Badrajan Alina, SP 1501

19.03.2020
Proces verbal nr.1
Tema: Promovarea sănătăţii: concepte, principii şi strategii. Baza legislativă în domeniul
promovării sănătăţii
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate. Definiții. Scopul. Sarcinile. Istoria dezvoltării
promovării sănătăţii.
2. Modurile (tipurile) de prevenţie şi caracteristica lor.
3. Elementele principale ale promovării sănătăţii.
4. Educaţia pentru sănătate – orientarea, direcţiile.
5. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate în documentele legislative naţionale.
6. Starea de sănătate şi educaţia pentru sănătate.
7. Antrenarea publicului şi accesul la informaţie.
8. Pregătirea populaţiei şi specialiştilor în domeniul promovării sănătăţii.
9. Noţiune de program (proiect) în domeniul promovării sănătăţii.
10. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate în documentele legislative europene.

Activitatea practică:
1. Familiarizarea cu legislaţia de stat în domeniul promovării sănătăţii.
2. Familiarizarea cu legislaţia europeană în domeniul promovării sănătăţii.
3. Însuşirea metodologiei de aplicare a legislaţiei de stat în promovarea sănătăţii.

Problema de situaţie nr. 1. Formulați propria definiţie a promovării sănătăţii şi discutați-o cu

colegii de grup.
Problema de situaţie nr. 2. Reflectaţi succint asupra practicilor şi politicilor de promovare a
sănătăţii din ţară şi expuneți-vă poziţia în raport cu acestea. Discutaţi cu colegii: − opiniile
personale cu privire la conceptele de promovare a sănătăţii − aşteptările personale de la dezvoltarea
ulterioară a promovării sănătăţii în ţară După rezolvarea problemelor de situaţie, fiecare grup
raportează răspunsurile care se discută.
Badrajan Alina, SP 1501
20.03.2020
Proces verbal nr.2
Tema: Strategiile şi tehnicile de comunicare în promovarea sănătăţii.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Scopul comunicării în promovarea sănătăţii. Definiţie.
2. Principiile comunicării în promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate a populaţiei şi
compartimentele principale. Educaţia pentru sănătate a populaţiei ca parte indispensabilă a culturii
generale a populaţiei.
3. Componentele comunicării. Emiţătorul, receptorul, canalele de comunicare şi mesajul.
4. Tipurile şi formele de comunicare utilizate în promovarea sănătăţii.
5. Tehnicile şi tehnologiile de comunicare utilizate în promovarea sănătăţii.
6. Metodele şi mijloacele de comunicare în promovarea sănătăţii: metoda cuvântului vorbit, metoda
cuvântului scris sau metoda scrisă (editorială), metoda ilustrativă sau demonstrativă, metoda audio-
vizuală, metode derivate (metoda de teatralizare şi de excursie), metoda comunicării nemijlocite
(conversaţie) cu persoanele sănătoase şi bolnave, mijloacele de comunicare în masă (mass-media).
7. Metodologia pregătirii şi organizării unei lecţii (conferinţe) în promovarea sănătăţii.
8. Conţinutul şi compartimentele principale ale unei prelegeri în promovarea sănătăţii.
9. Instruirea igienică a personalului din diferite ramuri ale economiei naţionale.

