Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs de ZUGRAV
Curs de ZUGRAV
Iaşi, 2011
1
2
CUPRINS
3
MODULUL 1. COMUNICAREA LA LOCUL DE MUNCĂ
1. Ce este comunicarea?
Este o întrebare la care au încercat să ofere răspuns toţi autorii literaturii de specialitate.
Definiţiile sunt numeroase şi diferite. În cele ce urmează vom prezenta două dintre acestea, mai
largi ca sferă de cuprindere.
Foarte simplu, comunicarea este definită ca un proces prin care sunt schimbate informaţii
sub forma de mesaje, ştiri, semne sau gesturi simbolice, texte scrise ş.a. între două sau mai multe
persoane, numite interlocutori, sau mai formal, emiţători şi receptori.
Comunicarea este un proces dinamic, aflat într-o permanentă transformare. Societatea există
datorită comunicării, ea înseamnă comunitate şi este văzută ca un proces care implică participare
din partea membrilor unei societăţi
RASPUNS (FEED-BACK)
4
Indiferent
Indiferent de forma
de forma pe pe care
care o imbraca,orice
o imbraca, oriceproces
proces de
de comunicare
comunicare are
arecateva
catevaelemente
caracteristice:
elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri – emitator (cel care trimite mesajul)
existenta a cel putin doi parteneri – emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel
si receptor (cel care primeste mesajul) - intre care se stabileste o
care primeste mesajul) - intre care se stabileste o anumita relatie;
anumita relatie;
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii
capacitatea
parteneri partenerilor
(de mentionat de a ca,
este faptul emite si recepta
in general, semnale
in orice intr-un
proces de anumitpartenerii
comunicare
cod cunoscut
„joaca” dede
pe rand rolul ambii parteneri
enuntiator (de mentionat este faptul ca, in general,
si receptor);
in orice proces de comunicare partenerii „joaca” pe rand rolul de
enuntiator
existenta unuisimesaj
receptor);
ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul are ca scop
informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul
existenta canal/mijloc
are caunuiscop de transmitere
informarea, a mesajului.
convingerea, impresionarea, amuzarea,
obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui raspuns – feedback – un mesaj specific prin care emitentul primeste de la
destinatar
existentaun anumit raspuns cu privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea
unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
comunicarii
seexistenta
realizeaza unui
intr-unraspuns – feedback
anumit context – un Contextul
spatio-temporar. mesaj specific prin
este foarte care pentru
important
emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu privire la
ca aceleasi cuvinte vor suna
mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.
se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este
este influentat
foarte de o serie
important pentru bariere
de ca de comunicare,
aceleasi cuvinte vor perturbatii
suna care intervin in comunicare
si care reduc fidelitatea transferului de mesaj.
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.
În acest context, se impune distincţia dintre informare şi comunicare, termeni adesea
confundaţi.
este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care
intervin
Altfel spus, in comunicare
termenul si care se
de informare reduc fidelitatea
referă transferului
la situaţiile deactiv
în care rolul mesaj.
îi revine exclusiv
receptorului, în timp ce comunicarea vizează un sistem de relaţii interactive. Informarea constă deci,
în oamenilor
relaţionareacu
oamenilor
faptele, cu
iarfaptele, iar comunicarea
comunicarea în relaţionarea
în relaţionarea interpersonală.
interpersonal
Informarea Comunicarea
� �
3. Ascultarea activa
5
3. Ascultarea activă
Desi poate parea paradoxal, cel mai dificil lucru in procesul de comunicare, fie ca se desfasoara
fata in fata cu cel care poseda sau doreste informatia, fie ca il purtam cu mai multi parteneri deodata
in cadrul unor intalniri este ASCULTAREA.
De cele mai multe ori, intelegem ascultarea ca un proces in care rolul nostru este de a gasi
punctele slabe ale celui din fata noastra, de a anticipa ceea ce vrea sa spuna, de a pregati un
raspuns imediat. O alta abordare uzuala a procesului este de a considera apriorii nesemnificativ
mesajul si implicit informatia furnizata de interlocutor.
2. Percepeti sentimentele si starea partenerului de dialog inainte de a trage concluzii. Uneori poate
spune mai multe decat mesajul in sine.
5. Concentrati-va asupra esentialului dar nu pierdeti total din vedere detaliile. De cele mai multe ori
mesajul este complet doar atunci cand toate detaliile sunt spuse.
8. Folositi cu masura si precautie intonatia si expresia fetei. Dupa terminarea dialogului, memoria
vizuala lasa o amprenta deosebita si de multe ori induce confuzie si deruta.
12. Nu considerati ca detineti monopolul adevarului si ca parerea dvs este cea mai buna.
√ Capacitatea de a oferi feedback-uri interlocutorului, astfel incat acesta sa poata sti ca este
ascultat cu interes si ca celalalt intelege ceea ce spune. Aceste feedback-uri includ elemente
verbale, precum si elemente de mimica si pantomimica si se refera mai ales la adecvarea
acestora la situatie si persoana.
! mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor duce la pierderea ideii esentiale (din
cauza copacilor nu se observa padurea);
! lipsa atentiei – de multe ori ascultatorul pare interesat doar pentru a-i oferi confort vorbitorului.
Atentia poate fi de fapt orientata spre afaceri, preocupari sau probleme personale etc;
! critica exprimarii si a infatisarii – din cauza prejudecatilor si perceptiilor personale multi oameni
au tendinta sa-i judece spontan pe ceilalti in legatura cu modul in care se infatiseaza si in care
vorbesc. Aceasta atitudine de snobism comunicational creeaza artificial categorii de persoane pe
care merita sau nu merita sa le asculti;
! evitarea ascultarii dificile – multe persoane nu sunt obisnuite sa asculte intamplari detaliate care
nu ii privesc direct;
! gandirea poate prelucra 800 de cuvinte pe minut, iar vorbitorii pot debita maximum 200 de cuvinte
pe minut – din aceasta diferenta rezulta un timp de rezerva pe care unele persoane o pot utiliza
in vederea explorarii viziunii interlocutorului;
! presupunerea falsa ca ascultarea este o activitate fundamental pasiva – de fapt ascultatorii buni
sunt foarte activi: pun intrebari, parafrazeaza ideile vorbitorului, se asigura ca au inteles sensul.
Nici tacerea nu inseamna pasivitate: ascultarea este obositoare, consuma energie mentala si
solicita sistemul nervos in mare masura.
7
CAPITOLUL II
1.Mijloacele de comunicare
(prin ce comunicăm?)
Mesajul pe care o persoana vrea si poate sa il transmita poate fi de natura: scrisă, verbală
sau nonverbală.
Comunicarea scrisă
Trebuie sa intelegem comunicarea scrisa prin cele trei aspecte ale sale obligatoriu de
urmarit:
2. Receptorul mesajului
a. Cui se adreseaza mesajul. Este receptorul ales personajul indreptatit sa primeasca acest
mesaj?
b. Care este nivelul de cunostinte al receptorului despre informatiile prezentate in mesaj?
Este foarte posibil ca receptorul sa fie format din mai multe persoane fiecare cu nivelul sau de
pregatire profesionala, fiecare cu un set diferit de abilitati in comunicare.
c. Care sunt abilitatile de comunicare ale receptorului?
d. Care este gradul de simpatie si sensibilitate existent intre noi si receptor?
e. Care este starea profesionala si mentala a receptorului? (care sunt sarcinile lui, ocuparea
profesionala in general si la acel moment de timp, relatia acestuia cu subiectul mesajului, starea
de oboseala si de surmenaj, puterea lui de decizie si influenta in cadrul procesului ce face obiectul
mesajului).
3. Mesajul in sine
a. Necesitatea acestuia: este necesara transmiterea mesajului in forma scrisa? Nu trebuie sa
omitem faptul ca un mesaj transmis verbal poate realiza o apropiere suplimentara fata de interlocutor,
poate induce o crestere calitativa a relatiei manager-angajat, poate fi o forma de motivare.
b. Respecta procedurile? Avem calitatea ca manager sau angajat sa transmitem acest
mesaj?
c. Avem abilitatile necesare pentru a scrie acest mesaj? Uneori trebuie sa admitem ca un
8
document prost intocmit poate produce mai multe daune decat un mesaj transmis verbal chiar cu
inadvertentele si punctele slabe pe care le poate avea.
d. Trebuie sa analizam foarte exact necesitatea lui profesionala si nu in ultimul rand trairile
noastre emotionale; trebuie mesajul transmis la acel moment de timp?
♦ Referatul – este documentul scris în care sunt prezentate aspecte concrete, date si aprecieri
9
în legatură cu o anumită problemă, precum si propuneri de modificare a situatiei existente.
Structura sa este compusă din:
– prezentarea succintă a problemei abordate;
– concluzii si propuneri;
– semnătura.
♦ Raportul – cuprinde o relatare a unei activităti (personale sau de grup). Se face din oficiu sau
la cererea unui organ ierarhic. Se bazează pe cercetări amănuntite, schimburi de experientă,
diverse documentări.
Structura raportului:
1. Introducere:
• poate pune in evidenta contextul in care este redactat raportul managerial; la cerere
sau ca urmare a unei initiative proprii precum si contextul in care este realizat
2. Scopul raportului:
• motivul realizarii raportului
• obiectivele raportului
3. Continutul raportului:
• poate avea exclusiv una dintre formele mentionate anterior (de activitate, situatie,
strategic) sau poate fi un mixt intre acestea
• pentru a evita neclaritati si lipsa de fond este bine sa concluzionam de la bun inceput
care este obiectivul raportului. Este foarte posibil ca un raport initial conceput ca unul de activitate
sau situatie sa se transforme pe parcurs in unul de tip strategic. In general aceste transformari
ar trebui sa aiba loc atunci cand raportul este adresat unui factor de decizie. Din pacate insa, se
intampla exact invers. Cu cat destinatarul ocupa o functie mai inalta, cu atat primeste mai putine
sugestii si cai posibile de actiune si cu atat mai putin recomandari
• in cadrul cuprinsului este mult mai importanta coerenta si abordarea logica decat
forma pe care o ia redactarea
• nu incercati sa eludati sau sa alterati informatia in mod constient sau involuntar
4. Concluziile raportului:
5. Recomandari:
10
• recomandarea va fi insotita de argumentele proprii
• se va intocmi o lista cu toate persoanele care, in viziunea autorului, sunt sau vor fi
implicate in procesul aferent subiectului raportului
– solutii preconizate;
– semnătura;
♦ Darea de seamă – este documentul care cuprinde prezentarea si analiza activitătii unei
organizatii, într-o anumită etapă sau justificarea unei gestiuni. Se prezintă lunar, trimestrial,
semestrial sau anual de către conducerea în fata salariatilor sau a actionarilor. Materialul
prezentat este critic, evidentiind dificultătile si cauzele lor, propunând totodată si solutii de
remediere.
♦ note,
♦ circulare,
♦ propuneri,
♦ decizii,
♦ scrisori, etc.
Comunicarea scrisa are avantajul unei pregătiri atente a mesajului, care îi conferă claritate,
precizie şi posibilitatea utilizării unor procedee corespunzătoare.
Marele dezavantaj constă în faptul că necesită mult timp pentru reacţie, iar costurile sunt
ridicate, atât cele directe (hârtie, tipar, transmitere), cât şi cele indirecte (arhivare, deteriorarea
mediului).
Pentru a fi eficientă, comunicarea scrisă trebuie să fie formulata intr-o maniera pozitivă, care
ţine de: politeţe, consideraţie, claritate, concizie, completitudine şi mod de organizare.
Documentele scrise este bine sa fie întocmite cu multa grijă, respectându-se cateva
recomandari:
11
– stilul energic pentru a sugera siguranta si încrederea în sine;
– evitarea amănuntelor neimportante;
– evitarea promisiunilor ce nu pot fi respectate;
– evitarea unor critici nefondate.
Comunicarea verbală
Foloseşte limbajul oral şi este utilizată pe scară foarte largă, reprezentând aproximativ 70-
75% din timpul destinat comunicării.
O importanţă deosebită o are maniera de adresare, de a transmite mesajul astfel încât acesta
să fie convingător, clar, scurt şi precis pentru a-şi atinge ţinta.
Adresarea verbală are şi dezavantaje, legate de faptul că dialogul poate conduce la pierdere
de timp şi nu se încheie întotdeauna cu acordul părţilor, iar în cazul transmiterii succesive, prin trepte
ierarhice, se poate pierde şi o parte a informaţiilor, deoarece sunt filtrate de fiecare şef ierarhic.
De obicei oamenii când vin în contact cu altii iau o figură serioasă, oficială care provoacă o
impresie rece. Sunt rezervati în discutie, de aceea este greu să comunici cu ei.
Sunt si oameni care zâmbesc de la prima întâlnire si se poartă atât de prietenos încât discutia
se desfăsoară de la sine.
Nu există o retetă perfectă pentru o buna comunicare, însă folosind zîmbetul, tonul prietenesc,
ascultarea atentă, privitul în ochii celuilalt putem rezolva multe probleme încă de la început.
Nu există un stil de comunicare valabil pentru toti oamenii sau pentru toate situatiile, dar iată
câteva reguli care pot să crească sansa de succes în domeniul comunicării:
12
- să se evite contrazicerile directe, atacul la persoana si conflictele
- să se dea răspunsuri clare si la obiect pentru a evita neîntelegerea mesajului
- să se evite ca unul din cei implicati in comunicare sa acapareze toata discutia
- sa existe disponibilitatea de a lua în considerare punctele de vedere ale tuturor celor implicati
in discutie si de a le accepta dacă sunt bune
- crearea unor ocazii de feedback, oferind ocazia celor in discutie sa să explice si să
argumenteze opiniile sale
Comunicarea nonverbală
constă în transmiterea mesajelor prin alt mijloc decât scrisul sau vorbitul, cum ar fi: gesturi,
mimică, mişcări ale corpului etc. şi care sunt de fapt ,,mesaje parţiale sau adiţionale ce completează
conţinutul mesajelor verbale“. Poate fi un mijloc eficient de descifrare a mesajelor pe care le transmite
emitentul. Limbajele neverbale, completate de limbajul paraverbal (forma vocală de limbaj neverbal
precum: inflexiunea şi tonalitatea vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele
între cuvinte etc.) apelează la toate simţurile noastre şi se bazează pe seturi de simboluri care pot
avea un înţeles clar sau ambiguu. Principalele tipuri de comunicare neverbală sunt:
Formele de manifestare ale comunicării neverbale cele mai eficiente sunt ilustrările (când se
face apel la prezentarea unor obiecte) şi manifestările afective (stări emoţionale, inflexiunea vocii).
Limbajele neverbale însoţesc şi comunicarea scrisă; ele sunt legate de aspectul grafic al foii,
structura şi formatul scrierii.
Cand suntem stingheriti, nestiind raspunsul la o intrebare, noi comunicam implicit ceva. Aceasta
tacere e deosebita de tacerea omului meditativ sau a omului plictisit sau de tacerea impusa prin
,,reducerea la tacere’’.
Limbajul spatiului. Ideea de la care se porneste este ca orice individ are tendinta de a-si
13
revendica un spatial al sau, spatial din jurul trupului sau, pe care-l marcheaza imaginar, il considera
drept spatial sau personal, ca o prelungire a propriului sau trup. Incalcarea acestui spatiu bazeaza
profound individual, creand discomfort, stanjeneala si chiar stari conflictuale. Fiecare individ tinde
sa mentina o distanta intre el si celelalte persoane sau lucruri. In limbaj curent se spune ,,il tine la
distanta’’ sau ,,prieten apropiat’’, ilustrand faptul ca relatiile interumane pot fi exprimate spatial.
In plan mai general, modul in care folosm spatiul de comunicare are determinatii culturale si
sociale specifice. In lumea afacerilor, de exemplu, spatiul este in relatie directa cu rangul individului;
pe masura ce avanseaza in functie, cresc dimensiunile biroului sau.
In privinta spatiului familial ( cel al casei de locuit) accesul persoanelor straine este extreme
de selective, in functie de relatiile pe care acestea le au cu proprietarul.Unele persoane sunt primate
doar in vestibul, altele in bucatarie, altele in sugragerie sau in dormitor.
Limbajul trupului are si el o semnificatie aparte. Prin intermediul acestuia putem depista
daca o persoana relateaza un fapt adevarat sau o minciuna. De exemplu, daca in timpul conversatiei,
persoana nun e priveste timp indelungat in ochi, daca isi framanta mainile in mod constant,daca
exercita o frecare asupra ochilor, daca is misca nasul si colturile gurii,este clar ca acea persoana nu
este o persoana sincera in ceea ce ne comunica.
Totodata, prin limbajul trupului, putem deduce ocupatia unei persoane dar putem descoperi
si modul ei de viata. O persoana imbracata decent, elegant, mereu ingrijita si care acorda o atentie
modului in care se prezinta in fata celorlalti este clar o persoana care traieste intr-un ambient
intelectual, ocupand o functie importanta.
Gesturile, cum ar fi miscarea mainilor si a corpului, pozitia corpului (modul in care suntem
asezati), orientarea (daca stam cu fata sau cu spatele catre interlocutor), contactul vizual (daca privim
spre destinatarul mesajului sau nu) cat si intervalul de timp in care il privim, paralimbajul (vibratii ale
vocii, variatii de inaltimii sunetelor, taria lor si capacitatea vorbirii, calitatea si tonul vocii).
Pentru a comunica oamenii nu folosesc numai cuvintele. De cate ori comunicam, trimitem
in exterior mesaje si prin intermediul altor mijloace. Chiar atunci cand scriem sau vorbim, noi totusi
comunicam si altceva decat mesajul, uneori involuntar sau inconstient.
2. Postura: semnalele posturale care arata relaxare sau tensiune sunt corelate cu statutul
persoanei
3. Gesturile: frecventa crescuta a anumitor gesturi arata o stare de tensiune si disconfort sau lipsa
onestitatii, de exemplu gesturile prin care se maseaza, freaca, strange, culege, inteapa o parte
a corpului – aceste gesturi sunt descurajate in public
4. Privirea:
14
• miscarea ochilor in sus: incercarea de a ne aminti ceva;
5. Zambetul:
6. Mimica:
7. Postura corpului:
• aplecarea corpului:
8. Distanta:
• zona personala (46 – 122 cm) Corespunde distantei normale la care doi oameni converseaza
pe strada sau intr-o incapere mare. Regula: daca partenerul se retrage sau face gesturi de
distantare, fii sigur ca ai patruns in spatiul sau personal;
• zona sociala (1,23 - 3.5 m) Este spatiul rezervat contactelor sociale, negocierilor, vanzarilor,
relatiilor profesionale, vanzarilor, relatiilor profesionale;
• zona publica (peste 3.5 m) Este spatiul in care comunicarea si relatia isi pierd caracterul
interpersonal; este vorba deja de un discurs public, cu caracter oficial, formal, ritual.
9. Gestica:
• strangerea de mana: dominare (cu palma in jos), supunere (cu palma in sus), egalitatea (cu
palma perpendiculara);
15
2. Comunicarea Organizaţională
Spre deosebire de comunicarea interpersonala, comunicarea organizationala nu este un
proces spontan si natural. Ea trebuie proiectata in asa fel incat sa permita:
coordonarea: proces ce are in vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru realizarea
scopului final al organizatiei
Pentru cursul de fata am considerat a fi necesara detalierea ultimului punct al acestei categorii
deoarece reda tipurile de comunicare adaptate la tipurile de organizare a institutiilor, iar aceasta
adaptare ajuta la construirea mesajelor de comunicare interna.
Astfel:
• comunicarea ascendenta consta in transmiterea de mesaje de catre subordonati sefilor directi si,
succesiv, nivelurilor superioare ale managementului. Prin ele se vehiculeaza cereri, rapoarte, opinii,
nemultumiri. Rolul comunicarii ascendente este esential pentru eficienta procesului de comunicare,
deoarece atesta receptarea mesajelor transmise de manageri. De asemenea, prin intermediul ei se
informeaza managementul de nivel superior asupra starii morale a personalului, asupra obstacolelor
din calea comunicarii, nivelului si formei abaterilor inregistrate cel mai frecvent. Faptul ca mesajul
circula de la executanti la manageri nu-l scuteste de filtrele cognitive sau psihologice. Astfel, in cazul
transmiterii unor informatii, rapoarte, sugestii privind continutul muncii si modalitatile de imbunatatire
ale acesteia, sefii intermediari pot fi incercati de teama ca subordonatii lor ar putea fi apreciati de
superiori ca fiind mai competenti decat ei; ori, in cazul in care informatia constituie un feedback
la un mesaj anterior, seful poate interpreta comunicarea subordonatului drept o incercare de a-i
testa competenta profesionala ori autoritatea. In asemenea situatii, se pot instala blocaje cu efecte
asupra capacitatii de control si mentinere a procesului de comunicare;
• comunicarea pe orizontala (sau laterala) se stabileste intre persoane sau compartimente situate
la acelasi nivel ierarhic. Rolul acestui tip de comunicare este de a facilita coordonarea activitatilor ce
vizeaza obiective comune, excluzand interventia managerilor de nivel superior;
• comunicarea diagonala este practicata in situatiile in care membrii organizatiei nu pot comunica
prin celelalte canale. Spre exemplu, in cazul utilizarii managementului prin proiecte, apar frecvent
comunicarile diagonale intre echipa de proiect si restul compartimentelor structurii. Spre deosebire
de comunicarile clasice, acest tip prezinta avantajele economiei de timp si costuri, ale folosirii unor
relatii informale, ale potentarii unui climat bazat pe apreciere reciproca.
• informativ – este tot o comunicare intr-un singur sens prin care salariatul primeste doar informatia
pe care conducerea vrea sa i le dea, dupa principiul „Fa asta pentru ca!”
16
• consultativ – comunicarea in dublu sens prin care salariatului i se ofera posibilitatea sa discute cu
superiorii sai si sa-si exprime pareri proprii, dupa reteta „Sa discutam cum se face asta!”
intre angajatii tineri si colegii care au o vechime mai mare in organizatie, prin indemnul „Cum ai face
tu asta?”
• participativ – implica personalul in procesul de luare a deciziilor, prin lansarea intrebarii „Cum sa
facem asta?”
Comunicarea internă are scopul de a trimite către categoriile de public intern mesajele potrivite pe
care organizaţia doreşte să le difuzeze în societate. Printre beneficiile programelor de comunicare
internă trebuie meţionată în primul rand asigurarea eficienţei. Stabilirea unui climat de lucru normal,
deschis, bazat pe colaborare şi înţelegere are efect direct asupra eficientizării activităţii.
