UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IA I FACULTATEA DE

ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANȚE

BĂNCI

LUCRARE DE CERCETARE
Disciplina Metodologia elabor rii lucr rii de licen

CONDUC TOR TIINTIFIC:

prof.dr. Angela Roman
ABSOLVENT:
Andronic Alexandra

2022-2023
Ă
Ş
Ş
ă
Ş
ă
ț
ă
 UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IA I FACULTATEA DE
ECONOMIE I ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANȚE
BĂNCI

ANALIZA FUNCȚIONĂRII BĂNCII NAȚIONALE

A ROMÂNIEI . STUDIU DE CAZ

CONDUC TOR TIINTIFIC:

prof.dr. Angela Roman
ABSOLVENT:
Andronic Alexandra

2022-2023
Ă
Ş
Ş
Ş
 CUPRINS:

Introducere

Capitolul 1 - Analiza funcționării Băncii Centrale a României

1.1 Istoric

1.2.Obiectivele Băncii Naționale a României

1.3. Funcțiile principale ale Băncii Naționale a României

Capitolul 2 - Analiza statică a dinamicii și structurii operațiunilor pasive și

active ale Băncii Naționale a României, pentru anii 2019-2021

2.1. Situațiile financiare ale Băncii Naționale a României. Considerații generale

2.2. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor de politică monetară

Concluzii și propuneri

Referin ele bibliografice

Anexe
ț
Introducere

Banca Națională a României - banca centrala a României, cu obiectiv

fundamental asigurarea stabilității monedei naționale și contribuția la stabilitatea
prețurilor. Activitatea ei fiind reglementata în Legea nr. 101/1998.
BNR ca banca centrala a României își asumă elaborarea si aplicarea politicii
monetare, valutare, de credit, de plăți, precum și autorizarea si supravegherea
prudentiala a băncilor din sistem. BNR este o banca investita cu funcții de emisie a
monedei, precum și de manevrare directa / indirecta în ceaa ce ține de volum și
costului creditului national. Funcția de bază a băncii centrale este în asigurarea
stabilității monetare si corelarea ei cu expansiunea economica existentă. Deseamena,
BNR reglează lichiditatea, prin sterilizarea masei monetare din circulatie, sau prin
injectarea de lichiditate in sistem în cazul în care există necesitate. De altfel, Banca
Națională a României se ocupă de organizarea plăților prin compensație intre bănci,
fiind în rol de corespondent cu bancile centrale străine. Aceasta este implicată în
întocmirea bugetelor administrației publice centrale, fiind în rol de consultant in
stabilirea condițiilor împrumuturilor sectorului public. BNR este reprezentant al
statului la negocierile externe cu privire la problemele financiare, monetare, valutare,
de credit si de plăți și își asumă obligațiile rezultate din calitatea sa de membru FMI.
Conform înțelegerilor cu Ministerul Finanțelor, aceasta activează ca agent al statului
în vederea unor operații cu titluri de stat și administrarea rezervelor internaționale ale
României.
Analiza cuprinsă în studiul de caz efectuat oferă informații privind politicile şi
măsurile adoptate de către banca centrală Română în scopul îndeplinirii funcțiilor sale
și reflectă contextul economic şi financiar aferent perioadelor de referinţă,
proiectează oportunităţile şi constrângerile care au afectat mediul economic, fixează
politica monetară precum și cea de curs de schimb promovată de Banca Națională a
României. Prezintă performanţele sistemului bancar, evoluția în procesul de adoptare
a euro, activitatea băncii centrale a României şi situațiile financiar-contabile ale
autorității monetare.
Analiza raportului balanței de plăți și situația investițională internațională a
României reflectă modificările componentelor principale ale balanţei de plăți : contul
curent, contul de capital şi cel financiar, din perspectiva economică internă şi externă.
 CAPITOLUL 1 - Analiza funcționării Băncii Centrale a României

1.1. Istoric
Banca Naţională a României a fost constituită în aprilie 1880, astfel fiind, pe
plan cronologic a 16-a bancă centrală din lume. Primul guvernatoral acesteia a fost
Ion I. Câmpineanu.
Banca Națională Română a fost o societate comercială, acționarii săi fiind
statul și entitățile private. Inițial capitalul Băncii Centrale Române desemna 30
milioane lei (24.000 acțiuni), din care capitalului de stat îi reveneau 10 milioane, iar
celui privat - 20 milioane.
Prin legea din 1880, Banca Națională Română începe să emită bancnote
convertibile în aur și argint, executând operațiuni caracteristice unei bănci centrale,
cum ar fi creditele guvernamentale, rescontarea, lombardarea.

1.2. Obiectivele Băncii Naționale a României

Astăzi, Banca Națională a României este banca centrală a statului, publică și

independentă, cu obiectiv principal în a asigura și păstra stabilitatea prețurilor. Un
obiectiv secundar este susținerea politicii economice a statului.
Din momentul aderării la Uniunea Europeană, Banca Națională a României
face parte din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC)

1.3. Funcțiile principale ale Băncii Naționale a Românieni

Principalele atribuții ale BNR sunt: elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi

a politicii de curs de schimb; autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială
a instituţiilor de credit, promovarea şi monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de
plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare; emiterea bancnotelor şi a monedelor ca
mijloace legale de plată pe teritoriul României; stabilirea regimului valutar şi
supravegherea respectării acestuia; administrarea rezervelor internaţionale ale
României, autoritate națională de rezoluție pentru sectorul bancar.