Activitatea practică:
1. Familiarizarea studenţilor cu tipurile şi formele de comunicare în promovarea
sănătăţii.
Formele de comunicare se clasifică după mai multe criterii:
I. Distanţa dintre cei aflaţi în relaţia de comunicare:
- comunicare apropiată sau directă: emiţătorul şi receptorul se află faţă în faţă;
- comunicare indirectă sau mediată: partenerii folosesc pentru comunicare alte mijloace:
scrisoare, telefon, fax.
II. Direcţia comunicării:
- comunicarea unidirecţionată: emiţătorul şi receptorul îşi păstrează statutul şi mesajul,
circulă în sens unic;
- comunicarea bidirecţională: emiţătorul şi receptorul schimbă alternativ rolul în procesul
de comunicare, iar mesajul circulă în ambele sensuri.
III. Modul implicării emiţătorului şi receptorului în actul de comunicare:
- comunicare intrapersonală sau comunicare cu sine (dialoguri cu sine, „vocea interioară”);
- comunicare interpersonală între două persoane. Această formă de comunicare este
importantă pentru construirea relaţiilor cu membrii comunităţii, cu anumite grupuri de
populaţie în vederea realizării diferitor activităţi comune, inclusiv în domeniul promovării
sănătăţii (relaţia de la om la om şi între patru ochi);
 - comunicare publică (în masă). Este unilaterală, realizată cu un grup mai mare de 3
persoane;
- comunicare extrapersonală sau comunicarea cu o interfaţă tehnică nonumană (de exemplu,
cu computerul, atunci când sunt gestionate bazele de date).
2. Familiarizarea studenţilor cu tehnici şi tehnologii de comunicare utilizate în promovarea
sănătăţii.
Mijloacele de comunicare în promovarea sănătăţii se clasifică după mai multe criterii:
1. După calea de transmitere:
a. mijloace auditive: convorbirea (individuală, în grup, în grup cu decizii), lecţia, conferinţa,
emisiunile radio
b. mijloace vizuale: se divid în 2 subgrupe:
- cu rol dominant de text-lozincă: articolul, broşura, manualul, fluturaşul, pliantul, formele
beletristice;
- cu rol dominant de imagine: afişul, pliantul, planşa, diapozitivul, machete, expoziţia. c. mijloace
audio-vizuale: filmul, emisiunea televizată, teatrul.
2. În funcţie de adresabilitate:
- mijloace individuale: sfatul medical;
- mijloace de grup: convorbirea de grup, lecţia, instructajul (cu grupuri omogene sau heterogene);
- mijloace de largă informare: conferinţa, emisiunea televizată sau radiofonică, filmul, tipăriturile.
3. După modul de transmitere:
- mijloace directe în care mesajul educativ-sanitar este transmis ca o informaţie nemediată
(convorbire, conferinţă);
- mijloace indirecte care utilizează o cale de transmitere ce presupune o formă artistică.
3. Aplicarea în practică a metodelor şi mijloacelor de comunicare în promovarea sănătăţii şi
educaţia pentru sănătate a populaţiei.
- instructajul sanitar la angajare în câmpul muncii cu scopul de a avertiza persoanele nou angajate
asupra eventualelor riscuri de la locul de muncă; cunoştinţele se reînoesc cu ocazia instructajelor
periodice;
- cursuri de minim sanitar, organizate pe profiluri de activităţi (pentru personalul unităţilor de
deservire publică, piscinelor, băilor publice, saunelor, saloanelor de frumuseţe, frizeriilor, unităţilor
alimentare etc.), având ca scop pregătirea participanţilor pentru păstrarea şi promovarea sănătăţii lor
şi a celor cu care intră în contact sau îi deservesc în decursul acţiunilor pe care le desfăşoară;
- cursurile „şcoala mamei”, care se adresează atât viitoarelor mame, cât şi tinerelor mame. Scopul
acestora constă în acumularea de cunoştinţe privind regimul de viaţă, igiena femeii în perioada
gravidităţii şi lăuziei, alimentaţia sugarului şi copilului mic, baia şi înfăşarea sugarului, tulburările
de digestie ale sugarului, afecţiuni ale nou-născutului şi ale copilului mic, importanţa controlului
medical atât al gravidei, cât şi a copilului sănătos sau la apariţia primelor semne de boală,
importanţa vaccinării etc.;
- concursuri de informare şi educare a populaţiei prin participarea activă a acesteia;
- cursuri diferenţiate pe categorii de bolnavi: sfatul medicului diferenţiat şi individualizat (indicaţii
privind regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos, îngrijirea corectă a bolnavului);
convorbiri pe teme de alimentație corectă, consultaţia profilactică pe grupuri omogene de bolnavi.