Prin comunicarea internă este sprijinită mai buna performanţă a fiecărui angajat- care are atât
informaţia necesară în realizarea activităţii cât şi înţelegerea asupra organizaţiei, asupra direcţiei în
care aceasta se îndreaptă, asupra standardelor la care trebuie să se raporteze. Angajaţii organizaţiei
sunt, de asemenea, membri ai societăţii şi ai comunităţilor locale, citesc zilnic presa, şi sunt – în
unele cazuri – şi “clienţi” ai organizaţiei. În ambele cazuri, aceştia primesc şi transmit la rândul lor
mesaje publicului larg. Opinia lor despre organizaţie reprezintă, în majoritatea cazurilor, o oglindire
a imaginii pe care o are organizaţia în faţa societăţii.
(3) oamenii care lucrează în acelaşi birou sau în acelaşi departament din organizaţie comunică între
ei.
(7) Discuţiile informale (“mica bârfă”) care înfloreşte în toate organizaţiile este o cale sigură prin care
informaţia, exactă sau nu, ajunge în toate avanposturile.
Un program de comunicare bun poate crea o echipă bine închegată. Oamenii se cunosc între ei, ştiu
care este obiectivul organizaţiei, cum să lucreze eficient şi cum pot participa activ în cadrul organizaţiei
fără a se limita doar la a-şi face datoria, ceea ce îi face mai valoroşi pentru organizaţie.
17
CAPITOLUL III
In loc de concluzie…
Cele mai multe companii considera ca pot rezolva problema comunicarii fara ca abilitatile
personale de comunicare sa fie puse in evidenta si fara a exista proceduri organizationale care sa
puna in valoare in sens pozitiv aceste abilitati. Concluziile sunt dramatice…
Lipsa comunicarii sau gestionarea necorespunzatoare a acestui proces duce la alterarea
mai multor componente ale managementului companiei iar pe de alta parte lipsa unor abilitati si a
culturii organizatiei privitoare la aceste componente invalideaza constant procesul de comunicare.
Problemele de comunicare nu se pot rezolva prin e-mail sau telefon. Este nevoie de o
comunicare fata in fata (individual sau prin sedinte) pentru a intelege exact cum se manifesta toate
elementele unei comunicari.
Ultimele studii efectuate pentru a disocia procesul de comunicare in elementele sale
esentiale au aratat ca:
55% din intelesul comunicarii il reprezinta mimica
38% este transmis prin tonalitatea si modul in care comunicam
7% este comunicat prin cuvinte
Indiferent de modalitatea de comunicare pe care decidem sa o folosim, prin intalniri directe,
prin sedinte sau pur si simplu de la distanta, trebuie sa avem in vedere ca, bazata pe respect
reciproc, comunicarea este construita din cunostinte, abilitati, experienta si fler.
Intotdeauna trebuie sa ne fie clar de ce comunicam, iar stilul de comunicare trebuie adaptat
la mediul in care lucram, intern si extern, si pana la urma la partenerul de dialog.
19
MODULUL 2
EFECTUAREA UNOR CALCULE MATEMATICE SIMPLE
Cap. I ALGEBRA
1. MULTIMI
= {0, 1, 2, 3, ...}
= (-∞; +∞)
2. PROPORTII
Exemplu :
2 4
=
3 6
a c
Pentru proportia = , numerele a,b,c,d se numesc termenii proportiei.
b d
-a si d se numesc termeni extremi
-b si c se numesc termeni mezi
a ⋅b = c ⋅ d
Modalitati de calcul:
x= x= x= x=
3. MEDIA ARITMETICA
Media aritmetica a mai multor numere este raportul dintre suma acestor numere si numarul
lor.
20
a+b+c+d
Media aritmetica =
4
a b c
⇔ = =
x y z
Regula de trei simpla:
6. PROCENTE
Definitie : P% =
Exemple: 5% =
3,78% =
21
7. UNITATI DE MASURA
7.1.Unitati de Lungime
km
hm
dam
10n· m : 10n
dm
cm
mm
Exemple :
3 m = 3000 mm 2 km = 200 dam 250 cm = 0,25 dam
7.2.Unitati de Masa
kg
hg
dag
10n g : 10n
dg
cg
mg
Exemple :
4 g = 4000 mg 7,2 kg = 720000 cg 50 dg = 0,05 hg
1 tona = 1000 kg
7.3.Unitati de suprafata
km2
hm2
dam2
102n· m2 : 102n
dm2
cm2
mm2
22
Exemple:
1 m2 = 1m ·1m 1m2 = 100cm · 100cm = 10000cm2
7.4.Unitati de volum
km3
hm3
dam3
103n· m3 : 103n
dm3
cm3
mm3
Exemple:
1 m3 = 1m ·1m · 1m 1m3 = 100cm · 100cm ·100cm = 1000000cm3
1m3 = 1000 litri
m = ρ · v , unde m = masa, ρ = densitatea, v = volumul
Cap. II GEOMETRIE
1.Geometrie plană
1.1. Triunghiul
1.2. Paralelogramul
23
1.3. Dreptunghiul
1.4. Patratul
Patratul este un dreptunghi care are toate laturile
egale (congruente), sau lungimea egala cu
latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura
patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica,
Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.
1.5. Trapezul
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB + BC + CD + DA.
Aria trapezului = (baza mare + baza mica)x
inaltimea/2, adica Atrapez=(B + b) x h/2, iar in cazul
nostru
AABCD=(DC + AB) x AM/2, pentru ca
DC=B (baza mare)
AB=b (baza mica), iar
AM=h (inaltimea).
1.6. Cercul
24
2.Geometrie în spaţiu
2.1.1.Piramida
Vom discuta decat de corpuri regulate, deci si piramida este
regulatã.
Avem: AB - muchia bazei(not. m)
VA - muchia laterala(not. l)
VO - inaltimea piramidei (not. h)
VM - apotema laterala sau apotema piramidei (not. ap)
OM - apotema bazei (not. ab).
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(Pb x ap)/2.
Aria bazei
Ab=(Pb x ab)/2, unde Pb este perimetrul bazei.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza
un triunghi, aria si volumul calculandu-se analog.
Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.
25
2.1.3.Trunchiul de piramida
2.2.1.Cilindrul
Avem:
AA’ - generatoare (not. g)
OO’ - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la
cilidrul circular drept, avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria totalã:
Volumul cilindrului:
26
2.2.2.Conul
Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul conului:
2.2.3.Trunchiul de con
Avem:
A’A - generatoare (not. G)
OO’ - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A’O’ - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul:
2.2.4.Sfera
Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:
Volumul sferei:
27
MODULUL 3
IDENTIFICAREA SARCINILOR SI PLANIFICAREA ACTIVITATII
ROLUL ZUGRĂVELILOR
• Foarte multe din materialele de construcţii, sub influenţa agenţilor mediului ambiant, cu timpul
îşi pierd calităţile şi până la urmă se distrug. Cele mai influenţabile sunt oţelul şi lemnul pentru
că oţelul rugineşte şi lemnul crapă sau putrezeşte. Aceste fenomene se observă cel mai uşor
la învelitori din tablă neagră, sau la tâmplăriile din lemn de la ferestre. Monumentele vechi
de arhitectură au suferit în timp numeroase degradări datorită efectului distructiv ai agenţilor
atmosferici. Agenţii atmosferici care produc degradări sunt : precipitaţiile , vântul , soarele
prea puternic, zăpada. Astfel a rezultat nevoia de a lua măsuri prin care să se înlăture sau să
se întârzie aceste efecte dăunătoare.
• În ansamblul lucrărilor construcţiei zugrăvelile şi vopsitoriile îndeplinesc simultan mai multe
roluri şi anume : de protecţie, estetic şi igienic.
1. ROLUL DE PROTECŢIE este un rol de bază prin care se realizează un strat protector
al suportului pe care se aplică. Protecţia realizată poate fi anticorosivă, ignifugă, hidrofugă,
sau antiacidă.
2. ROLUL ESTETIC este asigurat prin faptul că zugrăvirea unei clădiri care poate fi şi chiar
netencuită îi dă un aspect uniform , care acoperă cărămida , rosturile sau betonul, iar vopsirea
acoperă imperfecţiunile stratului suport.
3. ROLUL IGIENIC este asigurat prin faptul că faţa pojghiţei fiind netedă şi continuă reţine mai
puţin praful şi alte impurităţi din aer , deci întreţine suportul într-o stare de igienă mai bună.
ROLUL VOPSITORIILOR
În ansamblul lucrărilor de finisaj vopsitoriile îndeplinesc simultan mai multe roluri şi anume:
Rolul de protecţie prin faptul vopsirea poate fi anticorosivă, hidrofugă, ignifugă,
antiacidă
Rolul estetic prin faptul că vopselele sunt opace şi acoperă imperfecţiunile stratului suport,
iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplică şi pun în valoare anumite
detalii sau părţi de construcţie.
28
Rolul igienic prin faptul că faţa pojghiţei fiind netedă şi continuă, reţine mai puţin praful şi
alte impurităţi.
- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii sanitari, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate. De asemenea, vor fi terminate
pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc), exclusiv lustruirea.
- in incaperile prevazute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugravelile se vor executa
inaintea aplicarii imbracamintei pardoselii. La executarea zugravelilor se vor lua masuri pentru
protejarea stratului suport al imbracamintei, pentru al feri de umiditate si de murdarire, care poate
compromite aderenta imbracamintei, in special in cazul aplicarii acesteia prin lipirea cu adezivi.
in cazul pardoselilor cu strat suport din placi fibrolemnoase poroase bitumate, zugravelile se vor
executa inainte de montarea stratului suport.
- Tamplaria de lemn si cea metalica trebuie sa fie montate definitiv; accesoriile metalice la tamplarie
trebuie sa fie montate corect si buna lor functionare sa fie verificata, cu exceptia drucarelor si a
sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.
- La lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dupa terminarea completa
a zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor de pardoseli (raschetare, curatire, lustruire),
luanduse masuri de protejare contra murdaririi imbracamintei pardoselilor.
- inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet
executate toate lucrarile de la fatada constructiei ca: jghiaburi, burlane, stresini, cornise, glafuri,
socluri, cofrete pentru instalatii electrice sau de gaze etc. precum si trotuarele.
IDENTIFICAREA SARCINILOR
Modulul descrie îndeplinirea sarcinilor şi planificarea activităţilor zilnice, pentru executarea
lucrărilor de zugrăveli, tapetări şi vopsitorii si planificarea în timp a realizării acestor lucrări.
Persoane competente:
- şefi ierarhici
- specialişti
30
Tipurile de structuri organizatorice
A. STRUCTURA IERARHICĂ
a) este adoptată de întreprinderile mici
b) fiecare persoană este subordonată unui singur şef
c) număr redus de compartimente operaţionale în care se desfăşoară principalele activităţi,
B. STRUCTURA FUNCŢIONALĂ
a) conducătorii pot fi specializaţi pe domenii ,beneficiind de asistenţa compartimentelor
funcţionale,
b) executanţii primesc decizii şi nu răspund decât în raport cu şeful ierarhic
31
PL ANIFICAREA ACTIVITAŢILOR SPECIFICE LOCULUI DE MUNCǍ
Planificarea unei activitati curente.
Identificarea corecta şi realista a timpului necesar pentru realizarea lucrării.
Stabilirea etapelor de lucru şi modul de abordare, în funcţie de sarcinile de îndeplinit şi de
timpul alocat.
Planificarea succesiunii fazelor, în conformitate cu cerinţele procedurii de lucru şi de
eventualele situaţii cere pot interveni.
• accidente de muncă
• discontinuităţi în aprovizionare
• echipă de lucru incompletă
• nerespectarea SSM şi PSI
• nerespectarea succesiunii operaţiilor tehnologice
Pentru programarea activităţilor specifice locului de muncă, este necesară cunoaşterea
următoarelor elemente:
a) desenul de execuţie;
b) volumul producţiei;
c) semifabricatul folosit;
d) utilajul de care se dispune;
e) calificarea personalului muncitor;
- sarcinile de realizat
• identificarea sarcinilor şi obiectivelor de realizat
• evaluarea în mod realist a complexitatii sarcinilor şi termenele de finalizare
1. Noţiuni de calitate
Controlul calităţii, asigurarea calităţii şi managementul calităţii sunt noţiuni care se conturează
într-o măsură tot mai mare ca sarcini centrale pentru toate intreprinderile orientate spre viitor,
indiferent de produs, ramură, locaţie sau mărime.
Asigurarea calităţii se referă la calitatea produselor dar sunt incluse şi elemente de dirijare
pentru conducerea acestei calităţi.
- Planificare
- Organizare
- Coordonare
- Antrenare
- Tinere sub control
33
Scopul acestor activitati este de a garanta obţinerea rezultatelor la nivelul calitativ dorit.
ASIGURAREA
CALITĂŢII
EXTERNE INTERNE
Pentru lucrările de finisaje care constau în zugrăveli, vopsitorii, tapete şi ipsoserii, documentele
specifice locului de muncă, care trebuie prelucrate de conducătorul lucrării şi însuşite de personalul
34
executant constau în:
• tabelele de finisaje din proiect;
• planşele cu detalii de arhitectură pentru ornamente deosebite;
• extrasele din caietele de sarcini referitoare la lucrările de finisaje;
• normativele tehnice de execuţie referitoare la genul de lucrări de executat;
• procedurile de execuţie proprii din cadrul sistemului de management integrat al
organizaţiei;
• instrucţiunile de depozitare, manipulare, transport şi aplicare a materialelor cuprinse
în Fişele tehnice ale produselor, emise de furnizor;
Instrucţiuni de lucru
Instrucţiunile de lucru se referă la activitatea restrânsă, limitată uneori la un singur post de
lucru/ utilaj etc.
Acestea prezintă modul cum se realizează cu consecvenţă
activităţi şi procese.
Instrucţiunile de lucru ar trebui elaborate pentru descrierea realizării acelor activităţi, care ar fi
afectate de lipsa unor astfel de instrucţiuni.
Detaliile, care nu conduc la un control sporit al activităţii, trebuie evitate. Instruirea poate reduce
nevoia de instrucţiuni detaliate, sub rezerva că personalul afectat deţine informaţiile necesare
pentru a-şi executa corect sarcinile.
Indiferent de format sau combinaţia aleasă, instrucţiunea de lucru trebuie să fie în ordinea
operaţiilor, si să reflecte cerinţele şi activităţile relevante.
Formulare
Formularele sunt proiectate şi menţinute pentru înregistrarea datelor, care demonstrează
conformitatea cu cerinţele SMC.
Formularele trebuie să conţină :
1. titlul,
2. numărul de identificare,
3. revizia şi data reviziei.
35
Caiet de sarcini poate fi considerat o specificaţie.
Există diferite cerinţe ale standardului prin care organizaţia poate îmbunătăţi SMC
Desenele tehnice sunt documente ale produsului.
şi poate demonstra
Desenele conformitatea
clienţilor prindocumentaţia
fac parte din pregatirea altor documente chiar daca standardul
externă.
nu le Cerinţele
cere în mod explicit,
legale şi alede exemplu: fac parte din documentaţia externă.
autorităţilor
hartadiferite
Există proceselor,
cerinţediagrame ale proceselor
ale standardului şi/ sau
prin care descrieri poate
organizaţia ale proceselor;
îmbunătăţi SMC şi poate
demonstra conformitatea prin pregatirea altor documente chiar daca standardul nu le cere în mod
specificaţii;
explicit,
de exemplu:de lucru şi/ sau de testare;
instrucţiuni
harta proceselor, diagrame ale proceselor şi/ sau descrieri ale proceselor;
documente conţinând comunicări interne;
specificaţii;
programe de producţie;
instrucţiuni de lucru şi/ sau de testare;
lista furnizorilor
documente aprobaţi;
conţinând comunicări interne;
planuri dedetestare
programe şi inspecţie;
producţie;
lista furnizorilor
planuri aprobaţi;
ale calităţii.
planuri de testare şi inspecţie;
planuri ale calităţii.
Proceduri documentate
Structuraunei
Structura uneiproceduri
proceduripoate
poatefi fiexprimată:
exprimată:
- întext,
- în text,
- diagrame flux,
- diagrame flux,
- tabele,
- tabele,
- combinaţie a acestora.
- combinaţie a acestora.
36
1.4. Standarde de calitate.
C3 – 76 Normativ pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii;
C4 – 77 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor
C56 –85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente construcţiilor;
Se întocmesc obligatoriu 6 proceduri,capitole ale standardului SR EN ISO 9001 :2000:
controlul documentelor, controlul înregistrărilor, auditul intern,controlul produsului neconform,acţiuni
corective, acţiuni preventive
În cadrul unei organizaţii care se aliniază la modelul SR EN ISO 9001:2000, se pot elabora
proceduri pentru fiecare capitol şi subcapitol din standard
37
condiţiilor de calitate (aspect, planeitate, umiditate, rezistenţă).
Verificări prealabile
Înainte de începerea lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii, tapete, ipsoserii este necesar a se
verifica dacă au fost executate şi recepţionate toate lucrările destinate a le proteja (învelitoare,
steaşină, izolaţii terase) sau a căror execuţie ulterioară ar putea să le deterioreze ( conducte pentru
instalaţii îngropate, tâmplării etc.) precum şi că au fost montate toate piesele auxiliare (dibluri,
console, suporţi pentru obiectele sanitare sau elemente de încălzire colţare, cornize etc.).
Toate materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă în prealabil s-a verificat de şeful
punctului de lucru că sunt livrate cu declaraţii/certificate de conformitate care să confirme că sunt
corespunzătoare cu prevederile proiectului, au paletarul coloristic cerut şi nu au termenul de
valabilitate depăşit.
Verificări pe parcursul lucrărilor
Pe parcursul executării lucrărilor este necesar să se verifice respectarea tehnologiei de
execuţie, prevăzută în prescripţiile tehnuice şi fişele de utilizare date de furnizor, utilizarea reţetelor
şi compoziţiei amestecurilor indicate în aceleaşi prescripţii tehnice.
La aplicarea straturilor succesive este necesar a se urmări respectarea timpilor de uscare
între straturi şi intreprinderea măsurilor de protecţie impotriva uscării bruşte, spălării prin ploaie şi
impurificării cu praf sau vapori de substanţe chimice.
În perioada de lucru pe timp friguros se vor asigura şi temperaturile critice pentru depozitare,
preparare, aplicare şi uscare prevazute în normativul C 16 – 84.
Tapete
Verificarea calităţii lucrărilor de tapetare se va face numai după ce timp de 14 zile de la
aplicare, temperatura aerului din cameră a fost de minim 180C, iar umiditatea relativă a aerului de
50 – 60%.
Temperatura şi umiditatea vor fi măsurate cu termometre şi umidiometrede către laboratorul
de şantier.
Se va controla dacă s-a respectat tehnologia de execuţie privind pregătirea şi amorsarea suprafeţelor
şi aplicarea hârtiei de ziar peste care se fixează tapetul.
Tapetele aplicate trebuie să fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu monstrele convenite
39
cu beneficiarul. Toate fâşiile trebuie să aibă aceeaşi culoare, nuanţă şi model.
Lipirea tapetelor trebuie să fie realizată uniform pe întreaga suprafaţă a fiecărei fâşii, fără să existe
porţiuni neaderente, umflături, cute sau neregularităţi cauzate de pregătirea necorespunătoare a
stratului suport.
Fâşiile de tapet trebuie să fie dispuse vertical, verificarea făcându-se cu firul cu plumb şi neadmiţându-
se nici o abatere de la verticalitate.
La suprapunerea fâşiilor pe verticală trebuie să se respecte regula ca muchia fâşiei de deasupra să
fie orientată spre fereastră, pentru ca să nu creeze umbre pe peretele respectiv. Această condiţie
nu este aplicată la pereţii paraleli cu cei pe care se află ferestre dar trebuie ca pe tot peretele
suprapunerea să se facă în acelaşi sens.
La suprapunerea de fâşii desenul clor două fâşii trebuie potrivit exact. În puncte izolate se admite o
nepotrivire de maximul 1 mm.
La lipirea cap la cap fâşiile trebuie să fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcaţie să nu poată
fi observată decât până la cel mult 2 m distanţă.
La muchiile intrânde sau ieşinde ale încăperilor rosturile verticale dintre fâşii trebuie realizate la 10
- 15 cm de la muchia respectivă.
Nu se admit suprafeţe neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri supărătoare ale desenului sau
exfolieri pe lângă pervazuri, întrerupătoare, prize etc.
3. Condiţii de calitate a lucrărilor de ipsosării
La recepţia calitativă a lucrărilor de ipsosării se verifică:
- corespondenţa între prevederile proiectului şi modul de prelucrare sau decorare a suprafeţei;
- aspectul suprafeţelor gletuite şi ornamentelor, care trebuie să fie uniform pe toată suprafaţa;
- abaterile de la planeitate, orizontalitate şi verticalitate a tencuielilor gletuite şi a muchiilor;
- grosimea medie a tencuielilor, care nu trebuie să depăşească 2 cm, şi numai în porţiuni mici şi
izolate se admit grosimi până la 2,5 cm;
3.1. Aspectul suprafeţelor.
Suprafeţele gletuite precum şi cele ale profilurilor şi pieselor decorative nu trebuie să prezinte
umflături, ştirbituri, lovituri, lipsuri, asperităţi şi zgârieturi. Verificarea se face vizual şi prin plimbarea
palmei pe suprafaţa ipsosăriei.
Muchiile la colţuri, şpaleţi, glafuri, la uşi şi ferestre trebuire să fie vii sau rotunjite, conform
prevederilor proiectului.
3.2. Planeitatea suprafeţelor.
Suprafeţele gletuite, la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime aplicat în orice direcţie nu
trebuie să prezinte mai mult de două neregularităţi cu adâncimea sau înălţimea de 2 mm.
3.3. Verticalitatea tencuielilor gletuite.
Abaterile faţă de verticală ale tencuielilor gletuite se verifică cu firul cu plumb. Acestea nu
trebuie să depăşească 1 mm/m şi maxim 2 mm pe toată înălţimea pereţilor , până la 3,5 m şi 3 mm
la cele mai înalte.
