu, devenind adulţi, ei aleg de obicei să fie scriitori, filosofi, psihologi, cercetători.

Moduri în care puteţi dezvolta inteligenţa intrapersonală a copilului: oferindu-i timp şi spatiu în care
să îl învăţăm să se asculte, sa reflecteze asupra a ceea ce simte, sa îl învăţăm despre emoţii,
despre explorarea lumii interioare.
Observa inteligenta copilului tau
Expertii sugereaza ca observarea este cel mai bun mod de a descoperi care dintre categoriile
enumerate mai sus predomina in stilul de invatare al copilului tau. “Urmaresti ceea ce ii place
copilului tau sa faca cel mai mult”, explica Howard Gardner . Ca orice fiinta, facem lucruri cu care
simtim ca avem succes.”

Daca copilului tau ii place sa construiasca cu ajutorul cuburilor dar nu-si arata interesul fata de carti,
Howard Gardner spune ca ar putea fi o orientare logico-matematica si spatiala in stilul lui de
invatare. Un copil caruia ii place sa aiba grija de animale sau este interesat de gradinarit ar putea
avea o orientare naturalista. “Pentru unii copii, orientarea poate fi foarte pronuntata, pe cand la altii
nu”, spune Howard Gardner .

Anne Rambo, conferentiar doctor in terapia de familie la Universitatea Nova Southeastern in Florida
si autoarea romanului “I Know My Child Can Do Better (Copilul meu poate mai mult)”, spune ca
joaca este un bun prilej pentru aceasta observare.
“Nu interveniti timp de 10-15 minute si observati-va copilul atunci cand nu incercati sa-l puneti sa
faca ceva”, sugereaza Rambo. Copilul dumneavoastra acorda mai multa atentie lucrurilor pe care le
aude, vede, simte, etc?

Cat de activ este copilul dumneavoastra? Prefera copilul dumneavoastra sa se joace singur sau
impreuna cu alti copii? Cum percepe in general copilul dumneavoastra lumea?