Problema de situaţie nr.1

Investigarea reţelei sociale într-o comunitate implică obţinerea informaţiei prin observare şi
chestionare pentru determinarea următoarelor indicatori:
• Cine sunt cei mai influenţi oameni din reţeaua de comunicare?
Prestatorii știrilor, serviciilor meteorologice, horoscopului, medicii, programatorii, juriștii,
profesorii, în dependență de rețeaua socială, site-urile oficiale ale Guvernului RM, MS al RM.
• Relaţiile din reţeaua de comunicare sunt unidirecţionale sau bidirecţionale?
Bidirecționale, deoarece cei care primesc o anumită informație (receptorii), ulterior pot deveni ei
emițători, oferind părerea, ideile sale.
• Corespund reţelele de comunicare unor așa teme ca: sănătatea, mediul ambiant, mediul intern al
casei, alimentaţia, comportamentul?
Corespund, dar nu întotdeauna sau chiar rar când toată informația dată este una bine structurată,
veridică.
• Cât de importantă este apartenenţa familială în viaţa comunităţii?
Familia are un rol decisiv în formarea personalității membrilor familiei, de obicei a copiilor, care
trebuie să fie ghidați de părinți.
• Ce roluri exercită într-o familie tata, mama, fiul, fiica, buneii (sau alte persoane, părţi tipice ale
familiei, într-o anumită cultură) în privinţa sănătăţii?
Copiii, crescând copie exact acel comportament, acele deprinderi pe care le-a văzut în familie de la
mama, tata, bunici, alți membri care locuiesc un timp îndelungat sub același acoperiș și dacă ei nu
sunt de mici învățați de igiena personală de a face toaleta de dimineață, de felul cum se face
corect(periatul dinților, spălatul mâinilor, îngrijirea de sine stătătoare, alimentația sănătoasă), ei
cresc fără aceste abilități simple, dar extrem de importante pentru sănătatea sa. Este importantă
realizarea discuției continue și practicarea acțiunilor cu caracter sanogen de mic copil ghidat de
membrii familiei.
• Cine, de obicei, i-a decizii legate de sănătate în interiorul familiei (ex.: ce trebuie de făcut când un
membru al familiei e bolnav, dacă trebuie luate măsuri sigure de prevenire, ce va consuma familia
în alimentaţie, ce resurse financiare pot fi alocate pentru sănătate, dacă membrul familiei trebuie să
urmeze un tratament medical sigur)?
Orice decizie trebuie discutată între cei maturi pentru a ajunge la un numitor comun în orice
problemă de sănătate, dar inevitabil trebuie să fie luat în considerare necesitatea de a consulta un
specialist în domeniul medical de profil anumit în dependență de problema de sănătate existentă.
• Cine sunt cele mai influente persoane în comunitate? Sunt lideri neformali care i-au decizii, deşi
sunt în umbră? Desenează o serie de cercuri concentrice. Scrie numele tău în centrul primului cerc.
În următorul cerc scrie numele persoanelor din reţeaua ta socială care au cea mai mare influenţă
asupra vieţii tale. În următorul cerc scrie numele celor care au o oarecare influenţă asupra ta, dar nu
atât de mare ca precedenţii. Ce poți spune după această diagramă despre influenţa asupra vieţii tale
şi a deciziilor legate de sănătate? Dacă trebuia să faci o astfel de diagramă pentru altă persoană, cum
crezi, ai fi tu capabil să o utilizezi pentru comunicare în promovarea sănătăţii cu acea persoană?

Cea mai mare influență:

- Mama
- Tata
Alina Badrajan - Daniela
(prietenă)

Este evident faptul că asupra mea exercită influență maximă doar cei care și ar trebui să fie, părinții
mei, dar și o prietenă, a cărei părere pentru mine contează deseori. Cu o influență mai mică sunt cei
cu care interacționez zilnic în cadrul rețelei de comunicare și care determină un anumit
comportament sau mod de a acționa în urma discuției cu ei, dar asta nu e decisiv pentru viața mea,
reprezentînd niște schimbări continue, formale, care în mod normal trebuie să fie. În ceea ce
privește deciziile legate de sănătate, deseori apelez la cei care au mai puțină influență asupra mea,
căci ei dețin unele informații de care aș avea nevoie și care m-ar ajuta să îmi rezolv problema de
sănătate sau doar să cer un sfat, ca pînă la urmă să discut cu cei din cercul nr.2 ca să iau o decizie
finală, să obțin susținerea necesară, atât financiară, cât și morală, psihologică.

