Inteligent, a multiplă la elevi

MOLDOVEANU MIRELA
December 17, 2022

Abstract
Aceasta lucrare prezinta teoria inteligentei multiple la elevi. Inteligent, a
este de 8 tipuri: verbală/lingvistică, logico-matematică, spat, ială, kinestezică,
muzicală, intrapersonală, interpersonală s, i naturalistă. Felul ı̂n care sunt
combinate aceste inteligent, e multiple este ceea ce ne diferent, iază ca in-
divizi s, i determină apoi modul ı̂n care rezolvăm o problemă s, i evoluăm
ulterior.

1 Introducere
Conform lui Cosmovici, inteligent, a ,,este o aptitudine generală care con-
tribuie la formarea capacităt, ilor s, i la adaptarea cognitivă a individului ı̂n situat, ii
noi”. (Cosmovici, A., Psihologie diferent, ială, Editura Universităt, ii, Ias, i, 1974, p.130)

,,Inteligent, a ı̂nseamnă, ı̂n primul rând, adaptare, respectiv un echilibru ı̂ntre

organism s, i mediu, care este rezultatul interdependent, ei a două procese comple-
mentare: asimilarea s, i acomodarea.” (Sălăvăstru, Dorina, Psihologia educat, iei,
Editura Polirom, Ias, i, 2004, p. 39) Între acomodare s, i asimilare trebuie să existe
un echilibru care poate reprezenta un stadiu ı̂n dezvoltarea copilului. Trecerea
de la un stadiu la altul va presupune aparit, ia unui dezechilibru, dar prin jocul
noilor asimilări s, i acomodări, va apărea o nouă stare de echilibru, adică un nou
stadiu ı̂n dezvoltarea inteligent, ei copilului.

Se poate aduce ı̂n discut, ie teoria inteligent, ei multiple, care a fost dezvoltată
ı̂n anul 1983 de dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard. El
sugerează că notiunea tradit, ională de inteligent, ă bazată pe IQ (coeficientul de
inteligent, ă) are limitele ei s, i propune, ı̂n schimb, opt tipuri diferite de inteligent, ă
care să acopere o paletă mult mai largă a intelectului uman. Tipurile de
inteligent, ă, cele 8 dimensiuni fundamentale ale conceptului de inteligent, ă mul-
tiplă, potrivit teoriei lui Gardner, sunt: verbală/lingvistică, logico-matematică,
spat, ială, kinestezică, muzicală, intrapersonală, interpersonală s, i naturalistă. În
opinia sa, fiecare dintre noi suntem un amalgam unic de abilităt, i s, i talente, iar
capacitatea de memorare sau logică nu sunt singurele elemente care ne definesc.
Un copil poate să aibă o ureche muzicală excelentă, dar de asemenea poate

1
să spună poves, ti cu talent, să se orienteze foarte bine ı̂n spat, iu s, i să ı̂nt, eleagă
emot, iile celorlalt, i dintr-o singură privire.
√ √
(4 − x) 4 − x + (x − 2) x − 2
√ =2 (1)
4−x+x−2
√ √ p
x − 2 + x + 2 + 2 (x − 2)(x + 2) = 6 − 2x (2)

2 Tipuri de inteligent, ă
2.1 Inteligenţa verbală/lingvistică
Inteligenţa verbală/lingvistică reprezintă capacitatea de a folosi eficient cu-
vintele, fie ı̂n registrul oral, fie ı̂n registrul scris. Un elev cu tipul acesta de
inteligenţă va agrea ı̂n mod deosebit să citească, să scrie, să povestească, să facă
jocuri de cuvinte.

2.2 Inteligenţa logico–matematică

Inteligenţa logico–matematică include capacitatea de a utiliza raţionamente
inductive şi deductive, de a rezolva probleme abstracte, de a ı̂nţelege relaţiile
complexe dintre concepte, idei şi lucruri, deprinderea de a emite raţionamente
şi are aplicabilitate ı̂n multe arii ale cunoaşterii. Un elev cu tipul acesta de
inteligenţă are plăcerea de a rezolva probleme, de a lucra cu cifre; raţionează
inductiv şi deductiv; are un bun discernământ ı̂n ceea ce priveşte relaţiile şi
conexiunile; realizează calcule complexe; are gândire ştiinţifică.

2.3 Inteligenţa vizual-spaţială

Inteligenţa vizual-spaţială cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea
ı̂nconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe
vizuale. Aceşti elevi pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini ı̂n spaţiu, pot
transfera imagini mentale asupra unui obiect pe care ı̂l creează ori ı̂l ı̂mbunătăţesc.
Un elev cu tipul acesta de inteligenţă are imaginaţie activă; ı̂şi formează imag-
ini mentale (vizualizează); se orientează uşor ı̂n spaţiu; are percepţii corecte din
diferite unghiuri; reprezintă uşor grafic prin pictură, desen.

2.4 Inteligenţa muzical–ritmică

Inteligenţa muzical–ritmică exprimă gradul de sensibilitate la sunet şi ca-
pacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce ele-
vii ı̂şi dezvoltă conştiinţa muzicală, ı̂şi dezvoltă şi fundamentele acestui tip de
inteligenţă. Elevii din această categorie apreciază structura muzicii şi a ritmu-
lui; sunt sensibili la sunete şi tipare vibraţionale; recunosc, creează şi reproduc
sunete, ritmuri, muzică, tonuri şi vibraţii; apreciază calităţile caracteristice ale
tonurilor şi ritmurilor.