RMO lei RMO valută

10

0
ian.2017

apr.2017

iul.2017

oct.2017

ian.2018

apr.2018

iul.2018

oct.2018

ian.2019

apr.2019

iul.2019

oct.2019

ian.2020

apr.2020

iul.2020

oct.2020

ian.2021

apr.2021

iul.2021

oct.2021

Grafic 1.2 Rata RMO (procente) Sursa: Raport Anual 2021, BNR
Prima funcție - Elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de
schimb
Politica monetară susținută de Banca Națională a României, are la bază
instrumente și procedeuri specifice în cadrul operațiunilor pe piața monetară și a
creditării instituțiilor de credit, a mecanismului rezervelor minime obligatorii.
Strategia politică monetară aplicată de Banca Națională a României
vizează nivelul inflației, folosind instrumente și proceduri potrivite și constă în
țintirea directă a inflației.
Politica monetară aplicată de către BNR în țintirea directă a inflației, se
caracterizează printr-o țintă staționară de inflație de 2,5% ±1%, corespunzător
obiectivului de stabilitate a prețurilor pe termen mediu. Obiectivul anului 2021, de
exemplu, a fost reducerea ratei anuale a inflației pe termen mediu împreună cu ținta
staționară de inflație, astfel anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și lung
influențând creșterea economică solidă. În același an au avut loc operațiuni de
coborâre a inflației anuale.
Cadrul financiar și macroeconomic au marcat momente dificile, fiind nevoie de
precauție în politica monetară în condiție de șoc puternic, înregistrând aspecte
divergente și recalibrarea promptă. Rezultatul reflectându-se în oferta mondială sub
forma nominalizării puternice a activității, însă asincrone. Vaccinarea a înregistrat un
progres considerabil, dar nu și fără noi valuri pandemice.
Escalada puternică a cotațiilor produselor energetice, produselor
agroalimentare, a petrolului, stoparea în sfera producției și aprovizionării, a dus la
liberalizarea pieței energetice electrice pentru consumatorii casnici, a României, din 1
ianuarie 2021.
Comparând cu finalul anului 2020, când rata anuală a inflației a scăzut sub
punctul central al țintei staționare, respectiv la 2,06 la sută, la începutul anului 2021,
aceasta a revenit pe un traseu ascendent și a străpuns limita superioară a intervalului
țintei la mijlocul trimestrului II, accentuându-se surprinzător de puternic, urcând la
8,19 la sută în decembrie 2021. Circa 80 la sută din creștere a inflației a fost
influențată de creșterea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibil, iar
15 la sută aparține alimentelor procesate.

Variație anuală (%) Ținta staționară multianuală de inflație

2,5% +/- pp
9

6,75

4,5

2,25

0
2017 2018 2019 2020 2021

IPC CORE2ajustat

Grafic 1.1. Rata inflației Sursa: Raport Anual 2021, BNR

 Rata anuală a inflației este în proces de creștere intens și neașteptat în ultimele
trei luni din 2021, influențată de șocurile pe partea ofertei, ajungând la 8,19 la sută în
decembrie, anticipațiile acesteia fiind revizuite esențial în sens ascendent în prognoza
din noiembrie 2021, deosebit de accentuată pe termen scurt, chiar în condițiile
plafonării și compensării prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru
populație. Prin urmare, rata
Cel mai importat instrument de politică monetară în acest sens este constituit
de operațiunile pe piața monetară (operațiuni open market). Acestea ghidează ratele
de dobândă, administrează condițiile lichidității pe piața monetară, menționează
orientarea politicii monetare. O lungă perioadă BNR a utilizat operațiunile pe piața
monetară practic doar pentru drenarea excedentului de lichiditate din sistemul bancar.
Devenind fundamentale după înlocuirea poziției nete de lichiditate a băncilor din
excedent în deficit, Banca Națională a României fiind acum în poziției de creditor al
sistemului bancar.
Alt instrument important pe piața monetară este reprezentat de operațiunile de
creditare. Sprijinul pe care în acordă Banca Națională Română instituțiilor de credit
permite în primul rând absorbirea și furnizarea lichidității pe termen foarte scurt, în al
doilea rând marcarea orientării generale a politicii monetare, în al treilea rând
stabilirea ratelor dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară interbancară, datorită
coridorului compus din ratele dobânzilor aferente celor două instrumente.
Printre instituțiile de credit care au acces permanent la acese două facilități, și
anume cea de creditare și cea de depozit, se numără băncile, băncile de credit
ipotecar, casele centrale ale cooperativelor de credit, casele de economii pentru
domeniul locativ, persoane juridice române şi sucursalele din România ale băncilor,
persoane juridice străine. Aceștia fiind participanți eligibili cu care Banca Națională a
României derulează operațiuni pe piața monetară .
Încă un instrument important pe piața monetară sunt rezervele minime
obligatorii, alcătuite din disponibilitățile bănești (lei sau valută) ale instituțiilor de
credit, păstrate în conturile Băncii Naționale a României. Rolul rezervelor minime
obligatorii în lei, este de control monetar și de stabilizare a ratelor dobânzilor pe piața
monetară interbancară. Rolul rezervelor obligatorii minime în valută, este de a stăpâni
expansiunea creditului în valută. Nivelul acestor rezerve minime obligatorii pentru
instituțiile de credit sunt fixate de BNR.
Rata rezervelor minime a fost menținută pe parcursul anului, fiind de 8 la sută
pentru pasivele în lei ale instituțiilor de credit, respectiv 5 la sută pentru pasive în
valută .