Problema de situaţie nr. 2

Planificăm un grup de persoane în sesiunea de studiere şi comunicare. Pentru aceasta putem utiliza
următoarea listă de indicatori:
1. Ce fel de studiere specială doresc să fie realizată pe parcursul sesiunii?
• Cunoştinţe reale – fapte specifice la tema sănătăţii de care au nevoie oamenii pentru a lua decizii
în cunoştinţă de cauză.
• Abilităţi în luarea deciziilor sau rezolvarea problemelor. Ex.: planificarea dietei, organizarea
bugetului, stabilirea obiectivelor pentru viaţă, alegerea celei mai bune forme de exerciţii.
• Abilităţi de comunicare, de ex.: discutarea problemelor sensibile, expunerea opiniei despre
sănătatea muncitorilor, comunicarea cu copiii.
• Abilităţile funcţionale – gătirea bucatelor, utilizarea tensiometrului, tehnicile de masaj,
determinarea glicemiei.
• Atitudini, de ex.: senzitivitatea necesităţilor altora, importanţa efectuării regulate a exerciţiilor,
dietă, discuţii cu copilul etc.
2. Câte persoane ar trebui implicate în grupul de studiere? Cine vor fi participanţii?
3. Ce metode voi folosi la prezentarea informaţiei? Vor utiliza multimedia?
4. Cum pot duce mai interactiv prezentarea ca ea să se deosebească de o lecţie teoretică?
 5. Cum aș putea provoca discuţii şi participare activă? Voi utiliza un grup de sarcini sau
imagini video?
6. Cum voi structura timpul sesiunii? Cât va dura sesiunea? Care va fi raportul dintre
prezentarea informaţiei şi activităţile practice? Cât timp trebuie acordat pentru întrebări şi
concluzii?
7. După ce criterii voi împărți participanţii în grupe?
8. Cum voi obţine răspuns de la grupul de persoane participante la sesiune?
9. Ce concluzii aşteptăm de pe urma sesiunii şi cum putem contribui la obținerea lor?
10. Cum voi putea evalua rezultatul sesiunii? Ce întrebări sau activităţi ne-ar informa ce au
obţinut participanții de la sesiune? Utilizează lista propusă de întrebări pentru a realiza planul unei
sesiuni de o oră cu următoarele teme: importanţa activităţii fizice; creşterea consumului de fructe şi
legume; acţiunea fumatului asupra sănătăţii.

Badrajan Alina, SP 1501

23.03.2020
Proces verbal nr.3
Tema: Factorii de mediu şi probleme de promovare a sănătăţii.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Noţiunile de mediu, factori de mediu. Clasificarea. Definiţii de bază. Importanţa pentru
promovarea sănătăţii.
2. Noţiunea de promovare a sănătăţii direcţionată spre mediul acvatic, aerian şi litosferic natural şi
modificat sub acţiunea omului.
3. Indicatorii sănătăţii populaţiei importanţi pentru evaluarea influenţei mediului şi activităţi de
promovare a sănătăţii.
4. Planul Naţional (local) de acţiuni în domeniul Promovării Sănătăţii şi Sănătăţii în Relaţie cu
Mediul.
5. Formele morbide caracteristice pentru evaluarea influenţei mediului şi pentru informarea
populaţiei.
6. Activităţi de promovare a sănătăţii pentru prevenirea impactului factorilor de mediu asupra stării
de sănătate a populaţiei.
7. Sursele de poluare a mediului.
8. Activităţile medicilor în promovarea sănătăţii în funcţie de calitatea mediului.