40
3.4. Orizontalitatea tencuielilor gletuite ale tavanelor.
Abaterile faţă de orizontală ale tencuielilor gletuite ale tavanelor se verifică cu ajutorul unui
dreptar şi al nivelei. Aceste abateri nu trebuie să depăşească 1 mm/m şi maximum 5 mm într-o
încăpere sau pe câmpul dintre grinzi.
3.5. Orizontalitatea şi verticalitatea diverselor elemente.
Abaterile faţă de verticală sau orizontală ale unor elemente ca: intrânduri, ieşinduri, glafuri,
muchii, ornamente, coloane, etc. se verifică cu firul cu plumb şi, respectiv, al unui dreptar şi al
nivelei. Aceste abateri nu trebuie să depăşească 1 mm/m şi maxim 2 mm pe toată inălţimea sau
lungimea elementului.
3.6. Curbura suprafetelor curbe.
Abaterile faţă de curbura proiectata a suprafetelor curbe, tencuite si gletuite, nu trebuie sa
depaşească 3 mm.
Deficiente
Remedierea defectelor se face cu promptitudine şi simţ de răspundere.
Calitatea remedierilor este verificată atent şi cu profesionalism
Defectele lucrărilor de zugrăveli, vopsitorii şi tapete
Tulburarea Formarea de coji Sedimentarea materiilor solide în dispersie Gelificarea
Spargerea emulsiei Rezistenţă la întindere cu pensula a compoziţiei Urme de pensulă care se
menţin şi după uscarea stratului de compoziţie. Adeziune slabă Scurgeri şi “perdele” “Coajă de
portocală” Peliculă aspră la pipăit. Băşici şi bule de aer, Uscare întârziată a peliculei. Putere slabă
de acoperire. Pierderea luciului. Aderenţă slabă. Rezistenţă insuficientă a peliculei. Aspect grăunţos.
Apariţia porilor. Crăpături. Exfolieri. Apariţia ruginii.
Defectele lucrărilor de ipsosărie
Coşcovire. Fisuri. Crăpături. Pete de rugina.Împuşcături pe suprafeţele tencuite Suprafeţe
degradate şi fără rezistenţă. Desprinderea tencuielii de pe suport. Zgârieturi, denivelări, asperităţi
ale suprafeţelor. Linii tremurate sau neregulate.
INTRETINERE
- Zugravelile cu lapte de var si huma, calciovechio nepatinat si patinat cu ceara, se intretin
prin curatarea de praf cu perii cu coada lunga, cu fire de par sau sintetice.
- Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, supralejele finisate cu calciovechio
patinat cu vopsele de ulei, precum si toate vopsitoriile care formeaza pelicule bariere de vapori se
spala cu carpa sau buretele cu apa calda si daca este necesar se adauga si sapun sau detergenti,
dupa care se revine si se sterge cu o carpa curata uscata. in cazul in care spalarea nu este
necesara suprafata se poate sterge direct cu o carpa uscata flanelata.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechime mai mica de 14 zile.
- Suprafetele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea definitiva in relief se pot spala cu o carpa
muiata in apa si stoarsa.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativa in relief, nu se vor spala inainte de 30 zile
de la realizarea lor.
41
MODULUL 5
LIANTII
Liantii sunt substante care în stare lichida sau vâscoasa daca sunt întinsi în straturi subtiri pe
o suprafata oarecare se întaresc si dau nastere unei pelicule care leaga între ei pigmentii cu care au
fost amestecati si îi lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt
ei se mai numesc si substante peliculogene.
Dupa provenienta, liantii pot fi :
42
Organici, atunci când sunt extrasi din plante sau din produse animale
Anorganici, atunci când sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice
GRUPE DE LIANTI:
1. Liantii de apa - sunt substante care pentru a fi folositi trebuie înmuiati si diluati în apa
2. Uleiurile – sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica
3. Rasinile – sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice
4. Bitumurile – sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la
distilarea titeiurilor
5. Derivatii celulozici – sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala
6. Emulsiile- sunt dispersiuni fine de lianti în medii lichide , în general apa.
Denumirea de COLORARE se refera la acoperirea unei suprafete cu un strat subtire care îi
schimba culoarea indiferent de substantele cu ajutorul carora se obtine acest efect, ca si modul de
aplicare a lor.
PIGMENTII
Substantele colorate, insolubile în lianti si în diluanti împreuna cu care se folosesc
se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc în stare de pulbere foarte fina.
Amestecati cu liantii se alcatuiesc astfel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi:
- Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obtinuti din roci sau pamânturi
colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor
în pulberi fine.(ex. pamântul de Sienna, Miniul de plumb,Galbenul crom, Praful de Al)
- Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obtinuti din plante, animale , insecte (ex.
Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu
nuante de la galben la maron închis
Pigmentii întrebuintati la zugraveli si vopsitorii au de înfruntat actiunea vatamatoare a multor
agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate în ea, a prafului
etc.
Câteva din principalele calitati ale pigmentilor sunt:
- Stabilitatea la lumina – este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra
vreme îndelungata culoarea
- Insolubilitatea în apa, fara de care ploile si apa în general, dizolvând pigmentii, ar pata suprafetele
colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducându-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele
vopsite.
- Stabilitatea la actiunea acizilor
- Rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald,
înghet-dezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata fi folosit decât la colorarile de
interior.
- Puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata în grame, necesara ca sa
acopere 1 m2 de suprafata, astfel încât sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe
sticla.
- Capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite
culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb
43
DILUANTI SI SOLVENTI
Substantele lichide usor volatile , care dizolva substantele peliculogene , modificându-le prin
aceasta vâscozitatea în sensul de a le subtia (fluidiza) se numesc solventi. Aceste substante se
folosesc la vopsitorii având un rol important
în uscarea si formarea peliculei.
MATERIALE AJUTATOARE
În categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi :
- Materiale de umplutura – sunt acele substante organice, natural sau artificiale, care au în
general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopselele
pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari ale unor pigmenti, pentru a conferi
vopselelor o durabilitate mai mare în timp.
- Sapunuri – fie cele de menaj fie cele pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf
si de funingine , la prepararea grundurilor pentru zugraveli , cât si, împreuna cu uleiurile vegetale ,
la îmbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor.
- Plastifianti – sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care ramân dupa alcatuirea
peliculei, facând ca ceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare.
- Decapanti – sunt amestecuri de solventi, cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se
folosesc pentru curatirea si îndepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri, sau vopsele.
- Materiale de slefuit (abrazivi) –sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme : pietre,
paste, praf sau fixate pe un suport de hârtie sau pânza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea
suprafetei cât si a grundului, sau a chitului.
- Diferite alte materiale ajutatoare – soda (carbonatul de sodiu) se dizolva în apa si serveste
la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele de
ulei.
- Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste în solutii ca si decapant si la curatirea petelor
grase.
- Piatra vânata (sulfatul de cupru), în solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de
lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si împiedica formarea
lor acestea fiind materiale fungicide. El poate intra în compozitia unor zugraveli.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli - se pastreaza în lazi de lemn simplu geluite sau
captusite la interior cu tabla zincata.
Substantele vâscoase, lichide si emulsiile se pastreaza în cutii speciale, în bidoane sau în
butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca
vasele sa se închida ermetic, pentru a nu se produce vapori în magazie.
Substantele caustice vor fi pastrate închise ermetic în ambalaje proprii fiecaruia.
Ambalajele de orice fel vor fi grupate în magazie pe categorii de materiale si
etichetate vizibil pentru nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru
depozitare si pastrare sacii speciali de hârtie.
Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru
zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele
cu solventi volatili vor fi manipulate în vase închise, ca si substantele acide, cele caustice, precum
44
si cele toxice.
La locul de lucru nu trebuie adusa decât cel mult cantitatea de material necesara într-un
schimb.
Pentru substantele în praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de
protectie.
Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau
murdarirea materialelor sau a preparatelor.
Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.
45
4. diluanti: sunt amestecuri de solventi necesari aplicari pe suport
si sunt produse si utilizate pentru diluarea produselor peliculogene pana la obtineri vascozitati
corespunzatoare in functie de metoda de aplicare
5. plastifianti: sunt substante greu volatile care confera peliculei plasticitate, micsorand astfel
pericolul de fisurare.
6. substantele de umplutura: sunt pulberi fin macinate care pot inlocui o parte din pigment
micsorandu-se astfel pretul de cost al proudului.
Prin denumirea de VOPSEA se întelege materialul lichid vâscos,care întins în straturi subtiri
pe o suprafata alcatuieste dupa uscare o pojghita fina, durabila,
stabila, aderenta si care îi schimba aspectul (culoarea,gradul de netezire, duritatea
COMPOZITIA DE VOPSEA este un amestec bine omogenizat între un element de colorare,
pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie în functie de modul de
lucru adoptat.
CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere, sau de
subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit.
Dupa liantii si diluantii folositi avem zugraveli care folosesc ca si diluant, apa, sau vopsitorii
de ulei, care folosesc alte tipuri de diluanti.
La vopsitoriile în ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un înlocuitor sintetic sau o
emulsie de ulei cu apa.
Alaturi de vopsitoriile în ulei se mai folosesc si lacurile care sunt solutii de rasini sau alte
substante cu solventi volatili.
Lacurile sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvati organici cu
sau fara adaos de uleiuri vegetale
Lacurile pot fi incolore sau colorate dar în general ele sunt transparente.
Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii.
Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri
Emailurile sunt lacuri in care s-au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici
Emailurile se utilizeaza ca strat intermediar sau final, pentru protejarea sau / si decorarea
suprafetelor.
• se aplica pe suprafetele din metal,
• peliculele sunt semilucioase, aderente si rezistente
• uscare la aer (temperature de 20 ±2ºC)
▪ la atingere – 5 ore de aplicare
▪ finala – 24 ore de la aplicare
• aplicare: cu pensula, trafalet, prin pulverizare
• randament de aplicare: 8÷11 m/kg si strat, in functie de metoda de aplicare si support.
Vopsea lucioasa pentru metal-este deosebit de lucioasa, recomandata mai ales pentru ramele
exterioare ale ferestrelor si usilor din metal sau a balustradelor ( de exemplu de la balcoane). Se
poate folosi si la interior. Excelenta putere de aplicare: are rezistenta la agentii chimici si fizici.
46
Vopsea mata pentru metal - nu-si schimba culoarea in timpul si are o excelenta putere de
aplicare.
Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza în locuri uscate,
bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vâscoase, lichide si emulsiile se
pastreaza în cutii speciale, în bidoane sau în butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata.
Pentru substantele volatile se va avea griji ca vasele sa se închida ermetic, pentru a nu se
produce vapori în magazie. Substantele caustice vor fi pastrate închise ermetic în ambalaje proprii
fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate în magazie pe categorii de materiale si etichetate
vizibil pentru nu se confunda continutul.
Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru
vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu
solventi volatili vor fi manipulate în vase închise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si
cele toxice.
La locul de lucru nu trebuie adusa decât cel mult cantitatea de material necesara într-un
schimb. Pentru substantele în praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de
protectie.
Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau
murdarirea materialelor sau a preparatelor.
Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior.
47
MODULUL 6
UTILIZAREA UNELTELOR, SCULELOR ŞI
DISPOZITIVELOR SIMPLE SI MECANIZATE
48
In timpul executiei trebuie avut in vedere:
- identificarea şi utilizarea corectă a uneltelor manuale si mecanizate,
- modul de întreţinere a acestora, etc.
- modul de folosire al uneltelor.
Pentru prepararea culorilor când aceasta se face pe loc este nevoie de:
- cani metalice de 0,5 -1 si 2 l;
- cilindrii gradati pentru dozarea materialelor;
- cancioc;
- aparat manual de frecat vopsele;
- site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300 – 900/cmp);
- strecuratori pentru vopsele;
- vas de emulsionare;
- cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare;
- vase pentru fiert cleiul.
50
Diferite pensule
51
- fir cu plumb;
- metru;
- role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli;
- burete si cârpe.
Pentru executarea mecanizata:
La executarea mecanizata se folosesc aparate pulverizatoare precum si aparate electrice
pentru zugravit.
Aparatele de pulverizat pot fi:
-cu actiune discontinua la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului.
-cu actiune continua la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun dintr-un vas alimentat continu. Aparatul cu actiune discontinua este aparatul tip
calimex iar aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice .
Aparatele de pulverizat se compun in principal din: un dispozitiv de actionare care este fie o
manivela fie un motor electric si o pompa cu membrane, pus in functiune direct, de u sistem bila-
manivela sau prin intermediul unui reactor.
Sistemul de aspirare-refulare la aparatele calimax si AEZ-1 este constituit din supapele de tip
cu bila, furtunul cu sorb la sita si recipientul tampon cu monometru indicator.
APARATUL TIP AEZ-1 se poate utiliza si la aplicarea zugravelilor si stropirilor pe baza de
acetat de polivinil cu o diluatie in apa de 60-70% si respectiv de 50%, corespunzatoare straturilor 1
si 2.
Forma jetului de material pulberizat este un con: dimensiunile acestuia sunt in functie de
natura materialului si de marimea orificiului dozei utilizate.
Stropirea trebuie sa se realizeze de la o anumita distanta de perete specifica tipului de aparat
si compozitiei folosite.Aceasta distanta se stabileste prin incercari.Trebuie ca stropii de pozitie sa
nu cada inainte de a atinge peretele, nici chiar partial dar nici sa nu ricoseze de pe fata acestuia.In
amele cazuri se risipeste compozitia si se creaza in aer o ceata pigmentata care este daunatoare.
Astfel, s-a constatat practic ca cele mai bune rezultate se obtin cand baza conului de material
are un diametru de 30-40 cm si o inaltime de 70-75 cm ceea ce corespunde cu distanta la care se
tine pulberizatorul fata de perete.
Pentru o aplicare uniforma de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului miscari in
spirala. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea stratului precedent.Dupa terminarea lucrului se
spala aparatul, in interior cat si in exterior, furtunul si pulberizatorul prin introducerea unei cantitati
de apa in interiorul aparatului, creandu-se din nou presiune.
La aparatul AEZ-2 monometrul este montat langa capacul pulverizatorului iar supapele sunt
in forma de pastile de cauciuc care rezema pe scaune metalice, aspiratia facandu-se prin furtun.
Aparatele electrice au o supapa de siguranta si un circuit de retur. Sistemul de pulverizare se
compune din furtun, tija metalica cu robinet si capacul portduza cu duzele . Aparatele sprijina pe o
placa metalica.
Duzele au forma unor pastile metalice cu un orificiu central calibrat, cu diferite dimensiuni. Pentru
punerea in functiune aparatele electrice se racordeaza la reteaua electrica de alimentare printr-o
fisa cu contactul de protectie. Se prepara solutia de zugravit care urmeaza a fi aplicata si se toartna
intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza apoi pompa si se introduce robinetulacestuia
52
in vasul cu solutie. Prin actionarea manetei la aparatul manual sau prin conectarea intrerupatorului
motorului la aparatele electrice, solutia este absorbita din vas si poi refulata prin furtun la dispozitivul
pulverizator . La aparatele electrice surplusul de material se introduce pe circuitul retur . Suprafata
de lucru fiind pregatita, se pulverizeaza apoi materialul de zugravit cu particule fine. Productivitatea
teahnica este de circa 100 mp/h, la aparatul manual Calimax si de 200-250 mp/h la aparatele AEZ-
1si AEZ-2.
Pentru laptele de var in vederea amestecarii si omogenizarii solutiilor se executa urmatoarele
operatii:
- se alege tija cu lungime corespunzatoare varului in care este solutia;
- se alege tipul de agitator si se asambleza la tija;
- se fixeaza tija in mandrina corpului masinii de gaurit;
- se agata intregul amestecator de un cadru sau de un carlig deasupra varului cu solutie;
- se porneste motorul electric si se introduce agitatorul in solutie,
Amestecatorul poate fi mentinut in stare de functionare, fie numai atat timp cat se apasa pe
butonul de functionare amplasat la manerul de apucare, fie permanent cand se blocheaza butonul
printr-un dispozitiv special.
Forma agitatorului care trebuie utilizat este impusa de natura materialului
Inainte de a fi intrebuintata compozitia se strecoara prin site fine prin tesatura din sarma de
alama, pentru retinerea impuritatilor si a particulelor de var nestins sau de pigment.Sita vibranta se
compune din urmatoarele elemente: vibratorul, recipientul si stratul-suport.
Vibratorul este actionat de un motor electric monofazat.
Aparatele de pulverizat pot fi:
• cu actiune discontinua, la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului;
• cu actiune continua, la care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului, printr-
un furtun, dintr-un var alimentat continuu.
Aparatul de pulverizat cu actiune discontinua folosit curent este APARATUL CALIMAX, iar
aparatele cu actiune continua sunt aparatele electrice.
Pentru punerea in functiune aparatele de tip electric se racordeaza la reteaua electrica de
alimentare printr-o fisa cu contact de protectie.Apoi se prepara solutia de zugravit, care urmeaza a
fi aplicata si se toarna intr-un vas curat, printr-o sita deasa. Se amorseaza pompa si se introduce
robinetul acestuia in vasul cu solutie.
La aparatele cu recipient se creeaza o perna de aer comprimat, a carei presiune este indicata
de monometru si care are rolul de a mentine constanta presiunea solutiei de zugravit.
Jetul de material pulverizat are forma unui corn cu dimensiunile in functie de natura materialului
si de marimea orificiului dozei utilizate. Stropirea se executa de la o anumita distanta de perete, care
difera de tipul de aparat si compozitia folosita si se stabileste prin incercari. Trebuie ca stropii de
compozitie sa nu cada inainte de a atinge peretele dar nici sa ricoseze de pe fata acestuia. Cazuri
cind s-ar risipi din compozitie si s-ar creea in aer o ceata cu pigmenti care este daunatoare sanatatii
muncitorilor .
Pentru aplicarea uniforma a compozitiei de zugraveala se executa cu duza pulverizatorului
miscari in spiral. Fiecare strat se aplica numai dupa uscarea aluia precedent. Dupa terminarea
lucrului se spala aparatul atat in interior cat si in exterior precum si furtunul si pulverizatorul prin
53
introducerea unei cantitati de apa in aparat .
- vas de emulsionare
Vopsirea
Vopsirea se poate
se poate executa
executa manualmanual sau mecanizat
sau mecanizat
La un volum mic de lucrari si in cazuri cand se vopsesc obiecte marunte sau suprafete mici,
La vopsirea
este indicata un volum mic deInlucrari
manuala. si in cazuri
toate celelalte cand
cazuri estese vopsesc
indicata obiecte
vopsirea marunteintrucat
mecanizata, sau
suprafete
astfel se ridicamici, este
cu mult indicata vopsirea
productivitatea munciimanuala. In toate
si se scurteaza celelalte
timpul cazuri
de executie este indicata
a lucrarilor.
vopsirea mecanizata, intrucat astfel se ridica
54 cu mult productivitatea muncii si se
scurteaza timpul de executie a lucrarilor.
Vopsirea mecanizata se face pe santierele noastre in general prin pulverizare cu pistoale cu
aer comprimat si, mai restrans, prin procedeul fara aer (airless) sau cu pistoale electromagmetice.
Se obtine o executie rapida, importante economii de materiale si manopera, precum si calitate
superioara a lucrului.
Inainte de inceperea lucrului vopsitorul impreuna cu un mecanic verifica aparatele si
instalatia.
Se stabileste apoi consistenta vopselei. Vopseaua nu trebuie sa fie consistenta, pentru a
nu infunda aparatul, dar nici prea lichida, pentru a acoperi bine suprafata de vopsit. Consistenta se
stabileste prin probe.
Rezervorul se incarca cu vopsea inainte de inceperea lucrului. Apoi pe o foaie de placaj sau
pe un perete, se face o proba, spre a regla pistolul pentru o anumita finete de pulverizare si latimi
a jetului de vopsea. Aceasta operatie este de mare importanta si de ea depinde, in mare masura,
calitatea vopsitoriei executate.
La vopsirea cu pistoalele pulverizatoare trebuie sa se respecte regulile prevazute pentru
aparatele de pulverizare cu mentiunea ca in timpul lucrului, pistolul trebuie tinut la o anumita distant
de suprafata care se acopera si care depinde de marimea duzei. Astfel, se recomanda ca la folosirea
duzelor de 0,5-1,8 mm, distanta intre duza pistolului suprafata sa fie de 10-15 cm, iar la folosirea
celor de 1,8-2,5 mm, distanta sa fie de 15-30 cm.
Mana care tine pistolul trebuie sa se miste vertical, de sus in jos si de jos in sus, compozitia
aplicandu-se in fasii, care se acopera una pe alta cu 4-5 cm.
La vopsirea tavanelor, pistolul se tine sub un unghi de 45 grade fata de acestea.
In orice incapere se executa intai vopsirea tavanelor si apoi vopsirea peretilor; vopsirea
peretilor se incepe de la colturile incaperii.
56
57
SCULE
SCULELOR ŞI ŞI DISPOZITIVELOR SIMPLE
DISPOZITIVELOR SIMPLESI SI
MECANIZATE PENTRU
MECANIZATE TAPETE
PENTRU
TAPETE
- Pensule late;
- - Bidinea;
Pensule late;
- Site cu 600 de ochiuri pe cm2;
- Bidinea;
- Perie- sauSite cu 600 de ochiuri pe cm2;
carpe;
- Perie sau carpe;
- Spaclu;
- Spaclu;
- Hartii- deHartii
slefuit;
de slefuit;
- - Foarfeca
Foarfeca lunga lunga
-
-- Trasarea
Trasareafâşiilor
fâşiilorde
deptapet pe perete
tapet pe perete
-
58
MODULUL 7
RESPECTAREA NORMELOR DE DE SECURITATEA SI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
SPECIFICE SPECIALITATII:
ZUGRAV-IPSOSAR-VOPSITOR-TAPETAR
Dispoziţii generale
Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi
sănătăţii în muncă nr.319/2006.
Art. 2 În sensul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:
1. autorizare a funcţionării din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă - reprezintă
asumarea de către angajator a responsabilităţii privind legalitatea desfăşurării activităţii din punct
de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă;
2. serviciu intern de prevenire şi protecţie - reprezintă totalitatea resurselor materiale şi umane
alocate pentru efectuarea activităţilor de prevenire şi protecţie în întreprindere şi/sau unitate;
3. comitet de securitate şi sănătate în muncă - este organul paritar constituit la nivelul
angajatorului, în vederea participării şi consultării periodice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, în conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006;
4. zone cu risc ridicat si specific - sunt acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care
au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave,
ireversibile respectiv, deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce
incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin
certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin
decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;
7. accident mortal (D) – accident în urma căruia se produce decesul accidentatului confirmat,
imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv – accidentul în care au fost accidentate cel puţin trei persoane, în acelaşi timp
şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
9. accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau
generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
10. accident de muncă de traseu:
60
stăpână pe sine în faţa situaţiilor dificile, cu o inteligenţă capabilă să rezolve diferite probleme pe
care viaţa le ridică.