Politica cursului de schimb

Cursul de schimb leu/euro a înregistrat două ușoare ajustări pozitive în 2021,

urmate de perioade de stabilitate. Pe parcursul anului moneda națională a marcat o
depreciere nominală față de euro de 1,6 la sută (pe baza valorii medii a cursului de
schimb din decembrie, în comparație cu decembrie 2020), fiind mai redusă
comparativ cu deprecierile din același interval de zlotul polonez și forintul maghiar
(2,9 la sută și, respectiv, 2,3 la sută).
 curs de schimb EUR/RON

4,775

4,55

4,325

4,1
ian.2012
iul.2012
ian.2013
iul.2013
ian.2014
iul.2014
ian.2015
iul.2015
ian.2016
iul.2016
ian.2017
iul.2017
ian.2018
iul.2018
ian.2019
iul.2019
ian.2020
iul.2020
ian.2021
iul.2021
dec.2021
Grafic. 1.3 Cursul de schimb EUR/RON (medie lunară) Sursa: Raport Anual 2021, BNR

Ca consecință a crizei financiare internaționale din perioada 2007-2009, cursul de

schimb al leului în raport cu moneda euro a avut o evoluție relativ stabilă (Grafic
1.3). Variația cursului de schimb al leului în condițiile de neparticipare la ERM II, nu
se raportează la o paritate centrală, dar la media lunii premergătoare perioadei
evaluate, s-a încadrat în banda standard de referință de ±15 la sută și în intervalul
2020-2021, având în vedere chiar și contextul incertitudinilor în menținerea
echilibrelor macroeconomice și al efectelor economice ale crizei pandemice.

Cursul de
schimb
calculat și 2017 2018 2019 2020 2021
publicat de
BNR

EUR/RON la sfârșitul perioadei 4,6597 4,6639 4,7793 4,8694 4,9481

mediul perioadei 4,5681 4,6535 4,7452 4,8371 4,9204

USD/RON
la sfârșitul perioadei 3,8915 4,0736 4,2608 3,9660 4,3707

mediul perioadei 4,0525 3,9416 4,2379 4,2440 4,1604

Tabel 1.1 Cursul de schimb 2017-2021 BNR Sursa: Raport anual 2021, BNR

Banca Națională a României are aptitudinea de a elabora balanța de plăți în

privința poziției investiționale internaționale a țării, de a fixa cursurile de schimb
privind operațiuni proprii pe piața valutară și publica cursurile medii de evidență
statistică, de a păstra și gestiona rezervele internaționale ale statului.
BNR deschide și lucrează cu conturile instituțiilor de credit, conturi ale
Trezoreriei Statului, ale caselor de compensare sau ale altor enitiăți rezidente sau
nerezidente, după reglementări specifice.

A doua funcție - Autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a

instituţiilor de credit, susținerea şi urmărirea funcţionării corecte a sistemelor de
plăţi în scopul asigurării stabilităţii financiare

Definiție: Instituțiile de credit sunt entități cu activitate în atragerea de depozite

sau alte fonduri rambursabile de la public, acordă credite în cont propriu. Instituțiile
de credit sunt și alte entități decât cele menționate, numită și “Instituție emitentă de
monedă electronică", se ocupă cu emiterea mojloacelor de plată sub formă de monedă
electronică.

număr de bănci, sfârșitul perioadei

An 2020 2021
Instituții de credit, pers.juridice
26 26
române, din care:
Instituții de credit cu capital
3 3
integral/majoritar de stat

Instituții de credit cu capital

23 23
majoritar privat, din care:

- cu capital majoritar autohton 3 4

- cu capital majoritar străin 20 19

Sucursale ale unor instituții de

credit, persoane juridice străine
8 8

Total instituții de credit 34 34

Tabel 1.2 Componența sistemului bancar pe forme de proprietate Sursa: Raport anual 2021, BNR