Activitatea practică:
1. Descrierea activităţilor de promovare a sănătăţii în identificarea interrelaţiilor dintre factorii
mediului înconjurător naturali (apă, sol, aer) şi calitatea vieţii populaţiei.
2. Descrierea activităţilor de promovare a sănătăţii în identificarea interrelaţiilor dintre factorii
mediului înconjurător modificaţi sub acţiunea omului (apă, sol, aer) şi calitatea vieţii populaţiei.
3. Elaborarea planului local de acţiuni privind promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate în
prevenirea modificării factorilor naturali ai mediului înconjurător sub acţiunea activităţii omului.
4. Rezolvarea problemelor de situaţie.

Problemă de situaţie nr. 1

Autorităţile locale şi comunităţile lor şi-au asumat noi responsabilităţi pentru problemele de mediu
la nivel mondial. Ele au fost încurajate să se alăture unor programe internaţionale deja existente şi
să elaboreze propriile proiecte pentru a răspunde acestor provocări.
Încercaţi să elaboraţi un plan local de acţiuni privind sănătatea în relaţie cu mediul şi activităţi de
promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate pentru cea mai importantă problemă de mediu din
localitate.
Problemă de situaţie nr. 2
Poluarea aerului este o problemă de mediu în comunitatea voastră? Care sunt principalele surse de
poluare a aerului? Explică diferenţa dintre hazard şi risc de poluare a aerului. Enumeraţi cinci soluţii
de reducere a expunerii umane la aerul poluat.
Badrajan Alina, SP 1501
24.03.2020
Proces verbal nr.4
Tema: Promovarea sănătăţii la locul de muncă şi educaţia pentru sănătate a angajaţilor din ramurile
economiei naţionale.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Noţiunea sănătate la locul de muncă.
2. Partenerii activităţilor în PSLM.
3. Promovarea sănătăţii la locul de muncă – conţinutul.
4. Efectele PSLM asupra stării de sănătate.
5. Elementele principale ale promovării sănătăţii la locul de muncă.
6. Clasificarea acţiunilor de PSLM.
7. Serviciile de sănătate şi securitate în muncă – orientarea, direcţiile.
8. Aplicarea politicilor benefice de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate la nivelul
organizaţiilor şi locului de muncă.

Activitatea practică:
1. Familiarizarea cu metodologia, conţinutul şi activităţile PSLM în diferite domenii de activitate
profesională.
2. Abilitate de elaborare şi realizare a programelor (proiectelor) în domeniul promovării sănătăţii la
locul de muncă.

Problemă de situaţie nr. 1

În cadrul uzinei de tractoare muncitorul-turnător din secţia de turnătorie depune un efort fizic
dinamic cu o mărime a muncii mecanice exterioare, în care participă predominant muşchii braţului,
extremităţilor inferioare şi trunchiului. Masa maximă a sarcinii transportate este de 38 kg.
Locul de muncă al turnătorului este staţionar. Poziţia corpului sub un unghi de 300 cu 100-300
înclinări pe durata schimbului. Parcurge până la 7 km pe schimb.
Solicitarea neuropsihică. Numărul de obiecte sub supraveghere concomitentă a turnătorului – sub 5.
Durata observării încordate – 26-50% din durata schimbului.
Durata acţiunilor active – 51-75% din durata schimbului.
Frecvenţa semnalelor (comunicărilor) – până la 75 semnale pe oră.
Încordarea emoţională a turnătorilor constă în efectuarea muncii conform unor condiţii de deficit de
timp cu responsabilitate sporită şi în 2 ture.
Solicitarea analizatorilor. Lucrul vizual este de precizie moderată. Funcţia analizatorului auditiv
este solicitată prin piedici, pe fonul cărora vorbirea e desluşită la 2,5 m, nivelul intensităţii vorbirii
depăşeşte nivelul zgomotului cu 10-15 dB. Desluşirea cuvintelor 70-80%.
Volumul memoriei operative – trebuie să memoreze 3-5 elemente timp de 2 ore.
Solicitarea intelectuală – lipseşte necesitatea de a lua decizii.
Monotonia. Numărul de elemente în operaţiile efectuate de turnător este egal cu 3-6; durata
îndeplinirii operaţiilor repetate – peste 100 sc.; durata observării pasive a procesului tehnologic 80%
din durata turei de lucru.
Sarcinile participanţilor:
1. De determinat factorii şi condiţiile de muncă nocive.
2. De elaborat un program de PSLM.