O consecinţă firească a cunoaşterii şi aplicării în practică a principiilor şi regulilor igienei este
prelungirea duratei de viaţă a omului.
Aplicarea şi respectarea regulilor de igienă de care depinde sănătatea noastră, cer un efort
mult mai mic decât cel pe care îl depunem încercând să ne vindecăm de o boală după ce a apărut.
Boala aduce suferinţe fizice şi psihice, întreruperea activităţilor zilnice, separarea de cunoscuţi şi
prieteni, cheltuieli pe medicamente etc. Chiar după ce s-au vindecat unele boli, lasă urme care
slăbesc capacitatea de muncă şi rezistenţa organismului. Omul sănătos munceşte cu plăcere şi
spor, se poate bucura de viaţă, priveşte cu încredere viitorul. Omul bolnav suferă mult, devine
neîncrezător în puterile proprii şi în alţi oameni, e nefericit.
Mediul industrial trebuie să îndeplinească anumite condiţii igienice care să asigure păstrarea
sănătăţii şi a puterii de muncă a lucrătorilor. Măsurile de protecţie şi organizare a muncii, au ca scop
să asigure, în primul rând lucrătorilor, microclimatul corespunzător.
a.Condiţiile igienice ale microclimatului în sectorul industrial.
Microclimatul se referă la:
Încăperile unde se desfăşoară activitatea care trebuie să fie mari, spaţioase, bine întreţinute
şi curate, care să favorizeze mişcarea liberă a lucrătorilor şi evitarea accidentărilor şi a noxelor
profesionale (noxă – orice agent vătămător organismului).
Temperatura aerului trebuie să fie de 18-20 0C. În unele sectoare industriale, cum ar fi cele
din industria prelucrării metalelor (turnătorie, forje) temperatura aerului este mai ridicată decât cea
normală. În aceste condiţii pentru a se apăra împotriva căldurii, organismul elimină o mare cantitate
de apă şi săruri, menţinând astfel temperatura constantă a corpului. În aceste situaţii lucrătorii vor
bea sifon sau apă la care adaugă 0,2% - 0,5% sare. Acţiunea vătămătoare a temperaturii înalte se
poate atenua prin folosirea ventilatoarelor, aerisirea prin oberlichturi etc. Deosebit de importante
sunt costumele de protecţie. Muncitorii vor purta o îmbrăcăminte uşoară din bumbac sau din lână,
de culoare deschisă care reflectă radiaţiile calorice. Cei care lucrează în imediata apropiere a sursei
de căldură, trebuie să poarte îmbrăcăminte de azbest.
Există şi situaţii în care muncitorii trebuie să lucreze la temperaturi mai joase, ceea ce poate
determina scăderea rezistenţei naturale a organismului la diferite boli: reumatismul, amigdalitele,
bronşitele etc. În aceste situaţii îmbrăcămintea de protecţie se compune din haine, încălţăminte
şi mănuşi confecţionate din materiale rele conducătoare de căldură şi umiditate, dar permeabile
pentru aer.
Starea de umiditate a aerului. Umiditatea normală variază între 50 şi 70%. În afara
acestor limite aerul se consideră uscat, respectiv umed.
Curenţii de aer în industrie se produc în mod special în atelierele cu surse puternice de
căldură (forje, turnătorii, cuptoare).
Presiunea atmosferică care normal este de 760 mmHg, iar variaţiile mici nu sunt resimţite
de organismul uman.
61
Prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale datorate factorilor de microclimat se
realizează prin măsurile tehnico-organizatorice adecvate situaţiei respective, şi anume:
− modificare procesului tehnologic sau a utilajului;
− ventilarea generală, parţială, locală sau combinată;
− izolarea spaţiului de lucru şi amenajarea de spaţii speciale pentru repaus în
condiţii climatice normale;
− duşuri de apă, de aer, perdele de apă, răcirea pardoselilor cu aer sau cu apă
b.Noxele chimice.
Un important factor de risc care apare în mediul fizic ambiant îl constituie noxele chimice,
reprezentate de substanţele nocive care se degajă în atmosfera locurilor de muncă: gaze, vapori,
aerosoli, pulberi.
Principalele pericole generate de noxele chimice sunt: intoxicaţiile, arsurile chimice şi
exploziile. Se deosebesc următoarele categorii de agenţi chimici nocivi:
- substanţe toxice – sunt acelea care pătrund în organism (prin inhalare, prin piele sau
prin ingerare), îi afectează funcţiunile şi provoacă intoxicaţiile;
- substanţe caustice – sunt cele care în contact cu organismul provoacă arsuri (clorul,
oxidul de azot, arsenul, potasiul, acidul percloric). Cele mai frecvente sunt arsurile
cutanate, iar cele mai periculoase ale căilor respiratorii şi ale tubului digestiv;
- substanţe inflamabile – sunt cele cu pericol de incendiu, dacă întâlnesc condiţii
prielnice;
- substanţe explozive – sunt cele la care în urma unor reacţii chimice foarte rapide, într-un
timp scurt rezultă produşi noi cu degajare de căldură. Numeroase substanţe în contact cu
aerul pot provoca amestecuri explozive (benzina, toluenul, acetona, acidul etilic, acidul
acetic, pulberea de cărbune, pulberile metalice de zinc, aluminiu, magneziu).
c. Pulberile industrale.
Praful industrial apare în cursul desfăşurării unor procese de lucru, datorită diferitelor utilaje
sau instalaţii (polizoare, aparate de sablare, ciururi etc.). Pulberile acţionează asupra organismului
62
pe cale mecanică sau chimică. Cele care constituie noxe chimice au fost prezentate anterior.
Acţiunea mecanică a prafului industrial asupra organismului se manifestă sub formă de iritări
ale pielii, ale ochilor şi ale căilor respiratorii. Iritaţiile căilor respiratorii se por datora următoarele
pulberi:
- azbest (azbestoza);
- cărbune (antracoza);
- siderit (sideroza);
- ciment (silicatoza);
- siliciu (silicoza – cea mai răspândită).
Prin normele de igienă sunt stabilite limite privind concentraţia pulberilor în atmosfera zonei
de lucru.
Una dintre măsurile de reducere a prafului industrial este ermetizarea locului unde se produc
pulberi. Acesta este un sistem de protecţie care acoperă perfect locurile periculoase, nepermiţând
ieşirea în afară a agenţilor vătămători. O altă măsură este ventilaţia corespunzătoare cu aspiratoare
speciale.
d.Zgomotul şi trepidaţiile.
Zgomotul este un factor nociv, frecvent întâlnit într-o serie de activităţi industriale, cum sunt
pilirea şi tăierea metalelor, nituirea, perforarea cu ajutorul compresoarelor, încercarea motoarelor
etc. Este o acţiune dăunătoare asupra întregului organism, dar în special asupra sistemului nervos.
Lucrătorii supuşi la zgomot continuu devin somnolenţi, neatenţi, nervoşi, au dureri de cap şi poftă de
mâncare redusă. Din cauza unor stimulenţi continui şi neregulaţi cauzaţi de zgomot, urechea pierde
treptat funcţiunea normală şi în câţiva ani se instalează aşa numita surditate profesională.
Trepidaţiile sunt mişcări vibratorii produse de la maşinile aflate în funcţiune. Acţiunea lor
îndelungată şi de o anumită intensitate, provoacă aşa numita boală a vibraţiilor. Boala începe cu
oboseală, dureri la nivelul umerilor, slăbire, somn agitat. Se instalează apoi dureri la degete şi
articulaţii, dureri care se accentuează mai ales noaptea
e. Radiaţiile. În cursul activităţilor industriale sunt prezente adesea anumite radiaţii.
Radiaţiile, în funcţie de natura, intensitatea, frecvenţa şi durata acţiunii lor, pot avea diverse
influenţe nocive asupra organismului, şi anume: arsuri, oboseală, somnolenţă, leşin, şocuri calorice,
pigmentarea pielii, căderea părului, tulburări ale sângelui, boli de iradiere, leucemie etc.
Prevenirea se poate face prin izolarea surselor de radiaţii prin ecranare, etanşare, ermetizare
şi automatizare, telecomandă, echipament de protecţie, examinare medicală periodică a muncitorilor
etc.
63
mai dominant albastră;
- culorile închise au efect depresiv, descurajant, negativ şi dau senzaţia de apăsare;
- culorile prea vii generează: stari de agitatie, de nervozitate, surescitare, distragerea cu
usurinta a atentiei, obosirea aparatului vizual, etc.;
- culorile deschise au efect stimulant, vesel, pozitiv.
NOŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII
NOŢIUNI DE PROTECŢIA MUNCII
1. OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA PROTECŢIEI MUNCII
1. OBIECTUL ŞI IMPORTANŢA PROTECŢIEI MUNCII
Ca disciplină ştiinţifică, protecţia muncii, face parte din ansamblul ştiinţelor muncii, având
Ca disciplină ştiinţifică, protecţia muncii, face parte din ansamblul ştiinţelor muncii,
ca obiect studierea legităţilor fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, precum şi a
având ca obiect studierea legităţilor fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire
mijloacelor şi măsurilor de prevenire a acestora.
profesională, precum şi a mijloacelor şi măsurilor de prevenire a acestora.
Ca instituţie de de
Ca instituţie drept,
drept, protecţia
protecţia muncii, reprezintă"un
muncii, reprezintă «un ansamblu
ansamblu de norme
de norme legalelegale şi
imperative», avândavând
şi imperative", ca obiect reglementarea
ca obiect reglementarearelaţiilor
relaţiilor sociale cesese
sociale ce formează
formează în legătură cu
în legătură
organizarea, conducerea
cu organizarea, şi realizarea
conducerea procesului
şi realizarea de muncă,
procesului în scopul
de muncă, în prevenirii accidentelor şi
scopul prevenirii
boliloraccidentelor
profesionale.
şi bolilor profesionale.
Ca activitate metodologico-aplicativă,
Ca activitate metodologico-aplicativă,protecţia
protecţiamuncii esteeste
muncii parte integrantă
parte integrantăa conceperii,
a
organizării şi desfăşurării proceselor de producţie şi cuprinde ansamblul de acţiuni
conceperii, organizării şi desfăşurării proceselor de producţie şi cuprinde ansamblul de şi măsuri prin
care acţiuni
se realizează efectiv
şi măsuri securitatea
prin care muncii.
se realizează efectiv securitatea muncii.
Deci, scopul
Deci, scopul final al al
final activităţii
activităţiidedeprotecţia
protecţia muncii
muncii este
este asigurarea vieţii şi
asigurarea vieţii şi
integrităţii anatomo-funcţionale a omului în procesul muncii.
integrităţii anatomo-funcţionale a omului în procesul muncii.
2. ELEMENTELE
2. ELEMENTELE PROCESULUI PROCESULUI DE DE MUNCĂ
MUNCĂ ŞI ŞI INTERACŢIUNEALOR
INTERACŢIUNEA LOR
SISTEM DE MUNCĂ
Executant
PROCES
Mijloace de
DE
producţie
Sarcina de MUNCĂ
muncă
Mediu de
muncă
64
Procesul de muncă reprezintă succesiunea în timp şi în spaţiu a activităţilor executantului şi
mijloacelor de producţie în sistemul de muncă.
Sistemul de muncă reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul
prin intermediul mijloacelor de producţie, pentru realizarea scopului sistemului de muncă şi a
condiţiilor impuse de realizare a acestora.
Executantul este omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.
Mijloacele de producţie reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (unelte, mijloace de
transport şi comunicaţie, recipiente şi depozite pentru păstrarea produselor etc.) şi a obiectelor
muncii (materiile prime) pe care oamenii le folosesc în procesul de producţie.
Mediul de muncă reprezintă totalitatea condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în
care executantul îşi desfăşoară activitatea.
65
• După urmările (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:
-care produc incapacitatea temporară de muncă;
-colective, când sunt afectate cel puţin trei persoane.
-care produc invadilitate;
După urmările (efectele) asupra victimei, accidentele pot fi:
-care-care
produc deces.
produc incapacitatea temporară de muncă;
• După-carenatura cauzelor
produc directe care provoacă vătămarea există accidente mecanice, electrice,
invadilitate;
-care
chimice, producprin
termice, deces.
radiaţii sau complexe (datorate unor cauze directe combinate).
• DupăDupănaturanatura cauzelor
leziunilor provocate directe careorganismului
asupra provoacă vătămarea
, accidentele există accidente
de muncă mecanice,
se împart în contuzii,
electrice, chimice, termice, prin radiaţii sau complexe (datorate unor cauze directe
plăgi, înţepături, tăieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, leziuni ale organelor interne,
combinate).
intoxicaţii
Dupăacute,
natura asfixii, electrocutări,
leziunilor insolaţii,
provocate asupra leziuni multiple. accidentele de muncă se
organismului,
• Dupăîmpart în contuzii,
locul leziunii , pot plăgi, înţepături,
fi accidente tăieturi,
la cap, striviri, la
la trunchi, arsuri, entorse,
membrele fracturi, amputări,
superioare, la membrele
leziuni ale organelor
inferioare, cu localizări multiple. interne, intoxicaţii acute, asfixii, electrocutări, insolaţii, leziuni
multiple.
• DupăDupă momentul
locul în care se
leziunii, potresimpt efectelela, există
fi accidente cap, laaccidente
trunchi, cu efect imediat
la membrele şi accidente
superioare, la cu
efectmembrele
ulterior. inferioare, cu localizări multiple.
După momentul în care se resimpt efectele, există accidente cu efect imediat şi
accidente cu efect ulterior.
5. Clasificarea bolilor profesionale
5. CLASIFICAREA BOLILOR PROFESIONALE
Conform definiţiei date de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, bolile pro-
fesionale constituie afecţiuni ai căror agenţi specifici sunt prezenţi la locul de
Conform
muncă, asociaţi definiţiei
cu anumite date de
operaţii Organizaţia
industriale Mondială
sau cu a Sănătăţii,
exercitarea unor pro-bolile
fesii.profesionale constituie afecţiuni ai căror agenţi specifici sunt prezenţi la locul
deLamuncă,
noi în ţară, prin cu
asociaţi boală profesională
anumite operaţiise înţelege afecţiunea
industriale ce se pro-unor
sau cu exercitarea
duceprofesii.
ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de factori no-
civi fizici, chimici
La noi sau biologici,
în ţară, caracteristicile
prin boală locului
profesională de muncă,
se înţelege precum şi
afecţiunea ce se
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de
produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de factori
muncă.
nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului de muncă, precum şi
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de
Bolile profesionale declarabile prevăzute de legislaţia din România sunt date în
muncă.
tabelul următor:
Bolile profesionale declarabile prevăzute de legislaţia din România sunt date în
tabelul următor:
Nr.
Noxele profesionale care provoacă
crt Denumirea bolii
boala
.
1. Intocicaţii (acute, subacute sau cronice) Substanţe cu acţiune toxică cunoscută.
şi consecinţele lor.
2. Pneumoconioze (fibroze pulmonare Pulberi de bioxid de siliciu, silicaţi,
cauzate de pulberi minerale) cum sunt: azbest, cărbune şi altele în atmosfera
silicoza, azbestoza, aluminoza, precum locurilor de muncă.
şi forme mixte simple sau asociate cu
tuberculoza.
3. Înbolnăviri respiratorii cauzate de pulberi Pulberi vegetale textile (bumbac, in
organice (bisinoză, bronşită cronică). cânepă şi altele).
4. Îmbolnăviri respiratorii cronice cauzate Substanţe toxice iritante (bioxid de sulf,
de substanţe cronice iritante. oxizi de azot etc.) în atmosfera locurilor
de muncă.
66
5. Cancer pulmonar al mucoasei sinusurilor Inhalarea gazelor şi pulberilor
paranazale. radioactive, inhalarea vaporilor şi
pulberilor de compuşi cancerigeni ai
cromului şi nichelului.
6. Nevroze de coordonare. Mişcări numeroase şi frecvent repetate.
Încordarea sistematică a muşchilor şi
ligamentelor sau presiune pe tendoane.
7. Boală de vibraţii (angionevroze şi Vibraţii şi trepidaţii legate de munca cu
modificări osteoarticulare). instrumente care vibrează puternic.
8. Dermite acute şi cronice, ulceraţii, Contact prelungit cu substanţe chimice
melanodermii şi leucodermii. iritante (lacuri, solvenţi, uleiuri minerale,
hidrocarburi clorate etc.)
9. Hipoacuzie şi surditate de percepţie. Acţiunea prelungită a zgomotului intens.
10. Cataractă. Acţiunea îndelungată şi intensivă a
energiei radiante (radiaţii infraroşii, unde
electromagnetice de înaltă frecvenţă
etc.).
11. Electrooftalmie. Acţiunea radiaţiilor ultraviolete.
12. Conjunctivite. Substanţe toxice iritante şi pulberi
iritante în zonele de muncă.
13. Boală de iradiaţie. Acţiunea radiaţiilor ionozante.
14. Nistagmus. Încordarea îndelungată a aparatului
vizual în condiţii defavorabile de
iluminat.
15. Şoc caloric, colaps caloric, crampe Expunerea la condiţii meteorologice
calorice. defavorabile care provoacă
supraîncălzirea organismului.
16. Psihonevroze. Îngrijirea îndelungată a bolnavilor psihici
în unităţi de psihiatrie.
17. Sindrom cerebroastenic şi tulburări de Acţiunea prelungită a undelor
termoreglare. electromagnetice de înaltă frecvenţă.
Descrierea ocupaţiei
Descrierea ocupaţiei
Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul în construcţii, a cărui activitate se compune
Zugravul, ipsosar, tapetar, vopsitor este muncitorul în construcţii, a cărui activitate
din realizarea
se compunefinisajelor.
din realizarea finisajelor.
Lucrările
Lucrările de finisaj
de finisaj prinse
prin care care se aplică
aplică pe suprafaţa
pe suprafaţa elementelor
elementelor de construcţie
de construcţie un strat un
subţire
strat subţire dintr-o suspensie de pigmenţi în apă se numesc zugrăveli.
dintr-o suspensie de pigmenţi în apă se numesc zugrăveli.
Dacă stratul este alcătuit dintr-o suspensie de pigmenţi în ulei sau emulsii de liant
înDacă
apă, lucrările de finisaj
stratul este sedintr-o
alcătuit numesc vopsitorii.de pigmenţi în ulei sau emulsii de liant în apă,
suspensie
lucrările de Finisarea suprafeţelor
finisaj se numesc se poate face prin tapetare.
vopsitorii.
Aceste lucrări se execută în scopul protejării hidrofuge, ignifuge şi anticorozive a
Finisareape
suportului suprafeţelor se poate face prin tapetare.
care se execută.
Delucrări
Aceste asemenea, executarea
se execută zugrăvelilor,
în scopul protejării tapetărilor
hidrofuge, şi vopsitoriilor
ignifuge se face înascopul
şi anticorozive suportului
menţinerii suportului în condiţii de igienă şi pentru a crea un aspect decorativ.
pe care se execută.
De asemenea, executarea zugrăvelilor, tapetărilor şi vopsitoriilor se face în scopul menţinerii
suportului în condiţii de igienă şi pentru a crea un aspect decorativ.
67
• Dotarea cu echipament individual de protecţie se face cu scopul pevenirii accidentelor de
muncă.
• Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi
evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri , metode sau
procedee de organizare a muncii .
• Angajatorul este obligat să întocmească o listă internă de dotare cu echipament individual de
protecţie adecvat executării sarcinilor de muncă în condiţii de securitate.
• Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie angajatorul trebuie să evalueze
în ce măsură, echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze.
68
legati de elementele solide ale cladirii.
• Muncitorii care lucreaza în leagane trebuie sa poarte centuri de siguranta.
• Sunt interzise scarile portative cu trepte batute doar în cuie, fara a fi si rezemate în praguri
pe ramele longitudinale.
• Înnadirea scarilor se admite daca îmbinarea se face prin eclise prinse în buloane pentru a
evita desprinderea sau alunecarea.
• Paza si stingerea incendiilor si protectia mediului
• Când se lucreaza cu substante inflamabile sa se interzica fumatul si amestecul substantelor
sa nu se faca pe foc sau în preajma focului.
• Depozitarea materialelor inflamabile sa se faca în încaperi speciale bine aerisite.
• În imediata apropiere a locului de munca cu substante inflamabile sa fie puse afise usor de
citit cu inscriptiile ,, Fumatul strict interzis”,
• ,,Nu va apropiati cu foc deschis” si
• ,,Nu sudati”,
• ,,Nu împuscati cu pistolul pentru bolturi”.
• Muncitorii trebuie instruiti zilnic.
• În cazul lucrului în spatii închise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise.
• Transportul molozului si a resturilor materialelor de zugravit sa se faca cu mijloace speciale
destinate acestui scop în spatii special amenajate depozitarii acestora.
• Materialele ramase neutilizate la locul de munca se vor depozita în magazii speciale în
vederea utilizarii lor pentru schimburile urmatoare.
• Nu se vor deversa pe pamânt, în fântâni sau în ape de suprafata deseurile si molozul
rezultat în urma lucrarilor de zugraveli.
• Ambalajele rezultate în urma folosirii materialelor de zugravit vor fi transportate cu mijloace
speciale în spatii destinate acestui scop.
• Sculele si dispozitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorarii lor vor fi transportate si
depozitate în spatiile destinate deseurilor pe categorii.
stingătoare de incendiu
În funcţie de natura materialelor sau subsţantelor combustibile, care pot fi implicate în procesul
de ardere, incendiile au fost clasificate astfel:
• clasa A incendii de materiale solide, în general de natură organică, a căror combustie are
loc în mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hârtie, materiale textile, rumeguş, piele,
produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la căldura etc;
• clasa B incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzină, petrol, alcooli, lacuri,
vopsele, uleiuri, gudroane, ceară, parafină, materiale plastice care se topesc uşor, etc;
• clasa C incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilenă, butan, gaz de sondă etc.;
• clasa D incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan
etc.;
• clasa E incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.