Banca Naţională a României are competenţa exclusivă de autorizare a

instituţiilor de credit şi răspunde de supravegherea prudenţială a instituţiilor de
credit pe care le-a autorizat să opereze în România, în conformitate cu prevederile
Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările
ulterioare.
În vederea susținerii funcționării și rezistenței sistemului bancar, Banca
Națională a României are responsabilitatea de a emite reglementări, de a urmări
respectarea lor, aplicând sancțiuni atunci când este cazul. Deasemenea, BNR verifică
conturile și documentele instituțiilor de credit autorizate, cu ajutorul raportărilor
primite, prin inspecții și registre.
 Promovarea și monitorizarea bunei funcționări a sistemelor de plăți, pe care o
întreprinde Banca Națională a României, ca bancă centrală, se reflectă în
supravegherea funcționării fără probleme a sistemelor de plăți și minimalizarea
riscurilor. Aceste aspecte fiind fundamental pentru o politică monetară și stabilității
sistemului financiar-bancar în general.
BNR are ca atribuţie principală promovarea bunei funcţionări a sistemelor de
plăţi atât în calitate de bancă centrală a României (Legea nr.312 din 28 iunie 2004
privind Statutul Băncii Naţionale a României), având și calitatea de membru al
Sistemului European al Băncilor Centrale (art. 105 alin. (2) din Tratatul de instituire
a Comunităţii Europene şi art. 3 din Statutul Sistemului European al Băncilor
Centrale şi al Băncii Centrale Europene), reflectate în :
- furnizarea de mijloace de decontare pentru plăţi şi instrumente financiare, este
efectuată de Banca Națională prin trei sisteme, unul pentru plăţi de mare valoare în
lei (ReGIS), unul pentru depozitare şi decontare pentru instrumente financiare
(SaFIR), unul de compensare a plăţilor cu instrumente de debit tip cecuri, cambii şi
bilete la ordin (PCH)
- supravegherea sistemelor de plăţi şi sistemelor de decontare a operaţiunilor cu
instrumente financiare, stabilind astfel unele standarde pentru siguranța şi eficiența
sistemelor ce procesează tranzacţii în lei şi evaluează conformitatea cu standardele.
- cooperarea cu autorităţile naţionale, Sistemul European al Băncilor Centrale,
Banca Centrală Europeană, cu scopul stabilirii unor reglementare şi supravegherea
a sistemelor de plăţi şi sistemului de decontare a operaţiunilor cu instrumente
financiare armonizat cu standardele internaţionale.
- susținerea eficienţei în sistemele de plăţi şi adaptarea infrastructurilor la cerinţele
unei zone unice de plăţi în euro (SEPA).

Volum (nr.tranz;mii) Valoare (mld.lei) Val medie pe tranz.

(mil.lei)

2020 7.623 9.248 1,21

2021 7.723 10.128 1,31

Variație (%) 1,31 9,15 8,10

Tabel 1.3 Traficul de plăți în sistemul ReGIS Sursa : Raport Anual 2021, BNR

Volumul și valoarea plăților decontate în ReGIS în anul 2021 au crescut cu

1,31 la sută comparativ cu anul precedent cu 1,31 la sută, respectiv cu 9,51 la sută, pe
când valoarea medie pe tranzacție a credcut cu aproximativ 8,1 la sută (tabel 1.3)
A treia funcție - Emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe
teritoriul României

Banca Națională a României are dreptul exclusiv de emisiune, este unica

instituție autorizată de a emite însemne monetare, ca mijloace legale de plată pe
teritoriul țării, pe baza unui program de emisiune fixat în funcție de nevoile reale ale
circulației băneşti. Moneda națională a României este leul, subdiviziunea banul. BNR
întocmește programul de emisiune, în vederea asigurării necesarului de numerar,
conform nevoilor reale ale circulației bănești.
În anul 2021, valoarea numerarului aflat în afara sistemului bancar a sporit
cu 8,3 la sută (până la 101 056,6237 milioane lei), ritmul de creștere fiind inferior cu
10,3 puncte procentuale comparativ cu anul 2020.

CANTITATIV (miliarde bucăți) VALORIC (miliarde lei)

6 120

4,5 90

3 60

1,5 30

0 0
2020 2021 2020 2021
monede bancnote monede bancnote total numerar

Figura 1.4 Structura numerarului aflat în afara sistemului bancar 2020,2021

Sursa : Raport Anual 2021, BNR

La finele anului 2021, în afara sistemului bancar se aflau 1 589,7 milioane

bancnote, în creștere cu 1,9 la sută față de sfârșitul anului 2020, și 5 179,3 milioane
monede, în creștere cu 5,5 la sută față de finalul anului 2020 (Grafic
Din 1 decembrie 2021, Banca Națională a României a pus în circulație o
bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Numărul de bancnote din această valoare
nominală aflate în afara sistemului bancar la finele anului 2021 a fost de 0,8 milioane
bucăți.
 PROCENTE (cupiuri)

cantitativ

valoriv

0 30 60 90 120

1 leu 5 lei 10 lei 20 lei 50 lei 100 lei 200 lei 500 lei

PROCENTE (monede)