Problemă de situaţie nr. 2

La spitalul raional Făleşti, un chirurg efectuează în mediu 2 operaţii pe zi. Efortul fizic dinamic al
chirurgului se caracterizează prin mărimea muncii mecanice exterioare efectuată cu participarea
predominantă a muşchilor braţului. Masa maximă a sarcinii transportate – 22-35 kg (pentru a ridica
sau strămuta bolnavul împreună cu alt personal medical).
Poziţia de lucru se caracterizează prin locul staţionar de muncă, cu înclinări ale corpului de până la
30˚ de 70 ori pe durata schimbului şi poziţie aplecată timp de 26% din durata schimbului. Parcurge
până la 4 km pe schimb.
Solicitarea neuropsihică include estimarea atenţiei, evaluarea încordării emoţionale şi a
schimburilor de muncă. Numărul de obiecte ce trebuie observate de către chirurg concomitent este
de 15-20 (bisturiu, câmpul de operaţie, instrumentarul pentru operaţie, persoanele implicate în lucru
etc.). Observaţia încordată durează până la 50% din durata schimbului. Durata acţiunilor active
constituie până la 75% din durata schimbului. Frecvenţa semnalelor (comunicărilor) într-o oră este
de până la 175.
Încordarea emoţională se manifestă prin munca în condiţii de deficit de timp cu responsabilitate
sporită. Munca se efectuează, de regulă, în schimbul întâi, dar cu servicii de noapte şi servicii în
zilele de odihnă.
Solicitarea analizatorilor, în special a celui vizual, constă în lucru de mare precizie şi de precizie
deosebită. În aspect auditiv nu sunt piedici, desluşirea cuvintelor 100%.
Volumul memoriei operative include peste 5 elemente pe durata schimbului. Solicitarea intelectuală
constă în rezolvarea problemelor complicate după un algoritm.
Monotonia lucrului chirurgului constă în efectuarea a peste 10 elemente în operaţie, cu durata
îndeplinirii operaţiilor repetate de 20-45 sc. Durata observării pasive a procesului tehnologic este
mai mică de 80% din durata schimbului.
Sarcinile participanţilor:
1. De determinat factorii şi condiţiile de muncă nocive.
2. De elaborat un program de PSLM.

Badrajan Alina, SP 1501

25.03.2020
Proces verbal nr.5
Tema: Promovarea sănătăţii în domeniul alimentaţiei şi nutriţiei.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Noţiunea de nutriţie umană şi alimentaţie echilibrată.
2. Rolul metabolismului bazal în partea cantitativă a nutriţiei şi factorii care îl determină sau îl pot
influenţa.
3. Conţinutul activităţilor pentru promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate privind partea
cantitativă şi calitativă a nutriţiei umane.
4. Orientările promovării sănătăţii şi educaţia pentru sănătate privind regimul alimentar şi
importanţa lui pentru organismul uman.
5. Promovarea alimentaţiei variate. Piramida alimentaţiei sănătoase, locul diferitor alimente în
această piramidă.
6. Urmările nutriţiei neechilibrate. “Maladiile civilizaţiei” în ţările cu grad înalt de dezvoltare
economică.
7. Politica naţională în domeniul promovării sănătăţii şi educaţia pentru sănătate privind nutriţia şi
alimentaţia.
8. Promovarea factorilor social-economici favorabili pentru nutriţia umană. Particularităţile
alimentaţiei în diferite regiuni ale Terrei. Starea nutriţiei în ţările în curs de dezvoltare.
9. Modele de activităţi în promovarea unei alimentaţii sănătoase.