71
PREVENIREA INCENDIILOR ŞI A EXPLOZIILOR (I)
Prevenirea incendiilor şi a exploziilor (i)
Măsuri şi mijloace de prevenire a incendiilor şi exploziilor
1. Înlăturarea eventualelor cauze de provocare a incendiilor şi exploziilor, prin proiectarea procesului
tehnologic.
2. Evitarea formării în hale de producţie a amestecurilor explozive prin curăţarea în mod periodic a
prafului de pe toate suprafeţele încărcate cu electricitate statică.
3. Mărirea umidităţii relative a aerului, acolo unde produsele permit.
4. Prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie.
5. Prevederea în depozitele de materiale combustibile a instalaţiilor speciale de declanşare automată
a stropirii cu apă la ridicarea temperaturii.
6. Amenajarea unor spaţii pentru fumat.
7. Asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu.
8. Instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.).
9. Ignifugarea materialelor combustibile folosite în construcţii.
10. Marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri şi asigurarea
unor bune condiţii pentru intervenţia rapidă la stingerea incendiilor.
11. Organizarea de formaţii de pompieri voluntari şi special angajaţi.
12. Interzicerea folosirii flăcării deschise, a fumatului în medii periculoase.
13. Stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea prelucrării
şi afişării lor.
14. Instruirea muncitorilor şi răspândirea cunoştinţelor tehnice referitoare la cauzele şi prevenirea
incendiilor.
15. Dotarea cu utilaje şi materiale tehnice de combatere a incendiilor (lopeţi, pompe de mână,
stingătoare manuale, motopompe, autopompe, instalaţii cu reţele de apă etc.).
72
MODULUL 8
73
reparaţiile de tencuieli, get, placaje, instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire. De
asemenea, trebuie să fie terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc.)
exclusiv lustruirea.
În încăperile prevăzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrăvelile
se execută înaintea aplicării îmbrăcamintei pardoselii. La executarea zugrăvelilor se iau
măsuri pentru protejarea stratului-suport al îmbrăcamintei pentru a-l feri de umiditate şi de
murdărire care poate compromite aderenţa îmbrăcămintei în special în cazul aplicării
acesteia prin lipirea cu adezivi.
În cazul pardoselilor cu strat-suport din plăci fibro - lemnoase poroase bitumate,
zugrăvelile se execută înainte de montarea stratului suport.
Tâmplăria de lemn şi cea metalică trebuie să fie montate definitiv, accesoriile
metalice la tâmplărie trebuie să fie montate corect şi buna lor functionare să fie verificată,
cu excepţia drucărelor şi a şildurilor care se fixează după vopsirea tâmplăriei.
La lucrările de vopsitorie, ultimul strat se aplică numai după terminarea completă a
zugrăvelilor şi înainte de finisarea îmbrăcăminţilor de pardoseli (raşchetarea, curăţirea,
lustruirea) luându-se măsuri de protejare contra murdăririi pardoselilor.
Înainte de începerea lucrărilor de zugravire a faţadelor, trebuie să fie complet
executate toate lucrările de la faţada construcţiei, ca: jgheaburi, burlane, streşini, cornişe,
glafuri, socluri, cofrete pentru instalaţii electrice sau de gaz etc. precum şi trotuarele.
Curăţirea suprafeţelor
74
Viteza de rotaţie a periilor este de 1500 – 2800 rot/min. În timpul lucrului sunt
necesare întreruperi de câte 15 min. după fiecare 45 min. de funcţionare, pentru ca
motorul să se răcească. În timpul întreruperii se curăţă de praf părţile prelucrate şi se
verifică calitatea prelucrării. Pentru a se reduce cantitatea de praf, suprafeţele metalice
care se curăţă, se udă cu pastă de şlefuit sau soliţie de sodă calcinată.
După curăţire se spală cu apă caldă la 50 – 600C, apoi cu apă rece şi se usucă.
Prin procedeul termic se îndepărtează oxizii metalici, ţunderul, grăsimile,
murdăriile etc. Procedeul nu se foloseşte la profilele cu pereţi subţiri, sau table, care pot
suferi deformaţii din cauza căldurii sau acolo unde ar putea produce schimbări de formă
sau de rezistenţe ale pieselor; deasemenea unde este pericol de incendiu sau explozie.
Aparatele care se pot întrebuinţa sunt lampa de benzină, arzătorul cu flacîra
oxiacetilenică sau aparatul electric cu jet de aer cald.
Procedeul se bazează pe dilatarea diferită a oxidului sau ţunderului şi metalului în
timpul încălzirii, fapt care uşurează desprinderea şi înlăturarea lor de pe metal.
Procedeele fozico-chimice sunt: decaparea, degresarea şi neutralizarea.
Prin decapare se ăndepărtează straturile de oxozi , pelicilele vechi de vopsea şi
alte murdării, cu soluţii acide, alcaline sau paste.
Decaparea cu soluţii acide sau alcaline se aplică pieselor mici în băi, iar cu paste se
aplică pieselor mari care nu mîncap în băi. Această soluţie se aplică cu prioritate în fabrici.
Prin degresare se curăţă piesele şi elementele metalice care în timpul prelucrării,
manipulării, transportului sau montării s-au murdărit cu uleiuri sau alte substanţe grase.
Degresarea cu solvenţi se face pe suprafeţe izolate cu tampoane din cârpe sau
perii înmuiate în aceştia. După degresare, piesele se lasă să se usuce prin evaporarea
solvenţilor în aer sau cu jet de aer cald.
Solvenţii întrebuinţaţi de obicei sunt: white-spirt, benzină, terebentină sau diluanţi.
Deoarece degresarea cu solvenţi prezintă pericol de explozie, incendiu şi toxicitate,
este necesar să se ia toate măsurile de securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă
75
fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel
putin14 zile.
- Toate fisurile, neregularitatile etc, se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se
spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru
chituirea defectelor izolate, se prepara din doua parti ipsos si o parte apa (in volume).
Pasta se realizeaza prin presararea ipsosului in apa, dupa care se omogenizeaza prin
amestecare rapida (in intervalul
de maximum 1 minut de la presarare). Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi
folosite inainte de sfarsitul prizei ipsosului (circa 6 minute).
Pentru spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsosvar, in proportie de
1 parte ipsos si 1 parte lapte de var (in volume). Compozitia se va prepara in cantitati care
sa poata fi folosite in cel mult 20 minute de la preparare.
Compozitiile pastei pentru gletul de nisip (ipsos) si aracet sunt indicate in Caietul V.
- Dupa uscarea portiunilor reparate, suprafata se slefuiesti cu hartie de slefuit (in cazul
peretilor incepand de la partea superioara spre partea inferioara) dupa care se curata de
praf cu perii sau bidinele curate si uscate.
- in cazul cand pe suprafata gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal, nitroceluloza sau
alte vopsele care formeaza dupa uscare pelicule bariere de vapori, umiditatea gletului
trebuiisa fie de maximum 8%.
Pregatirea suprafetelor de lemn, PFL, PAL
- Tamplaria verificata de catre tamplar in privinta bunei executii si functionari, si reparata in
ceea ce priveste degradarile survenite in timpul transportului sau montajului, este luata in
primire de vopsitor.
Vopsitorul verifica si corecteaza suprafetele de lemn astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele
ingropate, prelingerile de rasina sau alte murdarii curatate etc.
- Umiditatea tamplariei de lemn inainte de vopsire trebuie sa nu depaseasca media de
15%. Verificarea umiditatii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".
- Accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie, vor fi
grunduite cu grund anticoresiv si vopsite cu vopsea de ulei sau cu un email.
Pregatirea suprafetelor metalice
- Suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura, grasimi, mortar,
vopsea veche, noroi, gheata, zapada etc.
Rugina se indeparteaza prin frecare cu perii de sarma, spacluri de otel, razuitoare, dalti,
piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara ; in cazuri speciale se vor folosi bai
de spalare si decapare acida, in instalatii industriale sau paste decapante.
Petele de grasimi se sterg cu tampoane muiate in solventi (whitespirit, terebentina,
benzina usoara). Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot
inlesni coroziunea metalului.
- Tamplaria metalica se aduce pe santier grunduita cu un grund anticorosiv corespunzator
vopselei care se aplica.
76
- Zugravelile vechi se vor razui cu spaclu, peretii si tavanele se vor spala cu apa si sapun
si dupa uscare se vor pregati pentru zugravire ca in cazul unei zugraveli noi.
- Vopsitoriile vechi se vor curata prin ardere cu lampa de benzina, dupa care vor fi
indepartate cu spaclul inainte de rarirea lor. indepartarea vopsitoriilor vechi se mai poate
face cu piste decapante. Pasta se intinde cu un tampon, se lasa sa se inmoaie pelicula
cateva minute, dupa care se curata cu spaclul.
Daca gletul de vopsea este prea crapat sau sa cojit odata cu scoaterea cu spaclul a
vopselei, gletul se va reface complet. Dupa aceasta, pregatirea pentru vopsire se face ca
pentruun glet nou.
- Vopsitoriile vechi degradate, de pe tamplaria metalica sau de lemn, se curata in mod
similar ca de pe suprafetele gletuite.
Dupa indepartarea vopsitoriilor vechi, pregatirea suprafetelor se va face la fel ca in cazul
unor finisaje noi.
CONDITII DE EXECUTIE
- Zugravelile si vopsitoriile se vor executa in conformitate cu proiectul de executie si
prevederile din prezentul normativ.
- Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a
aerului, in mediul ambiant, de cel putin + 5°C, in cazul zugravelilor pe baza de apa si de
cel putin + 15°C, in cazul vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri.
Acest regim se va mentine in tot timpul executarii lucrarilor si cel putin inca 8 ore pentru
zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dupa executarea lor.
- Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore
de la incetarea ploii (in conditii de temperatura care sa permita uscarea suprafetei); de
asemenea,se va evita lucrul la fatade in orele de insorire maxima sau vant puternic, pentru
a evita uscarea accelerata si craparea peliculelor.
- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele
suport au atins umiditatea de regim (suprafetele de beton sau zidarie tencuita 3% si
suprafetele gletuite 8%). Aceasta se obtine in conditii obisnuite (umiditate relativa a aerului
de60% si temperatura + 18...20X), dupa cea. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa
circa 2saptamani de la executarea gletului.
Umiditatea se verifica cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul variatiei
rezistivitatii electrice a materialelor functie de umiditatea lor) sau cu un alt aparat similar
(aparatul cu carbid tip C.M.).in cazul cand pe santier nu se gasesc aparatele indicate, se
poate verifica daca stratul suport de mortar sau beton sa uscat suficient prin urmatoarea
metoda: cu ajutorul unei pensule curate se aplica pe o portiune mica (cea. 2x5 cm) din
suprafata suport 0 solutie de fenolftaleina in alcool, in concentratie de 1%; daca portiunea
respectiva se coloreaza in violet sau in roz suport are o umiditate mai mare de 3%.
- Diferenta de temperatura intre aerul inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu
trebuie nu trebuie sa fie mai mare de 60C, pentru a se evita condensarea vaporilor.
- La executarea finisajelor se va tine seama de indicatiile date la fiecare caiet, in ceea
ce priveste compatibilitatea dintre natura fiecarui tip de finisaj si stratul suport pe care se
aplica, precum si compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alcatuiesc finisajul.
- Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit; acestea vor putea fi
folosite numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate a
pastrarii ca racteristicilor vopselelor in limitele prevazute in standardele si normele interne
de fabricatie.
77
Lucrări de etanşare
Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri din tencuiala, acestea se deschi cu cutitul
sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu
urmatoarea compozitie: chit pentru varuieli – ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg,
solutie de clei 2% pâna la consistenta de lucru.
Modul de preparare:
- se prepara întâi cleiul
- în solutia apoasa ipsosul se amesteca bine
- se adauga creta sau huma continuând amestecarea pâna la omogenizare si consistenta
de lucru potrivita
Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei.
DEFECTE REMEDIERI
78
Manual se face astfel:
79
a) Rezistenţă la întindere cu pensula a
compoziţiei. Cauzele pot fi:
80
d) Scurgeri şi "perdele" pot apărea atât la Se netezesc prin pensulare pe proaspăt.
aplicarea cu pensula şi cu pistolul din
următoarele cauze:
- utilizarea unei duze cu diametrul pea - se schimbă duza sau se măreşte viteza
mare la pistolul de pulverizare; de aplicare;
- aplicarea unui strat de compoziţie peste o - se mătuieşte stratul lucios prin mătuire;
suprafaţă lucioasă;
81
Apar la suprafaţa peliculei atunci când: - se usucă suprafaţa,
- încăpere neventilată;
82
b) Pierderea luciului. Se remediază prin refacerea vopsitoriei cu
acelaşi tip şi nuanţă de vopsea.
Mătuirea peliculei poate avea mai multe
cauze şi anume:
83
e) Aspect grăunţos. Se remediază prin înlăturarea peliculei cu
aspect necorespunzător şi refacerea
Acest aspect poate avea următoarele vopsitoriei cu acelaşi tip şi nuanţă de
cauze: vopsea, cu respectarea tehnologiei de
- aplicarea unei compoziţii nestrecurate de execuţie.
eventuale impurităţi;
84
h) Exfolieri. Se remediază prin înlăturarea peliculei
neaderente şi refacerea vopsitoriei cu
Pelicula se desprinde de pe suport din acelaşi tip şi nuanţă de vopsea, cu
următoarele cauze: respectarea tehnologiei de execuţie.
- aplicarea peliculei peste un strat existent
incompatbil sau care nu a fost prelucrat;
TRANSPORTUL Sl DEPOZITAREA
MATERIALELOR PE SANTIER
--Varul gras in bulgari si huma livrate in vrac se transporta in vagoane inchise. Ipsosul
livrat in saci de hartie se transporta in vagoane inchise.
Depozitarea materialelor pentru zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si
ferite de umezeala.
--. Materialele utilizate la lucrari de vopsitorii, produse de MICh livrate in bidoane de tabla,
cu capacitate de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu saci de
polietilena la interior cu capacitate de 50 kg, vor fi depozitate separat pe loturi, in locuri
uscate si ferite de inghet.
-- Depozitele trebuie sa satisfaca conditiile de securitati impotriva incendiilor. Se
recomanda ca temperatura la locul de depozitare sa fie cuprinsa intre + 7°C si + 200C.
-- in timpul depozitarii se va urinari ca ambalajul sa fie ermetic inchis, pentru a se evita
scurgerea, uscarea sau murdarirea produselor.
85
MODULUL 9
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR PENTRU LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI /
VOPSITORII DE CALITATE SUPERIOARĂ
Modulul descrie tehnologia de pregătire a suprafeţelor suport, în vederea executării zugrăvelilor
si a vopsitoriilor de calitate superioară
Curăţarea suprafeţelor
• Curăţarea cu ajutorul flăcării straturile vechi de vopsea în ulei, prin mânuirea corectă a
utilajului.
• Şlefuirea suprafeţelor pereţilor şi tavanelor, ori de câte ori este nevoie.
• Curăţarea cu şpaclu şi şlefuirea tâmplăriei, cu grijă nealterând suportul.
Activităţile se referă la pregătirea unor suprafeţe suport vechi care au mai fost zugrăvite sau
vopsite, prin folosire, pentru îndepărtarea vechiului finisaj, a dispozitivului cu flacără, a şpaclului, a
hârtiei abrazive.
Echipamentul de protecţia muncii şi PSI este format din: salopetă, bocanci, mască, ochelari
de protecţie, extinctoare, hidraţi etc.
Sunt necesare cunoştinţe de:
norme generale şi specifice de protecţia muncii şi PSI, sistemele de siguranţă şi protecţie
ale uneltelor folosite, toxicitatea materialelor folosite, modul de pregătire şi aplicare a grundului pe
suprafeţe ce vor fi vopsite.
In executie este necesar a se cunoaste:
- normele de protecţie a muncii şi PSI în cazul lucrului cu flacără deschisă
- modul de utilizare a sculelor şi dispozitivelor din dotare necesare grunduirii suprafeţelor
In executie este necesar a se urmari:
- planeitatea, orizontalitatea, verticalitatea si rezistenţa suprafeţelor suport
- corectitudinea grunduirii suprafeţelor ce vor fi vopsite
- întreţinerea aparaturii din dotare.
86
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR SUPORT PENTRU APLICAREA ZUGRAVELILOR
UMEZIREA SUPRAFETEI
Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici
arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de
varuit din lichida în pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare
prea rapida a apei produsa fie din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant
fie din cauza arsitei soarelui sau a caldurii excesive împiedica totala carbonatare si deci varuiala
se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala împiedica evaporarea apei din compozitie cât si
a apei produse din procesul chimic astfel încât pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala
se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel,
pulverizând apa în mod egal pe toata suprafata.
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori pâna
ies curate.
Compozitia grundului:
- pasta de var (concentratie 50%) – 2,5 kg
- sare de bucatarie – 0,100 kg
- apa – pâna ce se completeaza 10 l de compozitie
Mai întâi pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea în apa clocotita si se adauga
la solutia de var amestecându-se bine. Se adauga diferenta de apa pâna la 10 l de compozitie.
Amestecul obtinut în continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp. Se aplica pe perete
cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc întâi tavanele. Compozitia se aplica de fiecare
87
data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune. Se scurge pe marginea galetii excesul de
lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-întors în aceiasi directie, în straturi subtiri
si cât mai egale, având grija sa nu ramâna dâre de bidinea sau scurgeri. Pe plafoane se aplica
cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin miscari orizontale. Dupa uscare si
întarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel încât suprafata sa fie complet acoperita, aspectul
uniform si albirea integrala.
PREGĂTIREA SUPRAFEŢELOR
Suprafeţele gletuite cu ipsos trebuie să fie plane, netede fără exfolieri şi fisuri.
Eventualele crăpături şi fisuri se deschid pe adâncimea de 2 mm. Micile neregularităţi, găurile
şi fisurile, prelucrate după cum s-a arătat mai înainte se şpăcluiesc cu pastă de ipsos. După uscarea
porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit iar praful rezultat se îndepărtează cu
perii sau cu bidinele.
Dacă umiditatea tencuielii nu depăşeşte 8%, se poate trece la aplicarea grundului de imbibare,
având compozitia 1 kg ulei in fiert şi 0,05 kg pigmenti. În cazul vopsitoriilor cu vopsele de ulei şi
acelor cu emailuri suprafaţa respectivă se acoperă cu unul sau cu două straturi de grund de ulei: la
vopsitoriile cu emailuri de bază de grund alchidic.
Suprafeţele care au mai fost vopsite se răzuiesc făcându-se mici reparaţii cu chit. Pe porţiunile
de vopsea degradată (crăpată, coşcovită) stratul de vopsea se înlătură prin ardere cu lampa de
benzină şi apoi prin răzuirea cu şpaclu metalic. Locurile respective se şpăcluiesc cu chit.
Dacă suprafaţa se îndepărtează complet suprafaţa se pregăteşte ca şi în cazul suprafeţelor
noi.
Când se cere o vopsitorie de calitate superioară întreaga suprafaţă se şpăcluieşte cu chit de
şpăcluit şi apoi se şlefuieşte.
Suprafeţele metalice care au mai fost vopsite se pregătesc după procedeele descrise pentru
suprafeţele gletuite. În afară de arderea cu flacăra, vopseaua se poate îndepărta şi prin înmuierea
acesteia cu paste decapante sau cu soluţii alcaline (1 kg sodă la 4 l apă) aplicate cu pensula apoi
curăţindu-se cu şpaclu metalic.
89
miniu de plumb ( sau miniu de fier). In ulei se introduc treptat creta si miniu, amestecandu-se pana al
omogenizare. Suprafetele metalice care au mai fost vopsite se pregatesc dupa procedeele descrise
pentru gletuite.
In afara de ardere, vopseaua se poate indeparta si prin inmuierea acesteia cu paste capante
sau cu solutii alcaline (1kg soda la 4L apa), aplicarea cu pensula apoi curatindu-se cu spaclul.
Suprafetele trebuie curatate in prealabil (mecanic sau solutii speciale) pentru indepartarea
ruginii.
Rugina I. Exista un produs cu dublu scop: inhibitor de rugina si estetic. Puteti fi sigur de
rezistenta in timp si la intemperii a acestei vopsele deoarece este folosita la vopsirea docurilor, a
unor portiuni ale vapoarelor si a unor parti ale podurilor care leaga marile orase. si rezistenta la
temperature este in avantajul dumneavoastra: vopseaua poate suporta 90 grade C caldura uscata.
Este indicat sa folositi acest produs si in cazul in care casuta dumneavoastra este situate intr-o zona
cu umiditate mare, pentru ca acest produs este rezistent la muncegaiuri si alege. Si obiectele din
PVC , tabla galvanizata si aluminiu pot fi vopsite dar numai dupa aplicarea unui grund de rezistenta.
Daca vopsiti o suprafata metalica este necesar sa aplicati mai inainte un grund alchidic. Theoretic cu
un litru de vopsea puteti acoperi 10,5mp, dar practice consumul depinde de porozitatea substratului.
Important! Deoarece temperature aerului, a substratului si a materialului trebuie sa fie intre 5 si 35
grade C, fiti atenti caci o bucata de tabla expus este disponibil intr-o paleta larga de culori, este
ambalata in cutii de 1litru.
Rugina II. Exista un grund care se aplica direct pe rugina. Acest primer (grund) este realizat
pe baza uleiului de peste. Consumul teoretic este de 1 litru pentru 14,5mp insa practic consumul
depinde de ruginozitatea stratului si pierderile de material ce pot aparea la aplicare.
Condiţii de calitate a lucrărilor de zugrăvire şi vopsitorie
• Executarea zugrăvelilor şi vopsitoriilor pe timp friguros;
• Defecte ce apar în timpul păstrării compoziţiilor;
• Defecte ce apar în timpul aplicării compoziţiilor;
• Defecte ce apar după uscarea peliculei.
Lucrări de etanşare
Executarea lucrărilor de etanşare prin intermediul :
• profirurilor de etanşare;
• chituri de etanşare
- Controlul in timpul executiei se face de catre executant, prin organele sale de control
tehnic de calitate, precum si de catre beneficiar si proiectant, urmarinduse respectarea
prevederilor din prezentul normativ.