cantitativ

valoriv

0 25 50 75 100

1 ban 5 bani 10 bani 50 bani

Figura 1.5 Structura pe cupiuri a bancnotelor și monedelor în 2020,2021

Sursa: Raport Anual 2021, BNR
A patra funcție - Stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării lui
Banca Națională a României reglementează și supraveghează tranzacțiile
valutare, elaborează autorizații pentru operațiuni precum operațiuni valutare de
capital, tranzacții pe piețele valutare, etc. Activitatea Băncii Naționale a României, în
acest sens, se referă la : autorizarea sau retragerea autorizației și supravegherea celor
care au obținut autorizația pentru tranzacții valutare, implementarea plafoanelor și
limitelor în vederea activelor externe, implementarea plafonului precum și condițiilor
de îndatorare externe celor aflați sub incidența regimului valutar.
Principalul act normativ care cuprinde dispoziţiile valutare este Regulamentul
Băncii Naţionale a României nr.4/2005 şi normele aferente, în România neexistând o
lege valutară. Ulterior emiterii, Regulamentul a mai fost modificat şi completat prin:
Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2005 şi Regulamentul Băncii
Naţionale a României nr. 4/2006.
Drepturile rezidenților și nerezidenților stabilesc : posibilitatea de a dobândi,
deține, utiliza active financiare exprimate în valută și monedă națională, posibilitatea
de a deschide, menține conturi în valută și monedă națională la instituții de credit,
posibilitatea de a realiza fără restricții operațiuni valutare curente sau de capital,
posibilitatea nerezidenților de repatriere și transfer al activelor financiare deținute în
România.
Accesul pe piața valutară nu este restricționat pentru rezidenți sau nerezidenți
cu ordin de vânzare sau cumpărare de valută, pentru orice operațiuni valutare.
Deasemena, este asigurată convertibilitatea operațiunilor (de cont curent, cont de
capital) rezidenților și nerezidenților. Operațiile de vânzare sau cumpărare de valută
poate avea loc numai prin intermediari ai pieței valutare. Vânzarea sau cumpărarea
valutei de către rezident persoană fizică prin casele de schimb valutar sau instituții de
credit este nelimitată.
Cu scopul evidenței statistice, operațiunile valutare de capital din care derivă
obligații externe rezultate din angajamente cu termene mai mari de un an se
înregistrează la Banca Națională a României.
Întregul regulament al regimului valutar reflectă prevederile Tratatului
European, vizând stabilitatea măsurilor de salvgradare cu operațiunile caluatre,
precum și liberalizarea mișcărilor de capital.

A cincea funcție - Administrarea rezervelor internaţionale ale României.

Banca Națională a României fixează și menține rezervele internaționale, ținând
cont de regulile privind lichiditatea și riscul activelor externe, într-o modalitate în
care poate stabili periodic mărimea lor exactă. Rezervele sunt constituite din
elementele precum: aur deținut în tezaur în țară sau în străinătate, active externe în
formă de bancnote, monede, disponibilități în instituții financiare în afara țării,
diferite active de rezerve aprobate la nivel internațional (de exemplu drepturi de
achiziționare și deținere a drepturilor speciale de tragere), bilete de ordin, cecuri și
cambii, obligațiuni, diferite valori mobiliare, la fel cum bonurile de tezaur, obligațiuni
și titluri de stat, emise de instituții financiare sau guverne străine, exprimate în valută
în locuri acceptabile pentru Banca Națională a României.
 Funcția Băncii Naționale Române este de a menține rezervele internaționale la
un nivel oportun tranzacțiilor externe ale statului. În cazul în care are loc scăderea
rezervelor internaționale, până la un nivel amenințător pentru tranzacțiile
internaționale ale statului, sau în cazu producerii acestui scenariu, v-a avea loc
analiza situației și a cauzelor posibile, la nivel de Guvern și Parlament.
Gestionarea rezervelor internaționale are loc în concordanță cu principiile de
bază din practica internațională, cum ar fi siguranța, lichiditatea și rezultarea unui
venit. BNR administrează o rezervă internațională compusă din aur și rezervă
valutară.
Banca Națională Română are împuternicirea să vândă/cumpere sau să execute
alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur sau alte metale prețioase; să vândă/
cumpere şi să efectueze alte tranzacţii cu valute; să vândă sau să efectueze alte
tranzacţii pe piaţa secundară cu bonuri de tezaur, obligaţiuni sau alte titluri emise sau
garantate de guverne străine sau de organizaţii financiare interguvernamentale; să
vândă/cumpere sau efectueze alte tranzacţii cu valori mobiliare emise sau garantate
de bănci centrale, de instituţii financiare internaţionale, de societăţi bancare şi
nebancare; să deschidă și mențină conturi la alte bănci centrale; să deschidă și să
mențină conturi, să efectueze operaţiuni de corespondent pentru instituţii financiare
internaţionale, pentru guverne străine şi agenţiile lor.
Vorbind despre evluția rezervelor internaționale ale României în anul 2021, se
poate menționa că la 31 decembrie 2021, rezervele internaționale ale României
reprezentau 45 831 milioane euro (Grafic), din care 88,3 la sută fiind rezerve valutare
și 11,7 la sută aur monetar, înregistrând o creștere cu 3 313 milioane euro în
comparație cu anul anterior. Rezerva de aur s-a menținut la 103,64 tone, din care
61,24 tone se află la Banca Angliei. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a
României a înregistrat o creștere de 217 milioane euro în comparație cu anul 2020,
drept consecință a creșterii prețului aurului pe piețele internaționale.

rezerva valutară netă excl. FMI alocări DST echiv. EUR

împumut de la FMI/BNR RMO+alte ministere și agenții
aur
120

90

60

30

0
dec 09 dec 11 dec 13 dec 15 dec 17 dec 19 dec 21

Figura 1.6 Rezerva internațională (miliarde euro)

Sursa: Raport Anual 2021, BNR
CAPITOLUL 2 - Analiza statică a dinamicii și structurii operațiunilor pasive și
active ale Băncii Naționale a României, pentru anii 2019-2021.