Activitatea practică:
1. Prezentarea schematică a părților componente ale nutriției umane.
2. Prezentarea schematică a factorilor ce influențează nutriția.
3. Identificarea consecințelor asupra stării de sănătate a hipo- și hipernutriției.
4. Alcătuirea unei piramide a alimentației echilibrate.
5. Determinarea nivelului de acoperire cu grupe de produse alimentare a populației și dinamica
acesteia.
Piramida alimentară
Badrajan Alina, SP 1501
26.03.2020
Proces verbal nr. 6
Tema: Modul/stilul de viaţă şi calitatea vieţii populaţiei.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Importanţa modului/stilului de viaţă şi a calităţii vieţii populaţiei umane.
2. Noţiune de „mod de viaţă”. Componentele principale ale modului de viaţă.
3. Noţiune de „stil de viaţă”. Elementele stilului de viaţă.
4. Noţiune de „nivel de viaţă”, indicii nivelului de viaţă.
5. Noţiune de „calitate a vieţii”. Componentele principale ale calităţii vieţii.
6. Caracteristica calităţii vieţii în Republica Moldova.
7. Metoda determinării şi cercetării modului de viaţă şi calităţii vieţii populaţiei.
8. Estimarea modului de viaţă şi calităţii vieţii populaţiei.

Activitatea practică:
1. Însuşirea metodelor de determinare şi cercetare a modului de viaţă al populaţiei;
2. Însuşirea metodelor de determinare şi cercetare a calităţii vieţii populaţiei;
3. Autoevaluarea modului şi stilului de viaţă;
4. Estimarea modului de viaţă şi calităţii vieţii populaţiei.

Lucrul de sine stătător.

În baza analizei tuturor materialelor lucrării practice, studentul elaborează propuneri de
îmbunătăţire a modului şi stilului de viaţă și a calităţii vieţii.
Badrajan Alina, SP 1501
27.03.2020
Proces verbal nr.7
Tema: Activităţi de promovare a sănătăţii în combaterea tabagismului şi alcoolismului.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Principalele definiţii care ţin de problema tabagismului şi consumul nociv de alcool.
2. Metabolizarea nicotinei şi alcoolului etilic în organismul uman.
3. Prevalenţa tabagismului şi consumului de alcool.
4. Indicatorii sănătăţii dependenţi de consumul de tutun şi alcool: a) la nivel mondial; b) la nivelul
Uniunii Europene; c) în Republica Moldova
5. Particularităţile acţiunii malefice a consumului produselor de tutun asupra stării de sănătate.
6. Particularităţile acţiunii malefice a consumului nociv de alcool asupra stării de sănătate.
7. PS şi ES privind reducerea tabagismului la nivel mondial şi european.
8. Conţinutul PS şi ES pentru reducerea tabagismului în Republica Moldova.
9. PS şi ES privind reducerea consumului nociv de alcool la nivel mondial şi european.
10. Conţinutul PS şi ES pentru reducerea consumului nociv de alcool în Republica Moldova.

Activitatea practică:
1. Familiarizarea cu legislaţia în domeniul controlului tutunului şi alcoolului în Republica Moldova,
cu documentele europene şi internaţionale.
2. Elaborarea planului de activităţi în PS şi ES privind combaterea tabagismului şi alcoolismului.

Problema de situație nr. 1

Femeie gravidă, 25 de ani, fumează zilnic câte 10 ţigarete.
1. Descrieţi eventualele consecinţe ale fumatului asupra sănătăţii femeii gravide şi viitoarei mame.
2. Descrieţi eventualele efecte ale fumatului asupra fătului.
3. Propuneţi un plan de măsuri pentru a convinge viitoarea mamă să abandoneze fumatul.
Problema de situaţie nr. 2
Conducerea unei şcoli a constatat că un grup de băieţi din clasele a XI şi a XII au început să
consume alcool. Ca rezultat s-a schimbat comportamentul şi reuşita acestora. Pentru a schimba
situaţia a fost invitat medicul pentru a avea discuţii cu tinerii respectivi.
1. Descrieţi care este influenţa abuzului alcoolului asupra organismului tânăr, chiar dacă la început
este absolut sănătos.
2. Propuneţi un plan de promovare a sănătăţii pentru această colectivitate.