-Pe parcursul executarii lucrarilor zugravelivopsitorii, se verifica in mod special (de catre
seful punctului de lucru:
a) indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport, conform pct. 4; in cazuri de
importanta deosebita consemnanduse acestea in proceseverbale de lucrari ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra in opera, conform standardelor si normelor
interne de fabricatie respective,
90
c) respectarea prevederilor din proiect si a dispozitiilor de santier;
d) corectitudinea executiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecarui caiet.
-Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da dispozitii de santier pentru remediere
sau refacere.
-Receptia lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va face numai dupa uscarea lor completa.
Pentru depozitare materialele în prafuri pentru zugraveli se pastreaza în lazi de lemn simplu
geluite sau captusite la interior cu tabla zincata. Substantele vâscoase, lichide si emulsiile se
pastreaza în cutii speciale, în bidoane sau în butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata.
Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se închida ermetic, pentru a nu se produce
vapori în magazie. Substantele caustice vor fi pastrate închise ermetic în ambalaje proprii fiecaruia.
Ambalajele de orice fel vor fi grupate în magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru
nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru depozitare si pastrare sacii speciali de hârtie.
91
MODULUL 10
PREPARAREA SOLUŢIILOR SIMPLE DE LUCRU
Modulul descrie tehnologia de preparare a materialului pentru zugrăvit sau vopsit conform
reţetelor din proiect sau instrucţiunilor care însoţesc aceste materiale.
Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor si normelor interne specificate in caietele respective.
Remedierea neconformităţilor
Soluţiile şi compoziţiile preparate sunt remediate în conformitate cu reţetele de
preparare.
Soluţiile şi compoziţiile sunt remediate în vederea obţinerii lucrărilor de calitate.
Noţiunea de soluţii simple pentru zugrăveli şi vopsitorii se referă la: soluţii de clei, lapte de
var, vopsea lavabilă, vopsea în ulei, humă, vopsele din polimeri sintetici, etc
92
Prepararea compozitiilor de zugraveli cu lapte de var
Laptele de var folosit la zugraveli se prepara din var pasta gata stins, prin diluarea pastei de
var cu apa in proportie de 1 parte var la 1,5 parti apa (in volume) si amestecare pana la perfecta
omogenizare. In caz ca nu exista pe santier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din
bulgari (2...2,5 parti apa la 1 parte var bulgari in volume). Nu se va face prepararea in recipiente
(butoaie, galeti) din tabla neagra, deoarece ruginesc si schimba culoarea laptelui de var.
Varul pasta poate fi folosit la zugraveli dupa 3-5 zile de la preparare.
Laptelui de var i se adauga, amestecand continuu, pana la omogenizare, grasimi (ulei de in,
de rapita sau de floarea soarelui), in proportie de 1...2% (in volume). Se poate folosi si seu topit
tehnic, in aceeasi proportie, care insa se va incalzi pana la topire si se va amesteca numai in cazul
prepararii laptelui din var bulgari si anume inainte de racirea amestecului.
In cazul unor zugraveli colorate se adauga pigmenti in praf, pana la nuanta dorita. Laptele
de var strecurat se amesteca cu colorantul muiat in apa cu 24 ore inainte de strecurare.
Este necesar ca, compozitiile colorate sa se prepare in cantitati suficiente pentru
zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita
variatiile de nuanta in cadrul aceluiasi camp vizibil.
Inainte de intrebuintare, compozitia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm2), cu
tesatura din sarma de alama, pentru retinerea atat a impuritatilor cat si a particulelor de var nestins
sau de pigment.
La locul de munca, compozitia din zugraveala se transporta si se pastreaza in galeti de
tabla zincata.
VARUIREA
Varuirea poate fi si colorata cu compozitia urmatoare:
- pasta de var 2,5 – 3,5 kg;
- sare de bucatarie 0,100 kg;
- pigmenti pâna la obtinerea culorii cerute maxim 0,300 kg;
- apa pâna la 10 l de compozitie.
Exemple de pigmenti utilizati: galbenul de crom, ocruri, umbra, miniu de fier, ultramarinul, verdele
de crom.
93
ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
Grunduirea consta în aplicarea unui strat subtire de compozitie care în general este de aceiasi
natura cu stratul de finisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se
poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii
tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facând încercari pe portiuni mici astfel ca sa nu
ramâna dâre. În mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala.
Compozitia grundului:
- pasta de var (concentratie 50%) – 2,5 kg
- sare de bucatarie – 0,100 kg
- apa – pâna ce se completeaza 10 l de compozitie
Mai întâi pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea în apa clocotita si se adauga
la solutia de var amestecându-se bine. Se adauga diferenta de apa pâna la 10 l de compozitie.
Amestecul obtinut în continuarea se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp.
Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poata întinde, trebuie sa aiba un anumit grad de
fluiditate care se obtine prin adaugarea în masura potrivita a unui diluant.
Vopseaua lucioasa pentru metal - aplicarea se face in doua straturi . la 1 litru de vopsea
aplicata cu rola sau pensula se adauga 150 – 200 ml diluant. La 1 litru de vopsea pulverizata cu
pistolul se adauga 300-400 ml diluant. Inainte de aplicare cu 24 de ore.
Vopseaua mata pentru metal - aplicarea se face in doua straturi la interval de 24 de ore.
La un litru de vopsea aplicata cu rola sau pensula se adauga 50-100 ml diluant, iar la aplicarea cu
pistolul de pulverizat 100-500ml.
Soluţii alcaline =1 kg sodă la 4 l apă
94
CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA
Compozitie: chit pentru varuieli – ipsos 1 kg, creta macinata (huma) 2 kg, solutie de clei 2%
pâna la consistenta de lucru.
Modul de preparare:
- se prepara întâi cleiul;
- în solutia apoasa ipsosul se amesteca bine;
- se adauga creta sau huma continuând amestecarea pâna la omogenizare si consistenta de lucru
potrivita.
Verificarea proprietatilor vopselelor
Verificarea proprietatii vopselelor este obligatorie pentru asigurarea calitatii lucrarilor de
vopsitorie in constructii.Pe langa certificatele de calitate de la producator pe santierul de constructii
inaintea inceperii lucrarilor de vopsitori se vor verifica proprietatile vopselelor mai ales in cazul
cantitatilor mari. Principalele verificari privind proprietatile de vopsea sunt:
1) Pentru faza dinainte de aplicarea prorpiu-zisa:
- timpul de scurgere
- tendinta de sedimentare
- finetea pigmentilor
2) Pentru verificarea comportarii vopselei in timpul aplicarii:
- puterea de acoperire
- aptitudinea de intindere
- grundul de uscare
3) Verificarea calitatiii vopselei dupa aplicare:
- flexibilitatea
- rezistenta la frecare
- rezistenta la coroziune
Fiind produse industriale de larga folosinta vopsele si materiale auxiliare pentru vopsitori.Vor
avea un sistem unic de montare si identificare indiferent de producator.Forma generala de denumire
a unei vopsele este:
- felul produsului
- denumirea comerciala
- culoare
- nuanta
- simbol
Pastrarea vopselelor si a produselor auxiliare se fac astfel:
- pentru vopsele=cutii de tabla inchise ermetic,de capacitate intre 0,5 si 25 de litri.
- pentru diluanti=cutii sau bidoane de tabla cu capacitatea de 0,5 si 25 litri.
Produsele pentru vopsitori si cele auxiliare sunt de regula usor inflamabile si de aceea se
pastreaza in incaperi uscate,bine aerisite si ventilate la temperaturi intre 5 si 25 grade C si max 40.
95
MODULUL 11
APLICAREA ŞI PRELUCRAREA STRATURILOR SUPORT PENTRU
EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE
SUPERIOARĂ ŞI A ZUGRĂVELILOR SPECIALE
Materialele pentru executarea straturilor suport se referă la gletul de ipsos, var sau ipsos-var,
folosite la pregătirea pereţilor şi tavanelor şi la grundul folosit la grunduirea suprafeţelor din lemn.
Amorsarea suprafeţelor se face în funcţie de tipul şi structura acestora.
VARUIELI (SPOIELI)
Spoielile sunt zugraveli de apa în care liantul este de natura minerala, var, întrebuintat sub
forma de lapte de var.
La spoielile simple necolorate ele tin loc si de pigment, dând peliculei o culoare alba.
Acest mod de zugravire este usor si ieftin cu o durata de serviciu scurta pentru ca se murdareste
repede sau se pateaza usor la umezeala. Se aplica pe: tencuieli, zidarie de caramida, betoane sau
pe lemn când nu este rindeluit.
Domeniul de utilizare este preponderent pentru cladiri din mediu urban sau rural, atât la interior
cât si la exterior, la împrejmuiri, baracamente, cladiri provizorii.
Prin împrospatarea varuielii de doua ori pe an si prin culoarea sa alba lucioasa spoielile creaza
o atmosfera de curatenie care lumineaza mult încaperile.
Operatiile tehnologice sunt simple si mult reduse fata de zugraveli. Ordinea operatiilor:
1. Pregatirea suprafetei suport;
2. Chituirea crapaturilor si stirbiturilor din tencuiala;
3. Umezirea suprafetei;
4. Grunduirea suprafetei;
5. Varuirea propriu-zisa.
GRUNDUIREA SUPRAFETEI
La lucrarile simple grundul si varuiala au aceiasi compozitie si se dau de cel putin trei ori
pâna ies curate.
Compozitia grundului se aplica pe perete cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc
întâi tavanele. Compozitia se aplica de fiecare data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune.
Se scurge pe marginea galetii excesul de lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-
întors în aceiasi directie, în straturi subtiri si cât mai egale, având grija sa nu ramâna dâre de bidinea
sau scurgeri. Pe plafoane se aplica cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin
miscari orizontale. Dupa uscare si întarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel încât suprafata
sa fie complet acoperita, aspectul uniform si albirea integrala.
VARUIREA
Spoielile si zugravelile de var se executa in 2-3 straturi.Primul strat are rol de grund(construind
stratul de legatura intre suprafata pregatita si zugraveala); el creaza o suprafata uniforma ca
porozitate, putere de absortie si culoare.
Primul strat se aplica imediat dupa terminarea lucrarilor pregatitoare cel putin dupa 2-4 ore.
De la inceput se delimiteaza suprafetele care trebuie zugravite diferit prin trasarea unor linii
subtri intre suprafetele respective
Aplicarea se face ca si pentru grund si pe aceleasi directii, având însa grija sa se întinda
apoi compozitia pe pereti cu miscari perpendiculare pe primele, adica pe tavane în directia luminii
si pe pereti vertical. În cazul în care aplicarea se face mecanizat este nevoie de un zugrav operator
si de un ajutor care sa supravegheze presiunea din aparat urmarind manometrul, sa pompeze la
timp pentru ca ea sa nu scada sub 4 atmosfere, sa mute aparatul dupa cum se misca zugravul, sa
alimenteze rezervorul cu compozitie si sa o agite din timp în timp. Zugravul tine lancea cu mâna
stânga în dreptul robinetului de oprire si o manevreaza dirijând-o cu mâna dreapta.
El potriveste distanta dintre duza si suprafata astfel încât sa obtina o stropire optima fara
ceata si fara stropi ricosati (75 - 100 cm). Distanta se mentine aceiasi pe toata suprafata de varuit.
Miscarile trebuie sa fie uniforme, circulare, cu deplasare fie orizontala fie verticala si se pulverizeaza
pâna când suprafata capata un aspect lucios.
Defecte: urmele de pensula, petele datorita tencuielii sau chitului uscat neuniform sau
timpului friguros sub 5ºC, petele de rugina sau de ulei de la instalatii si conducte, pete dintr-o
98
preparare necorespunzatoare a compozitiilor. Remedierea presupune varuirea din nou, deci risipa
de materiale, manopera si timp.
ZUGRAVIREA PROPRIU-ZISA
Cantitatea de compozitie colorata trebuie sa fie suficienta pentru zugravirea cel putin a unei
încaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuante în cadrul
aceluiasi câmp vizibil
Se aplica un prim strat de sapun dupa care se reparadefectele marunte la tavan si pereti
cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuireareparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile
reparate. Se aplica compozitiade zugraveli în trei straturi pe întreaga suprafata. Stratul de sapun si
primul stratde zugraveala se aplica cu bidineaua, iar ultimele doua straturi de zugraveala seaplica
mecanizat cu aparatele de pulverizat.
99
Pregătirea suprafeţelor gletuite.
Suprafeţele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (sau ipsos) cu aracet, trebuie să
fie plane şi netede, fără desprindere sau fisuri. În acest scop, toate fisurile, neregularirăţile ect. se
chituiesc sau se şpăcluiesc cu pastă de aceeaşi compoziţie cu a gletului. Pasta de ipsos folosită
pentru chituirea defectelor izolate se prepară din două părţi ipsos şi o parte apă. Pasta se realizează
prin presărarea ipsosului în apă, după care se omogenizează prin amestecare rapidă (în interiorul
de maximum 1 min de la presărare). Pasta se prepară în cantităţi care să poate fi folosite înainte de
sfârşitul prizei ipsosului (circa 6 min).
Pentru şpăcluirea suprafeţelor mai mari se foloseşte şi pasta de ipsos-var, în proporţie de o
parte ipsos şi o parte lapte de var.
Compoziţia se prepară în cantităţi care să poată fi folosite în cel mult 20 min de la preparare.
După uscarea porţiunilor reparate, suprafaţa se şlefuieşte cu hârtie de şlefuit după care se curăţă
de praf cu perii sau cu bidinele curate şi uscate.
REMEDIEREA DEFECTELOR
VERIFICAREA PE FAZE DE LUCRU LA VOPSITORII.
Prin examinarea vizuală se verifică aspectul vopsitoriilor, avîndu-se în vedere ca suprafeţele
vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri să prezinte pe toată suprafaţa acelaşi ton de culoare
101
şi acelaşi aspect lucios sau mat.
Vopseua de orice fel nu trebuie să prezinte straturi străvezii sau pete, desprinderi, cute,
băşici, scurgeri, lipsuri de bucăţi de peliculă, pături ori fesuri, care pot genera în viitor desprinderea
stratului, neregularităţi cauzate de chituire sau şlefuire necorespunzătoare, urme de pensulă, urme
de vopsea insuficient frecată înainte de aplicare etc.
La vopsitoriile executate pe tâmplărie se verifică vizual buna acoperire cu pelicula de vopsea
a suprafeţelor de lemn sau metal, bine chituite şi şlefuite în prealabil şi se controlează ca accesoriile
metalice vizibile să nu fie pătate de vopsea.
O atenţie deosebită se va acorda să nu existe pete de mortar, zugrăveală pe suprafeţele de
tîmplărie vopsite.
Liniile de separaţie dintre vopsitorii şi zugrăveli pe acelaşi perete precum şi cele dintre
zugrăveala pereţilor şi tavanelor trebuie şă fie fără suprapuneri, ondulaţii etc., astfel ca pe un perete
întreg să nu fie mai mult de două devieri izolate şi care să nu se abată de la linia dreaptă cu mai
mult de 2 mm.
FORMAREA PERDELELOR.
Uneori în timpul vopsirii manuale sau chiar mecanizate, apar pe suprafaţa vopsită scurgere
sau perdele de vopsea care se preling. Cauza acestui defect poate să fie folosirea unei compoziţii
cu vascozitate prea mică ori prea mare sau temperatura prea ridicată în care se lucrează.
Acelaşi defect dăunător mai poate să apară din cauza folosirii unei vopsele care nu a fost
bine amestecată şi care a fost aplicată într-un strat mai gros. În acest caz se opreşte lucrul, se
şterge porţiunea defectuoasă se remediază cauza care a provocat-o după care se termină lucrul.
102
Slaba adeziune la suprafeţele suport poate să fie provocată din mai multe cauze, ca:
- starea necorespunzătoare a suprafeţei suport, care poate fi murdară de grăsimi, de praf, de
zgură de la sudură etc.;
- temperatura prea scăzută a suprafeţei suport;
- folosirea de diluanţi necorespunzători compoziţiei cu care se lucrează;
- prezenţa urmelor de apă în pensula de lucru sau în aerul folosit la pulverizarea vopselei.
Uscarea întârziată a vopselei este provocată de obicei, de folosirea unui diluant greu volatil.
Alte cauze mai pot fi aplicarea unui strat prea gros de vopsea pe suprafaţa suport, temperatură
prea scăzută şi umiditatea prea mare la locul de lucru sau lipsa de aer proaspăt, deci loc de muncă
neaerisit. Deşi slaba adeziune şi uscarea întârziată nu se pot constata în timpul lucrului, muncitorul
atent constată uşor prezenţa cauzelor care le-ar putea provoca şi le înlătură imediat.
104
MODULUL 12
EXECUTAREA VOPSITORIILOR DE CALITATE SUPERIOARĂ ŞI A
ZUGRĂVELILOR SPECIALE
106
ZUGRAVELILE IN CULORI DE APA, ZUGRAVELI IN RELIEF
Zugravelile in culori de apa preparate cu huma sau caolina, se aplica in interiorul constructiilor,
in incaperi cu umiditate relatiava a aerului sub 60%, pe suprafete gletuite cu glet de var sau de ipsos
la cladiri de locuit si social-culturale, constructii industriale, agrozootehnice, precum si la lucrari
provizorii.
Amestecurile preparate cu culori de apa trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii ca la
zugravelile cu lapte de var cu deosebirea, ca in compozitia lor se introduce un adaos preparat din
clei de oase si de piele.
108
Un mijloc mai potrivit pentru executarea zugravelii stropite, productivitatea mare este si
aparatul manual de stropit. Invartind manivela se roteste peria cilindrica care atingand parul pensulei
cu par plat formeaza stropii care se proiecteaza uniform pe suprafata care se finiseaza; peria este
umezita tot timpul de compozitia de zugravit care se afla in rezervorul de la partea inferioara a
aparatului.
Mecanizat stropirea se poate face in bune conditii si cu ajutorul pistolului pulverizator actionat
cu aer comprimat. Prin micsorarea accesului aerului in pistol cu ajutorul regulatorului respectiv,
dimensiunea particulelor pulverizate se mareste transformandu-se in stropi mici care se proiecteaza
uniform pe pereti, rezultand o zugraveala stropita cu apect placut.
Zugravelile stropite se aplica cu ajutorul unei bidinele cu parul scurt (6 cm) sau vcu un
dispozitiv special.
Stropirea se executa prin lovirea usoara a bidinelei de mana sau de o rigla ,pastranduse
acelasi sens de aplicare ,astfel ca sa se obtina o aplicare cat mai uniforma a suprafetei ce se
zugraveste.
Portiunile care nu trebuie stropite se acopera cu hartie,panouri sau rigle de protectie.
Zugraveli decorative
Zugravelile executate intr-o singura culoare se numesc zugraveli simple.
Daca zugravelile se decoreaza cu diferite desene, prin anumite procedee, se obtine asa-
numitele zugraveli decorative .
Zugravelile simple pot ramane definitive, sau pot constitui fondul zugravelilor decorative.
Decorarea peretilor se face in asa fel incat imbinarea dintre culoarea fondului zugravelii si
culoarea desenelor sa se faca cat mai armonioasa.
Potrivirea nuantei fondului, a culorii desenelor si executarea zugravelii se incredinteaza
zugravilor cu o calificare superioara, care cunosc bine reguli de combinare a culorilor si in special
regulile armoniei culorilor.
VOPSITORII DECORATIVE
111
Uneori suprafata se vopseste astfel incat sa imite diferite specii de lemn: de stejar paltin,
nuc, etc. In acest caz, al treilea strat se aplica cu vopsea de flader in culoarea lemnului care trebuie
imitat.de exemplu, pentru a imita lemnul de nuc se foloseste în amestec de ulei de fiert, pamant de
mbra si putin negru de fum.
Inainte de uscarea fladerului, se trage peste el cu un pieptene de cauciuc sau de otel,
cimitandu-se fibrele lemnului.Dupa uscare se aplica un strat de lac incolor.
Executarea imitatiei se face de obicei manual cu ajutorul pensulelelor si este o lucrare
migaloasa si complicata.
In general, vopseaua se aplica in doua sau in mai multe straturi; de regula statul urmator se
aplica dupa uscarea celui precedent.
Lucrarile de volum mare si cu suprafete intinse executa mecanizat, procedeu care permite
marirea productivitatii muncii, scurtarea duratei de executie si imbunatatirea calitatii.
La executarea vopsitoriei cu mijloace mecanizate, se iau masuri pentru executarea mecanizata
in primul rand a lucrarilor de pregatire prin slefuire. Pentru acesta se folosesc unealta electrica de
slefuit, care se compune din: motorul electric, reductorul, manierele de manipulare, discul abrazic,
aparatorea, conductorul electric cu fisa si intrerupatorul. Pentru punerea in functiune a uneltei
de slefuit este necesara mai intai introducerea fisei in priza speciala a unei transformator si apoi
recordarea cestuia la reteaua electrica.
Unealta electrica portabila de slefuit cu disc abraziv se utilizeaza, atat pe santierele de
constructii, cat si in atelierele anexa, pentru curatirea si slefuirea suprafetelor de lemn si de metal ce
urmeaza a fi vopsite.
Operatia de curatire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii, prin
indepartarea, fie a statului de vopsea veche care s-a degradat si prezinta crapaturi, cojiri etc., fie a
unor materiale staine provenite de la alte operatii tegnologice (mortar de la tencuire, var sau huma
de la zugraveli etc.), fie a stratului de oxizi (rugina) de pe suprafetele metalice.
Operatia de slefuire se executa pentru pregatirea suprafetelor in vederea aplicarii primului
strat de vopsea si pentru finisarea ultimului strat de vopsea. Operatia se executa atat dupa chituire,
pentru egalizarea suprafetelor in vederea vopsirii (denivelari, urme de lovituri, gauri de astupat,
crapaturi la obiecte de lemn etc.), cat si dupa aplicarea stratului de baza (grund). Vopsirea se
executa cu compozitii speciale gata preparata pentru vopsirea manuala, care se diluiaza inainte
de intrebuintare pana la consistenta necesara stropirii (sub forma unei pulberi fine si uniforme),
adaugand diluant in proportie de 10…15% din cantitatea vopselei.
Pentru prepararea si omogenizarea vopselelor, lacurilor, materialelor pentru zugraveli,
materiale pe baza de rasini expoxidice, materialelor pentru hidroizolatii, se utilizeaza omogenizatorul
de lacuri, vopsele si chituri.