2.1. Situațiile financiare ale Băncii Naționale a României. Considerații generale.

Din anul 2005 și până acum, în concordanță cu prevederile legislative (Legea

nr.312/2004) privind Statutul Băncii Naționale a României, sunt aplicate standardele
internaționale de contabilitate utilizate de băncile centrale naționale, aprobate de
Banca Centrală Europeană. Astfel, Banca Națională a României respectă prin
acțiunile sale implementează o politică monetară adecvată pentru a favoriza realizării
obiectivului său fundamental și tuturor atribuțiilor sale, fără a miza pe rezultate de
natură comercială, cum ar fi maximizarea profitului. Pentru toate acestea, BNR ca
bancă centrală, analizează și utilizează eficient toate resursele sale.
Pentru anul 2020, Banca Națională a României a înregistrat un rezultat
operațional pozitiv, crescând semnificativ, cu 24 la sută, față de anul 2019, (excluzând
cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută).
Cheltuielile de funcționare pentru anul 2020 au fost cu 11 la sută sub nivelul bugetat,
astfel ponderea lor în veniturile totale a scăzut la 11,7 la sută, în comparație cu 12,3 la
sută în anul 2019. Cheltuielile totale au scăzut la 20,4 la sută, de la 21,3 la sută în
anul 2019.
Rezultatul financiar la finalul anului 2020 a înregistrat profit de 2.034.776 mii
lei, ceea ce înseamnă o creștere cu 13 la sută (+237.484 mii lei) față de anul 2019
(1.797.292 mii lei). Factorii care au influențat acest rezultat sunt:
- profitul operațional în sumă de 2 359 579 mii lei, ceea ce înseamnă cu 24 la sută
(+453 777 mii lei) peste profitul operațional al anului 2019 (1 905 802 mii lei)
- cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, a
titlurilor în valută, în valoare de 324 803 mii lei, ceea ce înseamnă cu 199 la sută
(+216 293 mii lei) peste nivelul înregistrat în anul 2019 (108 510 mii lei).
Pentru anul 2021, Banca Națională a României a înregistrat un rezultat
operațional pozitiv, crescând cu 5 la sută, față de anul 2020, (excluzând cheltuielile cu
diferențele nefavorabile din reevaluarea activelor nete în valută). Cheltuielile de
funcționare pentru anul 2021 au fost cu 11 la sută sub nivelul bugetat.Cheltuielile
totale au scăzut cu 4 la sută, față de anul 2019.
Rezultatul financiar la finalul anului 2021 a înregistrat profit de 2.015.195 mii
lei, ceea ce înseamnă o scădere cu 1 la sută (-19 581 mii lei) față de anul 2020 (2 034
776 mii lei). Factorii care au influențat acest rezultat sunt:
- profitul operațional în sumă de 2 482 117 mii lei, ceea ce înseamnă cu 5 la sută
(+122 538 mii lei) peste profitul operațional al anului 2020 (2 359 579 mii lei)
- cheltuielile cu diferențele nefavorabile din reevaluarea unor dețineri în valută, a
titlurilor în valută, în valoare de 461 124 mii lei, ceea ce înseamnă cu 42 la sută
(+136 321 mii lei) peste nivelul înregistrat în anul 2020 (324 803 mii lei).
- cheltuielile nete din reevaluarea la valoarea justă a construcțiilor și terenurilor la
finalele anului 2021 în sumă de 5 798 mii lei.
2.2. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor de politică monetară

În anul 2019, excedentul net a fost absorbit de lichiditate din sistemul bancar
datorită atragerii de depozite la termen. Deficitele de rezerve înregistrate în unele luni
au fost remediat exclusiv prin facilitatea de creditare.
În urma operațiunilor de politică în anul 2019, rezultatul final a înregistrat o
pierdere în sumă de 119 632 mii lei, ceea ce înseamnă cu 24 la sută peste nivelul
anului anterior.

La începutul anului 2020, excedentul net a fost absorbit de lichiditate din

sistemul bancar datorită atragerii de depozite la termen. S-a înregistrat un deficit de
rezerve în perioada ultimilor trei trimestre, astfel banca centrală a furnizat lichiditate
instituțiilor de credit prin operațiuni repo, deasemenea prin cumpărarea de titluri de
stat în lei de pe piața secundară.
În urma operațiunilor de politică în anul 2020, rezultatul net a înregistrat profit
în sumă de 149.371 mii lei, ceea ce înseamnă o evoluție favorabilă față de anul 2019

În primele trei trimestrele ale anului 2021, BNR a absorbit excedentul net de
lichiditate din sistemul bancar inițial prin facilitatea de depozit și apoi cu precădere
prin atragerea de depozite. S-a înregistrat un deficit de rezerve în mijlocul acestei
perioade, astfel banca centrală a furnizat lichiditate instituțiilor de credit prin
operațiuni repo, deasemenea prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piața
secundară. În trimestrul patru, cererea de rezerve a băncilor a fost acoperită prin
facilitatea de creditare și prin operațiuni repo efectuate la finanul perioadei.
În urma operațiunilor de politică în anul 2020, rezultatul net a înregistrat profit
în sumă de 135 858 mii lei, ceea ce înseamnă o evoluție favorabilă față de anul 2019.