2
2.5 Inteligenţa corporal–kinestezică
Inteligenţa corporal–kinestezică include deprinderi fizice speciale precum co-
ordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi de-
prinderi tactile. Un elev cu tipul acesta de inteligenţă ı̂şi poate controla ı̂n mod
voluntar mişcările corpului; ı̂şi poate programa mişcări ale corpului; face uşor
legătura dintre corp şi minte.

2.6 Inteligenţa naturalistă

Inteligenţa naturalistă este sesizabilă la copiii care ı̂nvaţă cel mai bine prin
contactul direct cu natura. Pentru aceştia, cele mai potrivite lecţii sunt cele din
aer liber. Acestor elevi le place să alcătuiască proiecte la ştiinţe naturale. Elevii
din această categorie se recunosc pentru că au dezvoltat simţul de comuniune
cu natura; recunosc şi clasifică elementele naturii; apreciază impactul naturii
asupra sinelui şi a sinelui asupra naturii. Aceşti copii vor fi foarte interesaţi de
lecţiile de geografie si vor participa activ la desfăşurarea acestora.

2.7 Inteligent, a interpersonală

Thorndike defines, te inteligent, a socială ca reprezentând capacitatea de a
ı̂nt, elege s, i de a act, iona inteligent ı̂n cadrul relat, iilor dintre oameni. As, adar,
aceasta permite omului să se adapteze la mediul social apropiat sau ı̂ndepărtat
lui. Din acest motiv au apărut not, iunile de inteligent, ă interpersonală s, i intrap-
ersonală.

2.8 Inteligent, a intrapersonală

Inteligent, a intrapersonală este ı̂n strânsă relat, ie cu abilitatea de a se ı̂ntoare
spre sine, ı̂n interiorul propriei persoane. Aceasta constă ı̂n abilitatea de a forma
un model riguros al sinelui s, i de a folosi acest model pentru a act, iona corect ı̂n
viat, ă. Din acest motiv este esent, ial să ne cunoas, tem foarte bine, astfel apare
inteligent, a emot, ională care implică o relat, ionare creativă cu stările de teamă,
durere, dorint, ă.

3 Concluzii
Un cadru didactic trebuie să cunoască cum să abordeze elevul, trebuie să
aibă abilitatea de a percepe cât mai corect emot, iile acestuia s, i de a-l ı̂nvăt, a
să le exprime, mai ales ı̂n cazul ı̂n care acestea facilitează gândirea. Mayer
s, i Salovey au demonstrat intercondit, ionările pozitive ı̂ntre emot, ie s, i gândire.
As, adar, felul ı̂n care sunt combinate aceste inteligent, e multiple este ceea ce ne
diferent, iază ca indivizi s, i determină apoi modul ı̂n care rezolvăm o problemă s, i
evoluăm ulterior. Însă tocmai aceste diferent, e devin o provocare pentru sistemul
tradit, ional de educat, ie, care presupune că toată lumea e la fel, deci ı̂nvat, ă la fel.
Poate acesta este motivul pentru care majoritatea copiilor nu se simt stimulat, i

3
sau apreciat, i la adevărata lor valoare. Cadrul didactic trebuie să aibă ı̂n vedere
s, i elevii cu cerint, e educat, ionale speciale. Astfel, trebuie să propună s, i să aplice la
clasă sarcini de ı̂nvăt, are cuprinse ı̂n strategii didactice de predare, proiectate pe
baza teoriei inteligent, elor multiple aplicate elevilor cu CES. Profesorul trebuie
să folosească teoria inteligent, elor multiple ı̂n activităt, ile instructiv-educative,
ı̂n contextul incluziunii s, colare, unde fiecare elev trebuie tratat individualizat,
iar elevii cu cerint, e educat, ionale speciale trebuie integrat, i ı̂n s, colile de masă.
Lucrul cu elevii utilizând această teorie ı̂i va ajuta pe profesori să aibă o imagine
exactă a abilităt, ilor s, i preferint, elor elevilor, dar s, i posibilitatea de a anticipa
dificultăt, ile s, i de a planifica activităt, ile pentru a dezvolta inteligent, ele elevilor
care nu sunt puternic accentuate. Aplicând teoria s, i strategiile inteligent, elor
multiple ı̂n practica clasei, se vor angaja tot, i elevii (inclusiv cei cu CES) pentru
a spori ı̂nt, elegerea s, i pentru a ı̂mbunătăt, i realizările tuturor elevilor.

Nr.crt. Nume si prenume Email

1 Pop Mihai mihai@yahoo.com
2 Danciu Victoria victoria@yahoo.com

In figura 1 l-am prezentat pe Mos Craciun.

Contents
1 Introducere 1

2 Tipuri de inteligent, ă 2
2.1 Inteligenţa verbală/lingvistică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.2 Inteligenţa logico–matematică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3 Inteligenţa vizual-spaţială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.4 Inteligenţa muzical–ritmică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.5 Inteligenţa corporal–kinestezică . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.6 Inteligenţa naturalistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.7 Inteligent, a interpersonală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.8 Inteligent, a intrapersonală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

3 Concluzii 3

Bibliografie
[1] Cosmovici, A., Psihologie diferent, ială, Editura Universităt, ii, Ias, i, 1974.
[2] Gardner, Howard,Inteligenţe multiple. Noi orizonturi, Editura Sigma, Bu-
cureşti 2006;

[3] Gardner, Howard, Mintea disciplinată: educaţia pe care o merită orice copil,
dincolo de informaţii şi teste standardizate,Editura Sigma, Bucureşti 2005;

4
Figure 1: Mos Craciun

5
[4] Mândru, Elena, Niculae, Areta, Borbeli, Lucica, , Strategii didactice inter-
active, , Bucureşti - Didactica Publishing House, 2010;