Omogenizatorul de lacuri, vopsele si chituri se compune din: carcasa, motor electric de
actionare, reductor, echipament de lucru (utilizat in fuctie de natura materialului ce se omogenizeaza),
maner auxiliar si cablu de alimentare.
Vopsirea se executa cu aparatul de vopsit de inalta presiune. Cu acest aparat se pot executa
si zugraveli interiare si exterioare, precum si lucrari de curatire a vopselii (utilizand decanpanti).
112
Aparatul de vopsit se compune din urmatoarele ansambluri principale: motor electric, pompa
hidraulica, pompa de vopsea, sistem de alimentare, furtunuri de inaltare presiune, carucior de
deplasare, pistol de vopsit, set de duze (in fuctie de materialul de pulverizat), accesorii.
Caracteristicile tehnice ale aparatului de vopsit sant: diamentrul duzei: 0,23….0,88 mm;
debit pompa vopsea: 2 dm3/min -+ 0,1; presiunea maxima, 230 daN/cm2; furtun de refulare (2
buc.), cu diamentrul interior de 3,75 mm si lungimea de 23,5 m; furtunul de aspiratie cu lungimea
de 0,9 m; motor electric de actionare cu puterea de 0,75 kW si tensiunea de alimentare de 380/220
V; dimensiunea de gabarit, 88 * 395 * 650 mm; masa (cu accesorii), 38 (53) kg.
Acest aparat poate lucra simultan cu doua pistoale.
Inainte de a fi utilizata, vopseaua se strecoara printr-o sita de matase cu 900 ochiuri/cm2.
Pentru executarea vopsitoriei, se racordeaza prin furtunul de aspiratie pistolul la sursa de aer
comprimat, se apasa pe tragaciul pistolului permitand mai intai trecerea aerului si apoi a materialului
cara este pulverizat pe suprafata de vopsit.
La utilizarea pistolului au o deosebita importanta forma si dimensiunile fetului, in
funetie de natura materialului pulverizat.
Vopsirea propriu-zisa se executa dupa terminarea grunduirii, chituirii si suprafetei, ca si in
cazul vopsitoriilor executate manual.
Succesiunea operatiilor si restul prevederilor privind timpul de uscare intre straturi, numarul
staturilor, pastrarea materialelor la locul de lucru, intretinerea sculelor, sant cele de la vopsirea
manuala. In plus, se va avea grija ca, la orice intrerupere a lucrului si la terminarea lucrului, pistolul
sa fie bine curatat cu solvent (benzina sau white-spirit (s)), atat la interior, prin pulverizarea unei mici
cantitati de solvent, cat si la exterior.
Suprafetele care nu trebuie vopsite (stropite) vor fi protejate printr-un ecran esparator (carton,
placaj, tabla etc.).
116
MODULUL 13
EXECUTAREA LUCRĂRILOR COMPLETE DE ZUGRĂVELI DE CALITATE
SUPERIOARĂ ŞI VOPSITORII OBIŞNUITE ÎN ULEI
VOPSITORII IN ULEI
In general, vopseaua se aplica in doua sau mai multe straturi; de regula stratul urmator se
aplica dupa uscarea celui precedent.
Vopsitorii obisnuite
In cazul lucrarilor de volum redus, precum si in cazul vopstoriilor pe suprafete mici, vopsirea
se executa manual. Vopseaua se aplica cu pensula pentru vopsit, intr-un strat cat mai subtire si
intins uniform pe suprafata respectiva. Stratul aplicat se netezeste apoi cu pensula, intr-o singura
directie pe toata suprafata vopsita; stratul urmator se netezeste pe directie perpendiculara celui
precedent.
Directia de netezire a primului strat se alege astfel incat ultimul strat sa se netezeasca vertical
pe pereti, in directia luminii la tavane, in lungul fibrelor pe suprafete de lemn si in lungul pantei la
invelitori de tabla.
Vopsitoria se incepe intotdeauna cu portiunile mici si speciale: profiluri, chenare, borduri,
ornamente etc., si apoi se vopsesc suprafetele mari-campurile.
Vopseaua este tinuta la locul de munca intr-un vas de lucru metalic, portativ, cu toarta, pentru
a putea fi agatat de scara prin intermediul unui carlig de sarma.
Vopsirea consta din trei operatii:aplicarea vopselei pe suport, intinderea ei pentru a alcatui o
pelicula subtire, densa si continua si finisarea ultimului strat, care poate fi lucios sau mat. Vopsitoriile
in ulei la pereti se aplica cel mai des la interior, coridoare, sali de clasa, etc. sub forma de lambriu de
1,5-1,8 m inaltime, spre a proteja suprafetele expuse la uzura prin frecare sau loviuri sau in incaperi
umede (bai, spalatorii, bucatarii, etc.)
Pensula se inmoaie in vopsea si apoi se scurge de surplus, apasand-o (storcand-o) pe
marginea vasului sau pe lopatica de lemn cu care se amesteca compozitia, in timpul lucrului, pensula
trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata care se vopseste si apasata astfel incat sa ia contact cu
aceasta pe lat, nu pe varf.
Pensula se poarta pe o directie in ambele sensuri (de exemplu, de sus in jos si de jos in sus)
,prin miscari repetate, scurte si apasate, efectuate din incheietura mainii, bratul ramanand oarecum
fix. In aceste conditii, vopsirea se executa cu latul pensulei si cu cat se freaca mai insistent, cu atat
compozitia va fi intinsa mai bine, mai subtire, iaraderenta de suport va fi mai buna.
Pentru ca stratul aplicat sa fie mai neted,mai uniform ca grosime, fara urme de pensula sau
scurgeri, se continua prelucrarea lui prin intinderea compozitiei. Aceasta se realizeaza prin aceleasi
miscari ale pensulei, schimband directia de lucru, perpendiculara pe cea de aplicare. Stratul obtinut
118
trebuie sa fie acoperitor (sa nu se vada prin el culoarea suprafetei-suport), neted si totodata cat mai
subtire, ceea ce mareste rezistenta si durabilitatea.
Directia de miscare a pensulei, cu care s-a inceput aplicarea si intinderea vopselei, se
pastreaza aceeasi pe toata suprafata.
La lucrarile de calitate se finiseaza fiecare strat de vopsea aplicat,iar la lucrarile obisnuite se
finiseaza numai ultimul strat.
Pentru a se obtine o vopsitorie de calitate,stratul de vopsea finisat prin netezire trebuie lasat
sa se usuce 24 de ore. Dupa aceasta,suprafatase slefuieste fin cu hartie sticlata,se curata de praf
si se aplica stratul urmator de vopsea.
La lucrarile pretentioase, dupa slefuire se executa o spacluire si o slefuire si apoi se aplica
stratul urmator de vopsea. In vederea sporirii calitatii vopselei, timpul lasat intre operatiile succesive
trebuie marit.
MOD DE APLICARE
Se recomanda folosirea a doua sau mai multe nuante de Iris Creative Effect Lazura, din
aceeasi gama cromatica, dar care sa nu aiba intensitati foarte apropiate.
Efectul se realizeaza metru cu metru astfel: se umezeste buretele marin si se stoarce bine
de apa, folosind o carpa absorbanta. Apoi se incarca buretele marin cu lazura nediluata de nuanta
deschisa si se tamponeaza de doua-trei ori pe o tavita de plastic, pentru indepartarea excesului de
lazura. (Buretele se tine in podul palmei.
Daca va fi tinut numai cu degetele, este posibil sa lasati urme pe perete in timpul urmatoarei
aplicari).
Aplicarea lazurii pe perete se face prin apasari usoare, perpendiculare pe perete. Daca
buretele marin nu mai lasa urme, el se incarca din nou cu lazura, se descarca pe tavita si se
reia aplicarea. Este recomandat sa se evite apasarea puternica pe burete in timpul aplicarii. Daca
buretele s-a incarcat cu lazura (a devenit greu), acesta se spala cu apa si sapun, se descarca intr-o
carpa absorbanta si se reia aplicarea.
Pentru realizarea efectului se foloseste o banda de hartie cerata. Cu o mana se tine banda, iar
cu cealalta se aplica lazura deasupra benzii, insistand la marginea acesteia. Apoi se indeparteaza
banda si se continua in alta zona, in acelasi fel. Pentru realizarea acestui efect pe o suprafata de 15
m² este nevoie de o bucata de 60 cm de banda de hartie cerata. Rezultatul va fi un efect de “grila”,
cu dungi verticale si orizontale.
119
GEOMETRIE
UNELTE PENTRU APLICARE
• Spaclu de inox flexibil
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca doua sau trei nuante de
lazura: una deschisa, una de intensitate medie si una intensa. Se recomanda alegerea celor trei
nuante respectand o anumita gama de culori, in asa fel incat prin amestecarea lor sa se obtina culori
din aceeasi gama. Daca se vor alege culori complementare, se va avea grija ca acestea sa nu se
amestece pe perete in timpul aplicarii. Se lucreaza “metru cu metru”, urmarind urmatoarele etape:
Se incarca spaclul cu lazura de nuanta deschisa si se aplica pe perete prin depunere. Apoi se
intinde urmarind un joc geometric de linii in diferite directii (stanga - dreapta; sus - jos). Se realizeaza
astfel un model pe aproximativ 70% din suprafata metrului patrat aflat in lucru.
Apoi se foloseste nuanta de intensitate medie. Urmarind modelul anterior se realizeaza un
alt model suprapus. Lazura se depune peste si langa lazura aplicata anterior, folosind spaclul de
inox.
Cu lazura de nuanta intensa se umplu spatiile ramase libere. In ultima etapa se va face o
“uniformizare” a nuantelor folosite, prin “stergerea” surplusului de lazura de pe toata suprafata aflata
in lucru, folosind spaclul de inox. Rezultatul va fi un efect “tabla de sah”, care va prezenta denivelari
de lazura vizibile, dupa cum a fost efectuata uniformizarea in ultima etapa.
IARBA
UNELTE PENTRU APLICARE
• Trafalet cu blana scurta
• Trafalet de efect vertical
•
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui efect se lucreaza in echipa de doi aplicatori. Primul va aplica
lazura diluata pe perete cu ajutorul trafaletului cu blana scurta, in mod uniform.
Celalalt aplicator va realiza efectul in urma primului, prin roluirea trafaletului de efect pe
verticala sau in toate directiile, pentru a realiza urme care imita aspectul ierbii.
MURANO
Efect decorativ recomandat spatiilor in care se vor regasi decoruri vegetale. Conjugarea
culorii cu estetica curbilinie pune in evidenta o lume a sticlei topite de un rafinament propriu atelierelor
venetiene.
120
IMPRESIONIST
Acest efect elegant si sofisticat se obtine folosind partea de blana a unei manusi de efect.
Tehnica folosita este cea a stergerii. Nu uitati sa folositi o baza semnificativ mai deschisa decat
lazura.
SFATURI UTILE
Se recomanda inceperea lucrului cu o manusa uscata de pe care au fost indepartate scamele
121
(care pot deranja aplicarea). Pentru a fi siguri ca veti obtine efectul dorit, testati mai intai pe o
suparafata mica. Astfel testati daca suprafata este mai absorbanta sau mai putin absorbanta, iar
acest lucru este important pentru obtinerea efectului dorit.
• Manusa de blana nu se spala cu apa in timpul lucrului! Ea se descarca pe perete sau se stoarce
in galeata cu lazura diluata.
• Lucrul se incepe din partea de sus a peretelui pentru a evita deteriorarea accidentala a modelului
deja realizat (in cazul in care ati fi inceput de jos).
BAMBUSUL
UNELTE PENTRU APLICARE - Pieptene de cauciuc
MOD DE APLICARE LAZURA
Se recomanda folosirea a doua nuante de Iris Creative Effect Lazura, din aceeasi gama
cromatica dar care sa nu aiba in tensitati foarte apropiate. Se lucreaza pe benzi verticale avand
latimea de aproximativ un metru si inaltimea variabila in functie de aplicator. Ea trebuie aleasa
in asa fel incat sa permita trasarea modelului dintr-o singura miscare, cu ajutorul pieptenelui de
cauciuc. Se incarca pensula cu lazura nediluata de nuanta deschisa si se aplica pe perete, pe
aproximativ 70% din suprafata zonei aflata in lucru. Se va controla strict cantitatea de lazura depusa
pe perete. Aceasta trebuie intinsa foarte bine, pentru a simplifica pasii urmatori in realizarea efectului.
ZI CETOASA
UNELTE PENTRU APLICARE
- Gletiera de inox
- Spaclu de inox flexibil
CURCUBEU
UNELTE PENTRU APLICARE
• Pieptene de cauciuc
• Pensule inguste (2”)
• Pensula lata (4”)
123
MOD DE APLICARE LAZURA
Pentru realizarea acestui model se recomanda sa se foloseasca cat mai multe nuante de
Iris Creative Effect Lazura. Se lucreaza pe o banda cu latimea de aproximativ un metru, adica atat
cat se poate trasa dintr-o singura miscare cu piptenele de cauciuc. Se incarca pensula ingusta cu
lazura si se aplica pe perete, alternativ, toate culorile alese pentru realizarea modelului, miscari in
forma de arc de cerc, pentru a imita cat mai bine un curcubeu.Uniformizarea se face cu o pensula
lata, foarte putin incarcata cu lazura de nuanta cea mai deschisa, prin treceri usoare, urmarind liniile
de culoare.
In ultima etapa se trece cu pieptenele de cauciuc peste modelul realizat anterior, urmarind
liniile de culoare. Rezultatul va fi un efect care imita curcubeul si care va prezenta denivelari de
lazura vizibile, in functie de modalitatea in care a fost realizata trecerea cu pieptenele de cauciuc.
124
MODULUL 14
EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE TAPETĂRI
Aplicarea tapetului
Aplicarea straturilor / fâşiilor de tapet, prin respectarea regulilor de aplicare succesivă, în
etape;
Tapetarea zonelor dificile, se face cu atenţie;
Planeitatea suprafeţelor este verificată permanent;
Activităţi pregătitoare:
- îndepărtarea finisajului vechi,
- verificarea rezistenţei stratului suport,
- îndepărtarea zonelor cu aderenţă slabă,
- repararea zonelor afectate,
- verificarea planeităţii,
- corectarea abaterilor de la planeitate,
- pregătirea suportului,
- croirea fâşiilor de tapet,
Tapetarea presupune:
-aplicarea adezivului pe dosul fâşiilor de tapet;
-aplicarea tapetului pe elementului de construcţie.
125
Cunoştinţele necesare se referă la:
- procedurile de verificare a planeităţii suprafeţelor suport,
- amorsarea suprafeţelor
- aplicarea fâşiilor de maculatură şi a fâşiilor de tapet pe stratul suport prin respectarea regulilor de
aplicare succesivă.
TAPETE
Prin tapetare se obtine o suprafata neteda, usor de intretinut si decorative.
Tapetele sunt materiale care se prezinta sub forma unor fasii subtiri, livrate in suluri cu latimea pana
la 75 cm. Se aplica prin lipirea cu un clei slab sau alt tip de adeziv pe perete in prealabil tencuit .
Pot fi:
- din hartie,
- material textile,
- material de polimeri,
- tesaturi din fibre de sticla etc.
Tapete de hartie
- Pot fi simple, lavabile si semilavabile;
- Cele simple se pot curate numai prin periere prin aplicarea unui strat de poliacetat de vinil
pe un support de hartie; si curatate cu burete umed sau prin stergere cu radiere;
Tapetele din tesatura de sticla.
- Sunt executate dintr-o tesatura foarte fina din fire de sticla, tesuta cu diferite modele.
- Nu permit asezarea prafului si sunt ignifuge;
- Se aplica foarte usor;
Dupa aplicare pot fi vopsite in diferite culori.
S.D.V.-URI
- Pensule late;
- Bidinele;
- Site cu 600 de ochiuri pe cm2;
- Perii sau carpe;
- Spaclu;
- Hartie de slefuit;
- Foarfeca lunga
126
TEHNOLOGIA DE APLICARE A TAPETELOR
Pregatirea suprafetelor
Pregatirea suprafetelor peretilor gletuiti in vederea aplicarii tapetului se relizeaza prin
amorsarea acestora cu o solutie de clei de oase, pe care se lipeste un strat de hartie de ziar.
In continuare urmeaza lipirea tapetelor cu un clei format dintr-un amestecde clei de oase si faina, la
care se adauga un insecticid (lindatox sau carbetox) sau, dupa caz, un fungicid.
Pregatirea materialelor
Solutia de clei de oase se prepara la fel ca cea de la zugravelile in culori de apa. Inainte de
folosire, solutia se strecoara prin site cu 600 ochiuri pe cm2 si se incalzeste la 40 – 500C. Cand au
ramas neconsumate cantitati care sau racit, la continuarea lucrarilor solutia se incalzeste din nou cu
un adaos redus de apa.
Cleiul de faina, pentru lipirea hartiei de ziar si a tapetului se prepara astfel:
-se cerne faina prin sita cu 600 ochiuri pe cm2;
-se fierbe apa in cantitate de 4 - 5 litri pentru un kg faina;
-se toarna circa 1/3 din cantitatea de apa clocotita intr-un vas si apoi treptat se varsa faina,
amestecandu-se continuu;
-se adauga restul de apa clocotita, amestecandu-se in cntinuare si apoi se lasa la inmuiat timp de
24 de ore, dupa care amestecul se fierbe pana la completa desfacere a cocoloaselor.
Cleiul se strecoara prin sita cu 600 ochiuri pe cm2, trecandu-se intr-un alt vas curat. Dupa
racire cleiul tebuie sa aiba consistenta astfel incat sa permita sa fie intins usor cu bidineaua, in start
uniform. Cleiul de faină preparat se amesteca cu 2 - 4% solutie de clei de oase (0,200 - 0,300 l
soluţie la o galeata de 10 litri clei de faina), dupa care se considera bun pentru a fi folosit la aplicarea
hartiei de ziar si a tapetelor.
Cleiul de faina trebuie pregatit intr-o cantitate care sa fie consumata in cel mult 3 zile de la
preparare.
Cand se foloseste cleiul de faină la un interval mai mare de 3 zile de la preparare, pentru a
impiedica aparitia mucegaiului in vasul cu clei, se adauga in compozitia sa, dupa racire, o cantitate
de funigicid -25g acid fenic la o galeata de 10 litri clei (0,25% funigid).
Pentru protectia impotriva insectelor se adauga in cleiul de faina o cantitate de 0,15 litri
insecticid de tipul Lindatox sau Carbetox la 10 litri clei de faina. Insecticidele respective fiind
produse inflamabile nu se introduc in clei decat numai dupa racirea acestora, spre a nu da nastere
la accidente.
Cleiul de oase si cleiul de faina se fierb in vase de tabla zincata, departe de obiecte sau
materiale inflamabile si cu luarea masurilor de paza contra incendiilor.
Cand tapetul nu se aplica pe pereti pana la muchia de intersectie cu tavanul, inainte de
incepere lucrarilor de tapetare, in incaperea respectiva se traseaza inaltimea prevazuta in proiect
printr-o linie orizontala de reper pana la care peretii se acopera cu tapete. Suprafata de la aceasta
linie de reper pana la tavan se zugraveste in tonul tavanului.
130
ALEGEREA SI MONTAREA TAPETULUI
Alegerea si montarea tapetului in locuinta
Daca in camere exista grinzi, incercati sa le puneti in evidenta aplicand pe suprafata lor
tapet intr-o alta nuanta, derivata a culorii folosite in restul camarei, mai inchisa sau mai deschisa. In
incaperile dinspre nord nu este indicat sa folositi verdele, ci nuante calde: bej, galben, portocaliu etc.
Verdele este potrivit pentru camerele cu orientare spre vest. La fel ca in cazul unei zugraveli, culorile
deschise creeaza senzatia de spatiozitate si invers in cazul culorilor inchise.
In camerele copiilor sunt recomandate culorile vii, vesele, care sunt adecvate temperamentului
lor, in dormitorul bunicilor – nuante mai pale, iar in dormitorul matrimonial- un bleu odihnitor sau,
daca spatiul permite, rosu - este mai “greu”, dar extrem de elegant.
Efectul unei culori prea monotone poate fi diminuat aplicand fasii de tapet de alta culoare.
Daca vreti, intr-adevar, sa fiti in pas cu ultima tendinta a modei, aplicati tapet care imita zidaria rosie
(caramida netencuita) in holul de la intrare. Insa, un astfel de model este extrem de potrivit si in
balcon - mai ales cand este plin cu ghivece cu flori.
Trebuie sa stiti ca tapetul cu model floral este mai usor de asortat, cel din foite de metal sau
din rafie este mai delicat si mai greu de curatat: de aceea, este indicat sa nu il asezati in zone foarte
expuse. Tapetele din vinilin sunt cele mai recomandate pentru zonele cu trafic intens, cum ar fi
vestibulul sau bucataria.
Tapetul din fibre naturale are o textura foarte simpla, dar totodata foarte placuta ochiului.
Putem folosi cu succes tapete din fire de matase, de rafie sau ierburi uscate.
Tapetele din pluta sunt indicate in camera copiilor, mai ales pentru agatatul posterelor,
protejand astfel peretii. Totusi, sunt destul de perisabile. Totodata, trebuie sa fim atenti la faptul ca
fibrele naturale nu pot fi combinate intre ele.
Inainte de a cumpara intreaga rola de tapet, e bine sa luati o mostra mai mare. Prindeti-o
de peretele camerei si studiati-o atat in lumina naturala, cat si artificiala. Inainte de a cumpara,
masurati dimensiunile peretilor, de la tavan si pana la podea, si adaugati 100 mm la fiecare bucata
(rezervele de la tavan si pardoseala). In general, o rola are dimensiunile de 0,52x10 m. In medie,
pentru o camera ai carei pereti au inaltimea de 2,40 m veti avea nevoie de patru-cinci role de tapet,
in functie de modelul acestuia. De exemplu, daca este vorba despre cercuri, buchetele de flori etc.,
care trebuie sa formeze un intreg, pot sa intre mai multe role.