Profitul pentru anii 2020 și 2022 a fost constituit în mare parte de veniturile din
operațiunile repo, și veniturile din cupon aferente titlurilor de stat în lei achiziționate
de BNR, cu scopul consolidării lichidității structurale din sistemul bancar și
contribuirii la finanțarea în condiții potrivite a economiei reale și a sectorului public.
Specific anului 2021 titlurile de stat în lei au fost achiziționate ca măsură în
diminuarea impactului de pandemia COVID-19.
Veniturile menționate au depășit cheltuielile cu dobânzile plătite în
operațiunile de politică monetară, pentru rezervele minime obligatorii în lei și
depozitele atrase, care reprezentând costul urmăririi îndeplinirii obiectivului
fundamental al Băncii Naționale a României în asigurarea și menținerea stabilității
prețurilor.
Structura bilanțieră sintetică la finele anului 2019 (Tabel 2.1) reflectă :

Activele externe reprezintă 98,9 la sută din totalul activelor, în anul 2019.
Numerarul în circulație este de 44,3 la sută din totalul pasivelor, disponibilități
atrase de Banca Națională a României de la instituțiile de credit sub forma rezervelor
minime obligatorii - 19,0 la sută din totalul pasivelor (în lei și în valută),
disponibilitățile ale Trezoreriei statului constituie 11,9 la sută din totalul pasivelor (în
lei și în valută), pasivele externe fiind 8,4 la sută din totalul pasivelor.
Astfel, rezultatul operațional pozitiv al BNR a fost determinat de condițiile
creării premiselor asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu și ale menținerii
stabilității financiare, având ca rezultat structura bilanțieră prezentată.
Creșterea activelor valutare a determinat randamentul contabil anual de 1,6 la
sută. Ratele medii anuale ale dobânzilor pentru pasivele băncii (sursele activelor
externe) au fost unele inferioare randamentului anual al activelor (încasat de BNR) și
dobânzi negative (sume încasate de banca centrală), în așa mod obținându-se profit
operațional.
Rezultatul financiar pozitiv al Băncii Naționale a României a fost influențat de
diferența pozitivă dintre veniturile nete obținute din administrarea activelor și
pasivelor în valută, precum și costurile nete aferente utilizării instrumentelor de
politică monetară pe piața internă. Veniturile nete din gestionarea activelor și
pasivelor în valută au constituit 2 570 597 mii lei, iar cheltuielile nete cu dobânzile
plătite pentru operațiunile de politică monetară au constituit 119 632 mii lei.

Randament contabil Rata medie

ACTIVE mediu anual al rezervelor PASIVE anuală a
valutare (%) dobânzii (%)

19% Rezerve minime ale 0,16 lei

instituțiilor de credit 0,12 USD
(lei 11,3%, valută 7,7%) 0,01 EUR
44,3% Numerar în circulație -

98,9% 1,6 8,4% Pasive externe 0,34

Active externe

11,9% Disponibilitățile 0,16 lei

Trezoreriei statului 0,21 USD
(lei 0,2%, valută 11,7%) -0,36 EUR
13,1% Capital, rezerve, etc. -

1,1% Alte active - 3,3% Alte pasive -

Tabel 2.1 - Structura bilanțieră BNR, 2019 Sursa: Raport Anual 2019, BNR
Structura bilanțieră sintetică la finele anului 2020 (Tabel 2.2) reflectă :
Activele externe cu ponderea de 96,7 la sută din totalul activelor, active
aferente politicii monetare constituie 2,3 la sută din totalul activelor (titluri de valoare
deținute în scopuri de politică monetară), numerarul în circulație fiind 43,3 la sută din
totalul pasivelor, disponibilitățile atrase de BNR constituie 17,8 la sută din totalul
pasivelor reprezintă disponibilități atrase de Banca Națională a României de la
instituțiile de credit sub forma rezervelor minime obligatorii (în lei și în valută)
Disponibilitățile Trezoreriei statului reprezintă 17,4 la sută din totalul pasivelor
(în lei și valută), pasivele externe constituie 6,9 la sută.
Rezultatul operațional pozitiv al Băncii Naționale a României a fost atins în
condițiile creării premiselor asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu și
menținerii stabilității financiare, rezultând structura bilanțieră prezentată.
Sporirea activelor valutare a determinat în 2020 randamentul contabil mediu
anual de 1,6 la sută. Pasivele băncii (sursele activelor externe) au atins rate medii
anuale ale dobânzii (plătite de BNR) inferioare randamentului mediu anual
al activelor (încasat de BNR) și dobânzi negative (sume încasate de banca centrală).
Profitul operațional obținut în acest an de BNR a fost au definit un randament
contabil anual de 2,6 la sută – peste ratele medii anuale ale dobânzii plătite de BNR
pentru pasivele aferente politicii monetare.
Așadar, rezultatul pozitiv înregistrat de Banca Națională a României fiind
condiționat de realizarea veniturilor nete din administrarea activelor și pasivelor în
valută și de venituri nete aferente utilizării instrumentelor de politică monetară pe
piața internă
Vaniturile nete din administrarea activelor și pasivelor în valută, în anul 2020,
au fost de 2 744 295 mii lei, iar veniturile nete din operațiunile aferente politicii
monetare au fost de 149 371 mii lei.

ACTIVE Randament contabil PASIVE Rata medie anuală a

mediu anual al rezervelor dobânzii (%)
valutare (%)

1,6 17,8% Rezerve minime 0,14 lei

ale instituțiilor de credit 0,05 USD
96,7% Active externe (lei 13,9%, valută 3,9%) - 0,004 EUR
43,3% Numerar în -
circulație
6,9% Pasive externe 0,07

2,3% Active aferente 2,6 17,4% Disponibilitățile 0,14 lei

politicii monetare Trezoreriei statului -0,46 EUR
(lei 0,01%, valută 17,39%) 0,13 USD
11,3% Capital, rezerve, -
etc.