Badrajan Alina, SP 1501

30.03.2020
Proces verbal nr.8
Tema: Promovarea sănătăţii în prevenirea bolilor netransmisibile.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Caracteristica patologiei umane la etapa actuală de dezvoltare a societăţii.
2. Noţiune de boli netransmisibile.
3. Principalele grupe de boli netransmisibile.
4. Factori cauzali ai bolilor netransmisibile.
5. Situaţia morbidităţii netransmisibile la nivel european şi naţional.
6. Activităţile integrate de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătatea pentru prevenirea
bolilor netransmisibile.
Activitatea practică:
1. Lectura materialului informativ referitor la răspândirea şi povara bolilor netransmisibile la nivel
european şi internaţional.
2. Discuţii în focus-grupuri.
3. Studii de caz.
4. Sarcină individuală – evaluarea situaţiei bolilor netransmisibile şi a promovării sănătăţii în
localitatea (raionul) de baştină.

Probleme de situaţie
Elaborarea unui program de promovarea sănătăţii la nivelul localităţii de baştină ținând cont de
profilul de sănătate al raionului.

Badrajan Alina, SP 1501

31.03.2020
Proces verbal nr.9
Tema: Promovarea sănătăţii în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Entităţile BCV şi factorii de risc.
2. Particularităţile răspândirii BCV.
3. Aspectele sociale şi economice ale BCV.
4. Constatarea resurselor, inclusiv finanţarea pentru prevenţia BCV.
5. Sectorul privat şi sănătatea publică în BCV.
6. Prevenirea.
7. „Medicamentul de acasă” şi prevenirea BCV.
8. Informarea şi comunicarea în privinţa BCV.
9. BCV în medicina rurală.
10. Viitor: ştiinţă, tehnologii, strategii, optimizare şi informare.

Activitatea practică:
1. Lectura materialului informativ referitor la răspândirea şi povara bolilor cardiovasculare la nivel
european şi internaţional.
2. Discuţii în focus-grupuri.
3. Studii de caz.
4. Sarcină individuală – evaluarea situaţiei bolilor sistemului circulator în localitatea (raionul) de
baştină.

Badrajan Alina, SP 1501

01.04.2020
Proces verbal nr.10
Tema: Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate în instituţiile preşcolare şi preuniversitare.
Subiecte pentru verificarea cunoştinţelor:
1. Importanţa promovării sănătăţii în instituţiile preşcolare şi preuniversitare pentru îmbunătăţirea
sănătăţii copiilor.
2. Activităţile de promovare a sănătăţii în instituţiile preşcolare.
3. Activităţile de promovare a sănătăţii în instituţiile preuniversitare.
4. Definiţia de şcoală de promovarea sănătăţii şi istoria dezvoltării ei.
5. Diferenţierea educaţiei sănătoase şi promovării sănătăţii în şcoli de promovare a sănătăţii.
6. Reţeaua Europeană a Şcolilor de Promovare a Sănătăţii.
7. Rolul şi activităţile medicului din instituţiile de învăţământ în educaţia pentru sănătate.

Activitatea practică:
1. Cercetarea conţinutului Programului Naţional de Promovare a Sănătăţii.
2. Elaborarea unui program de modul în promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate pentru
grădiniţe.
3. Elaborarea unui program de modul în promovarea sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate pentru
elevi.
4. Rezolvarea problemelor de situaţie.

Problemă de situaţie
Prezentaţi un exemplu de şcoală de promovare a sănătăţii din comunitatea din care faceți parte.
Problemă de situaţie
Identificaţi cele mai importante elemente ale programului Grădiniţe Sănătoase şi argumentați rolul
lor în implementarea şi dezvoltarea programelor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate
în grădiniţă.
Problemă de situaţie
Prezentaţi exemple de jocuri de rol în PSES pentru grădiniţe.