O data alegerea facuta, primul lucru pe care trebuie sa il faceti inainte de a aseza tapetul
este sa degresati suprafata peretelui si sa inlaturati straturile anterioare. Daca incaperile au fost
zugravite cu huma, trebuie sa inlaturati orice urma a acesteia, umeziti peretii cu o solutie de apa
calda si sapun si razuiti cu un spaclu lat. Acest lucru va asigura o suprafata pe care adezivul pentru
tapet se va distribui uniform. Daca nu razuiti peretii, este indicata verificarea straturilor de vopsea
pentru a se stabili daca are o rezistenta suficienta si nu se exfoliaza. Daca peretii sunt in stare
foarte proasta, este recomandat sa ii acoperiti cu o folie speciala care sa le dea uniformitate in
culoare textura. Astfel, aveti garantia ca tapetul se va lipi mai bine. Cel mai indicat este sa taiati, de
la inceput, tapetul pentru un perete intreg sau pentru o camera. Ca sa fie mai usor, numerotati pe
spate, cu un marker, fiecare bucata, in ordinea in care va fi lipita.
In general, fisiile de tapet se asaza pe suprafata peretelui incepand cu coltul camerei, urmarind
continuitatea intre elementele modelului. Imprimeurile florale sunt mai usor de potrivit decat cele
131
geometrice.
Daca doriti un tapet cu un model mai mare, este bine sa centrati fisia de tapet in dreptul
elementului cel mai important din camera (de exemplu, semineul) si sa porniti din aceasta zona
asezarea tapetului.
Pentru o buna fixare a fisiilor de tapet, este bine sa masurati si sa desenati pe perete linii
directoare, care vor ajuta sa nu aveti deviatii de unghi fata de verticala. Operatiunea de lipire a
tapetului se face de cel putin doua persoane. Golurile pentru prize si intrerupatoare se decupeaza
dupa lipirea si uscarea tapetului. Este indicat sa montati intrerupatorul ulterior, pentru o suprapunere
perfecta a acestei piese peste decupajul creat.
Pregatiti si un rulou, ca sa neteziti bine tapetul dupa lipire. Atunci cand marginea tapetului nu
s-a lipit bine, desprindeti usor cu lama unui cutit, aplicati solutie cu un betisor cu vata la virf si apoi
neteziti cu ruloul sau cu o cirpa uscata (u neteziti daca tapetul are model in relief).
De obicei, bulele de aer formate sub tapet se resorb dupa uscarea solutiei de lipit. În cazul in
care acestea persista, taiati chiar in mijloc cu un cutit foarte ascutit sau cu un cutter, aplicati solutie
de lipit si neteziti bine.
133
Ungerea cu adeziv a fâşiilor
134
MODULUL 15
EFECTUAREA LUCRĂRILOR DE IPSOSĂRII
135
Tipuri de piese prefabricate din ipsos : baghete, rozete, plafoniere etc.
Lista de materiale
- hârtie abraziva
- ipsos
- var
- apa
- aracet
- întârzietor de priza
- rabiţ
- accesorii metalice, şabloane, tipare
- masa de lucru
- metru, dreptar, nivele cu bula, fir cu Pb
- găleţi, mistrie, cancioc, bidinele, şpaclu, perii, pensule gletiere
Cunoştinţele se refera la :
- pregătirea suportului
- prepararea materialelor
- respectarea dozajelor
- omogenizare
- aplicarea materialului
- verificarea calităţii lucrărilor
IPSOSUL pentru fabricarea ipsosulUI se foloseste roca numita ghips, formata din sulfat de
calciu dihidratat care la o incalzire treptata la temperaturi care din ce in ce mai ridicate (95-120C)
pierde trei sferturi din apa de cristalizare si se transforma in sulfat de calciu semihidratat component
principal al ipsosului.
136
Materia prima sufera urmatoarele operati: macinarea fina a ipsosului incalzirea pana la
300grade C., in cazane prevazute cu agitare mecanice spre a realiza o deshidratare uniforma a
produsului macinat.
In raport cu culoarea timpul de priza, de macinare, rezistentele si puritatea ipsosului de
constructisi cel de modelat se livreaza in trei calitati.
Ipsosul de constructi de calitatera I este folosit singur sau amestecat cu var ; la prepararea
mortarelor pentru tencueli si pastelor pentru glet
Ipsosul de constructi de calitatea II –a se intrebuinteaza singur sau amestecat cu var
Ipsosul de constructi de calitatea a-III-a poate fi folosit la piese prefabricate care nu au de
suportat sarcini in constructie sau conditi de umiditate variabile
Cantitatea de apa necesara prepararii unei paste bune de prelucrat este de 50-60% din
greutatea ipsosului .
Ipsosul find sensibil la umiditate, nu se intrebuinteaza la exterior si in incaperi umede. Saci de
ipsos se pastreaza in magazi curate si ferite de umezeala si se transporta in mijloace de transport
acoperite, ipsosul trebuie ferit de ploaie, zapada sau umezeala
PROPRIETATI FIZICE
- greutate specifica
- densitatea
- porozitatea
- absorbtia de apa
- higroscopicitate
Cele mai uzuale modele de ipsos care se confectioneaza in atelierele de prefabricate sunt:
rozetele simple sau ornamentate, butonii, baghetele, braurile frizele, denticolii, plafonierele, balustrii
si capitalele.
Rozetele au, in general, forma rotunda si se aplica, pe suprafata diferitelor elemente de
constructie pentru a le decora, amintind prin dispozitia compozitionala a formei si a ornamentatiei,
aspectul trandafirului.
Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli sau ornamentati de forma rotunda, patrata,
rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale,
realizand efecte decorative cu aspect placut.
Baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinii sau curbe, simple sau ornamentale, care
servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafata tavanului sau peretilor realizand
prin modul de aplicare si efecte formelor rezultate din ansamblarea lor, motive ornamentale, care
contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu
picture sau ornamente de valoare.
ASPECTUL SUPRAFETELOR
Suprafetele tencuite si gletuite precum si cele ale profilelor si pieselor decorative nu trebuie
sa przinte umflaturi, inpuscaturi, fisuri, stirbituri, lovituri, lipsuri, asperitati, besicisi zgarieturi.
Verificarea se face visual si prin plimbarea palmei pe suprafata gletuita , cu ajutorul lampii
electrice asezate in apropierea suprafetei care se verifica.
CONFECTIONAREA GHIDAJELOR
Dispozitivele pentru ghidaje se confectioneaza din rigle de brad.
Fixarea ghidajelor pe pereti sau pe tavane se face cu scoabe cu ipsos sau dispozitive speciale.
Pentru montarea ghidajelor ce se procedeaza in felul urmator:
- se identifica pozitia profilului dupa indicatile din plan
- se potriveste sablonul la pozitia respectiva dupa care se monteaza prin punctare cu creionul
pozitia dreptarelor de ghidare
- se verifica nivelul punctelor in raport cu vagrisul, vagrisul incaperi cu ajutorul furtunului de nivel
- dupa verificarea intre puncte se traseaza o linie dreapta cu ajutorul sfori cu pigment.
Linile dupa care se fixeaza dreptarul de ghidare trebuie sa fie perfect paralele. Se monteaza
dupa liniile trasate dreptarele de ghidare .
- dupa fiecare ghidare se verifica pozitia lor prin alunecare.
GENERALITATI
Butonii sunt piese de dimensiuni mici, simpli, sau ornamentati, de forma rotunda, patrata
rombica, hexagonala etc. Se folosesc sub forma de completari la diverse ansambluri ornamentale,
realizand efecte decorative cu aspect placut.
Baghetele sunt piese cu sectiune mica, rectilinie sau mica, sau curbe simple sau ornamentate
care servesc, in general, la incadrarea unui camp de pe suprafta tavanului sau peretilor, realizand
prin modul de aplicare si efectele formelor rezultate din ansamblare lor, motive ornamentale care
contribuie la decorarea suprafetelor respective sau punerea in evidenta a anumitor panouri cu picturi
sau ornamente de valoare.
Braurile ca si baghetele sunt piese cu sectiune mica rectilinie, simple sau ornamentale, care
marcheaza in interiorul cladiri limitele intre diverse suprafete, mai ales intre si perete si tavan, sub
145
scafa care se executa de ipsosari sunt fasi orizontale, simplu sau bogat ornamentate, aplicate
la partea superioara a peretilor pentru realizarea unei racordari decorative cu tavanul contribuind
astfel la sporirea substantiala a valori si aspectul arhitectural al incaperi.
Denticoli sunt elemente decorative in forma de dinti care se folosesc in general in compozitia
ornamentatiei scafelor sau frizelor. Se aseaza unul dupa altul, de obicei la intervale egale cu jumatate
din latimea lor.
Plafonierea fac parte din elementele decorative ale tavanelor in care se introduc corpurile
deiluminat pentru realizarea unei iluminari eficiente si unifrorme a incaperi respective .
Plafonierele dupa efectul decorativ care se urmareste si dupa felul corpurilor de iluminat care
sunt prevazute a se monta, se executa de forma patrata, dreptunghiulara sau in forma de oala.
Balstrii sunt stalpi scurti, profilati in forma de corpuri de revolutie care constituie elementele
verticale decorative ale unei balustrade .
Consolele decorative fac parte din elementele verticale de constructi , de obicei din pilastri care
es in afara planului lor constituind astfel ornamentele terminate ale parti superioare a elementelor.
Capetelele constituie partea superioara ornamentata a unei coloane, modul dupa care sunt
decorate este determinat de ordinul respectiv sau de imaginatia proiectantului.
EXECUTAREA MODELELOR
Modelele se executa in ateliere speciale amenajate prin turnarea pastei de ipsos pe masa de
lucru, trasul cu sablonul al profilului ornamental al piesei, total sau partial, ajustarea si finisarea ei
sau sculptarea piesei turnate cu profil brut dupa indicatile detaliilor de arhitectura din proiect.
In continuare sunt descrise metodele cele mai uzuale folosite pentru confectionarea fiecarui
model amintit.
146
Defectele lucrărilor de ipsosărie
DEFECTE REMEDIERI
5.1. Executarea defectuoasă a suprafeţelor suport
a) Coşcovire. Se remediază prin înlăturarea tencuielii,
Cauzele care produc acest defect sunt: înlăturării defectelor şi refacerea ei cu acelaşi
- grosimea stratului de tencuială de ipsos tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
depăşeşte pe cea normală (2 – 2,5 cm); execuţie.
- grundul nu s-a aplicat pe suport în două
sau trei straturi;
- aplicarea stratului de tencuială pe sport de
beton care nu s-a curăţat de decofrol sau
sunt prea netede;
- aplicarea stratului de tencuială pe sport
necurăţat de praf, noroi, sau pete de ulei;
- aplicarea stratului de tencuială pe sport
îngheţat;
- aplicarea stratului de tencuială pe suprafeţe
de zidărie sau beton prea uscată sau prea
udă;
b) Fisuri. Se remediază prin înlăturarea tencuielii,
Cauzele care produc acest defect sunt: înlăturării defectelor şi refacerea ei cu acelaşi
- reţeaua de bare de oţel beton este montată tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
şi fixată defectuos; execuţie.
- plasa de rabiţ nu este bine întinsă şi fixată
pe reţeaua de oţel beton;
c) Crăpături. Se remediază prin înlăturarea tencuielii,
Cauzele care produc acest defect sunt: înlăturării defectelor şi refacerea ei cu acelaşi
- suprafeţele suport de lemn nu sunt tip de mortar, cu respectarea tehnologiei de
acoperite cu plasă rabiţ şi izolate cu carton execuţie.
asfaltat, ca urmare a variaţiei volumului
lemnului;
- rosturile de îmbinare dintre două materiale
diferite, care nu au fost aciperite cu plasă
rabiţ;
- trepidaţii ale elementelor de construcţie
deformabil;
d) Pete de rugina. Se remediază prin înlăturarea tencuielii,
Cauzele care produc acest defect sunt: acoperirea armăturii cu pastă de ciment
- suprafeţe de beton armat cu bare de oţel şi refacerea ei cu acelaşi tip de mortar, cu
beton aparente; respectarea tehnologiei de execuţie.
147
5.2. Folosirea de materiale sau paste necorespunzătoare.
a) Împuşcături pe suprafeţele tencuite Se curăţă granulele de var nestins şi
Cauzele care produc acest defect sunt: se completează cu alt mortar. Dacă
- folosirea unui lapte de var cu granule împuşcăturile sunt prea dese se desface
nestinse şi nestrecurat prin sita cu ochiuri gletul şi se reface întreaga suprafaţă
de 1 mm
b) Suprafeţe degradate şi fără Se desface tencuiala şi se reface cu
rezistenţă. respectarea tenologiei de execuţie.
Cauzele care produc acest defect sunt:
- folosirea ipsosului alterat (ipsos mort) la
prepararea mortarului;
- reamestecarea cu apă a mortarului după
inceperea prizei ipsosului;
- folosirea ipsosului de tip B are ca rezultat
obţinerea unor suprafeţe rugoase greu de
netezit prin şlefuire;
- introducerea unei cantităţi de apă
suplimentare pentru a mări plasticitatea;
c) Desprindeea tencuielii de pe suport. Se desface tencuiala şi se reface cu
Cauzele care produc acest defect sunt: respectarea tenologiei de execuţie.
- folosirea plasei de rabiţ din sârmă nezincată
sau sârmă neagră pentru legarea plasei;
- aplicarea mortarelor de ipsos direct pe
suprafeţe de beton fără amorsă;
- aplicarea unui strat de mortar de marcă
superioară peste alt strat de marcă mai
mică;
148
b) Linii tremurate sau neregulate. Defectele de remediază prin desfacere şi
Cauzele care produc acest defect sunt: completarea lor de muncitori cu calificare
- utilzarea şabloanelor care nu au rigiditate superioară.
corespunzătoare;
- sania şablonului nu este bine fixată;
- ghidajul este executat necorespunzător;
- sania sau ghidajul nu sunt curăţate de irme
de mortar întărit;
5.4. Executie defectuoasă a lucrărilor de ipsoserie propriuzise
149
APLICATII
exerciţiul nr.1
Completaţi tabelul de mai jos. Realizaţi o prezentare scurtă despre rolul lucrărilor de
finisaj în realizarea unei construcţii pe care să o prezentaţi în faţa colegilor. În acest
scop folosiţi fişa de documentare dată de profesor, sau alte surse ca şi adresele de
internet următoare:
exerciţiul nr.2
Completaţi şi descrieţi în tabelul de mai jos,rolul pe care îl îndeplinesc zugrăvelile
într-o construcţie.
1.
2
3.
exerciţiul nr.3
Se dă următoarea listă de 12 termeni : rigole, pigment, adjuvant,
tencuială,diluant,solvent,gipscarton,liant,bandă adezivă,material ajutător
Alegeţi termenii care reprezintă materialele ce intră în compoziţia unei zugrăveli
150
3 3
4 4
exerciţiul nr.4
Diagrama de mai jos ilustrează principalele caracteristici a pigmenţilor.
Completaţi şi alte proprietăţi ai acestora consultând fişa conspect referitoare
la pigmenţi.
Stabilitatea la
lumină
Puterea de
acoperire
exerciţiul nr.5
Stabiliţi valoarea de adevăr ( A- adevărat , F- fals ) ale următoarelor enunţuri
Notaţi în dreptul enunţurilor A sau F:
a) _____ La realizarea zugrăvelilor pentru îndepărtarea stratului
vechi de culoare se foloseşte şpaclul.
b)_____Periile din păr se folosesc pentru răzuirea suprafeţelor.
c)_____Pentru deschiderea crăpăturilor se foloseşte cuţitul de
zugrăvit.
d)_____Pentru îndepărtarea vopselei vechi se foloseşte lampa de
benzină.
e)_____Suprafeţele se freacă cu hârtia abrazivă.
f)______Pentru zugrăvirea spaţiilor înalte se foloseşte scara dublă.
151
exerciţiul nr.6
Completaţi spaţiile libere din enunţurile de mai jos referitoare principii de organizare
a locului de muncă.
Formaţia ………… de lucru care stă la baza ………… echipelor pentru lucrări
manuale are………… muncitor. Această formaţie poate fi folosită numai la lucrări
de ………………… şi de un volum redus. Pentru executarea zugrăvelilor mecanizat
formaţia minimă este alcătuită din…………………….: unul mânuieşte lancea de zugrăvit
iar …………………… alimentează cu compoziţie şi reface presiunea în aparat.
Aşezarea muncitorului …………… de frontul de lucru trebuie să asigure
acestuia un ………………………corespunzător, o poziţie comodă care să-i confere…………..
de mişcare, câmpul ………………. trebuie să prindă pereţii încăperii în care lucrează,
pentru a putea supraveghea …………………. şi coloristic calitatea muncii.
exerciţiul nr.7
a) Să se calculeze suprafaţa de zugrăveală pentru pereţi si tavan la încăperea
din figură. Înălţimea camerei este de 3,10 m.
152
FIŞA DE LUCRU 1
FIŞA DE LUCRU 2
Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa
perete 1 perete 2 perete 3 perete 4 tavanului totală
Var gras
în bulgări
Humă
pentru
zugrăveli
Săpun pastă
pt.zugrăveli
Ipsos de
construcţii
apă
FIŞA DE LUCRU 3
Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa Suprafaţa
perete 1 perete 2 perete 3 perete 4 tavanului totală
Pastă de
var
Sare de
bucătărie
pigmenţi
apă
pentru a veni în sprijinul vostru se dau mai jos consumurile specifice pentru 1 mp
de suprafaţă zugrăvită
zugrăveli în humă : Var gras în bulgări 0,100 kg
Humă pentru zugrăveli 0,150 kg
Săpun pastă pentru zugrăveli 0,015 kg
Ipsos de construcţii 0,012 kg
Apă 0,002 mc
153
zugrăveli în lapte de var : Pastă de var 0,350 kg
Sare de bucătărie 0,100 kg
Pigmenţi 0,300 kg
Apă 0,002 mc
exerciţiul nr.8
Notaţi prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executării unei zugrăveli
simple
_____ Grunduirea suprafeţelor ;
_____ Aplicarea zugrăvelii ;
_____ Pregătirea suprafeţelor noi ;
_____ Prepararea compoziţiei pentru zugrăvit ;
_____ Prepararea compoziţiei pentru grunduit.
exerciţiul nr.9
ÎNTREBAREA CORECT INCORECT
A Numiţi SDV-urile necesare aplicării primului
şi celui de al doilea strat al zugrăvelilor cu humă
B Precizaţi primul element de construcţie care
se văruieşte într-o încăpere situată la interior
C Specificaţi cantitatea optimă de compoziţie
trebuie pregătită pentru realizarea zugrăvelilor
simple
exerciţiul nr.10
Completati urmatoarele variante:
Varianta 1
Varianta 2
154
In spaţiul de mai jos scrieţi despre zugrăvelile simple cu var
Definiţie
Mod de
realizare
SDV-uri
folosite
Varianta 3
155
EXERCIŢIUL nr. 11
derivaţi celulozici
răşini
emulsii
vopsele
Materiale de lacuri
umplutură
uleiuri crude
uleiuri sicative atmosferici
uleiuri
semisicative
EXERCIŢIUL nr.12
EXERCIŢIUL nr. 13
Scrieţi în dreptul fiecărei substanţe date, la ce este ea utilizată :
o Decapanţi :……………………………………………………
o Plastifianţi:………………………………………………………….
o Firnisuri:…………………………………………………..
EXERCIŢIUL nr. 14
Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu răspunsurile pe care le
consideraţi corecte înscriindu-le în coloana „rezolvare ”.
156
crt. maxim obţin
ut
Care sunt materialele ce intră în
1 10 puncte
compoziţia unei vopsele?
Care sunt caracteristicile
2 10 puncte
pigmenţilor?
Numiţi 4 diluanţi folosiţi la
3 10 puncte
prepararea vopselelor.
Cum influienţează structura
4 peliculei soluţiile prea uşor 10 puncte
volatile?
5 Daţi definiţia sicativilor? 10 puncte
6 Ce este catalizatorul ? 10 puncte
7 Daţi definiţia firnisurilor. 10 puncte
Ce nu poate lipsi din compoziţia
8 10 puncte
chimică a unei vopsele?
9 Ce este terebentina? 10 puncte
Din oficiu 10puncte
EXERCIŢIUL nr.15
Instrumentele şi aparatele se folosesc în funcţie de lucrările şi operaţiile ce
urmează a fi executate.
Pentru a rezolva acest exerciţiu aveţi următoarele sarcini de lucru:
1. Din trusa de lucru alegeţi instrumentele specifice fiecărei operaţii.
2. Completaţi tabelul următor.
157
FIŞA DE DOCUMENTARE
Denumire instrument Operaţia la care se Criteriile utilizate în selecţie
sau aparat foloseşte
EXERCIŢIUL nr. 17
EXERCIŢIUL nr. 18
În coloana A sunt enumerate materialele care pot produce poluarea mediului sau
sunt inflamabile şi în coloana B efectele acestora, în mod aleatoriu.
Prin trasarea de săgeţi asociaţi fiecărui material efectul corespunzător.
A B
diluanţi agenţi poluanţi pentru ape menajere
reziduuri de vopsea toxici pentru utilizatori
pigmenţi pe bază de plumb,sau cupru inflamabili
158
EXERCIŢIUL nr. 19
6,00
3,00
00
1,
50
00 1,50 m
2,10
0
90
159
FIŞA DE LUCRU 1
grund vopsea
cuţit pentru
reparaţii diluant
crăpături
Chit pentru
pensulă
reparaţii
FIŞA DE LUCRU 2
Cantitatea
material Cantitatea ( kg )
( kg/mp )
vopsea 0,200
160
EXERCIŢIUL nr. 20
Notaţi prin cifre succesiunea logica a fazelor necesare executării unei
vopsitorii simple
_____ Grunduirea suprafeţelor ;
_____ Aplicarea vopselei ;
_____ Pregătirea suprafeţelor noi ;
_____ Prepararea compoziţiei pentru vopsit ;
_____ Prepararea compoziţiei pentru grunduit.
EXERCIŢIUL nr. 21
Completaţi fişa de lucru referitoare la modul de realizare a vopsitoriilor
simple.
Varianta 1.
Realizarea vopsitoriilor simple în ulei
Varianta 2.
Modul de
finisare
161
Varianta 3.
In spaţiul de mai jos scrieţi despre vopsitorii simple
Straturile Grundul este…………….
vopsitoriilor
Definiţii
Operaţii 1. Pregătirea suprafeţei suport……
2. Chituirea crăpăturilor………….
3. Grunduirea suprafeţei………..
4. Aplicarea straturilor de vopsea ………….
Modul de Modul de finisare neted presupune……………………………..
finisare Modul de finisare prin tufuire presupune………………………………….
162
GLOSAR DE TERMENI
163
BIBLIOGRAFIE
164
CONEST IAŞI