1,0% - 3,2% Alte pasive -

Alte active

Tabel 2.2 - Structura bilanțieră BNR, 2020 Sursa: Raport Anual 2020, BNR
Structura bilanțieră sintetică la finele anului 2021 (Tabel 2.3) reflectă :
Activele externe care sunt 94,9 la sută din totalul activelor, activele aferente
politicii monetare 4,3 la sută (în general titluri de valoare deținute în scopuri de
politică monetară și operațiuni repo).
Numerarul în circulație constituie 42,3 la sută din totalul pasivelor,
disponibilități atrase de Banca Națională a României de la instituțiile de credit 18,5 la
sută, sub forma rezervelor minime obligatorii (în lei și valută), disponibilitățile
Trezoreriei statului sunt 12,5 la sută (în lei și valută), pasivele externe fiind 10,7 la
sută.
Astfel, rezultatul operațional pozitiv al Băncii Naționale a României s-a
înregistrat în condițiile urmăririi obiectivului fundamental în asigurarea și menținerea
stabilității prețurilor, rezultând structura bilanțieră prezentată.
Creșterea activelor valutare a declanșat un randament contabil anual de 1,5 la
sută. Pasivele băncii (sursele activelor externe) au atins rate medii anuale ale dobânzii
(plătite de BNR) inferioare randamentului anual al activelor (încasate de BNR) și
chiar dobânzi negative (sume încasate de BC).
Profitul operațional obținut în acest an de BNR a fost determinat de activele
aferente politicii monetare ce au înregistrat un randament contabil anual de 3,2 la sută
peste ratele medii anuale ale dobânzii plătite de BNR pentru pasivele aferente
politicii monetare.
Astfel, rezultatul financiar pozitiv a fost influențat în mare parte de realizarea
de venituri nete din administrarea activelor și pasivelor în valută,
dar și venituri nete aferente utilizării instrumentelor de politică monetară pe piața
internă. Prin urmare, în anul 2021, veniturile nete din administrarea activelor în
valută au constituit 2.918.398 mii lei, veniturile nete din operațiunile aferente politicii
monetare - 135 858 mii lei.

ACTIVE Randament contabil PASIVE Rata medie anuală a

mediu anual al rezervelor dobânzii (%)
valutare (%)

1,5 18,5% Rezerve minime 0,09 lei

ale instituțiilor de credit 0,01 USD
94,9% Active externe (lei 13,2%, valută 5,3%) - EUR
42,3% Numerar în -
circulație
10,7% Pasive externe 0,03

4,3% Active aferente 3,2 12,5% Disponibilitățile 0,09 lei

politicii monetare Trezoreriei statului -0,48 EUR
(lei 0,2%, valută 12,3%) 0,08 USD
12,7% Capital, rezerve -

0,8% - 3,3% Alte pasive -

Alte active

Tabel 2.3 - Structura bilanțieră BNR, 2021 Sursa: Raport Anual 2021, BNR
Concluzii

Prin analiza și studiul de caz efectuate cu scopul urmăririi statistice a dinamicii

și structurii activelor și pasivelor Băncii Naționale a României s-a evidențiat
importanța calității datelor statistice în vederea îmbunătățirii coerenței între
statisticile macroeconomice internaţionale (prin intermediul balanţei de plăţi şi
poziției investiționale internaţionale), dar și descrierea sistematică și detaliată a unei
economii .
În calitate de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale, Banca
Națională a României respectă este guvernată de principiile: imparțialitate,
independență științifică, raport cost/eficienţă, confidențialitate statistică, limitarea
sarcinii respondenților şi calitate ridicată a rezultatelor.
Analiza balanței activelor și pasivelor sistematizează şi grupează informațiile,
este importantă pentru cercetarea modului în care are loc gestionarea resurselor și a
datoriilor.
Situațiile financiare analizate au drept scop prezentarea informațiilor utile în
luarea deciziilor economice, dezvolta abilități de evidență și gestiune, evaluare a
deciziilor financiare privind atragerea surselor de pe piața financiară, precum și
analiză și prezentare a informației ale băncilor. Studiul de caz oferă informații cu
privire la tendințele economice actuale dar și alte informații utile în determinarea
strategiei de urmat pentru favorizarea rezultatelor .
 Referin ele bibliografice

Banca Na ional a Rom niei. (2019). Raport anual. Bucure ti: BNR.
Banca Na ional a Rom niei. (2020). Raport anual. Bucure ti: BNR.
Banca Na ional a Rom niei. (2021). Raport anual. Bucure ti: BNR.

Ionescu, L. (coord.), Băncile şi operaţiunile bancare, Editura Economică, Bucureşti,

1996

Isărescu, M., Banca Naţională a României 1880-1995, Editura Enciclopedică,

Bucureşti, 1995

Opriţescu M., ş.a. – Gestiune bancarǎ, Editura Universitaria, Craiova, 2010

Stoica, M., Management bancar, Editura Economicǎ, Bucureşti, 1999

Turliuc, V., Cocriş, V., Boariu, Angela, Stoica, O., Dornescu, V., Chirleşan, D.,
Monedă şi credit, Editura Universităţii „Al.I. Cuza", Iași.

Ministerul Finan elor, http://www.mfinante.ro

ț
ț
ț
ț
ă
ă
ă
ț
â
â
â
ș
ș
ș
Anexe