COMPORTAMENTUL DE CUMPARARE SI CONSUM
AL CONSUMATORILOR DE PRODUSE
AGROALIMENTARE
Comportamentul de cumparare
si consum alimentar constituie totalitatea
actelor decizionale realizate la nivel
individual sau de grup, in legatura cu
procurarea si consumul de produse
agroalimentare, destinate a satisface
necesitatile de hrana, prezente si viitoare,
incluzand atat procesele decizionale care
preced cat si pe cele care determina
cumpararea / consumul acestor categorii
de produse.
In legatura cu produsele agricole
si alimentare, se distinge atat un
comportament de cumparare si consum
specific consumatorului final, cat si un
comportament de cumparare al
intreprinderilor ce au ca obiect de activitate
productia si / sau comercializarea de
produse agroalimentare. In ultimul caz,
comportamentul de cumparare constituie
ansamblul deciziilor pe care firma le
adopta in legatura cu achizitionarea
produselor agricole si / sau alimentare,
cuprinzand implicit procesul de evaluare
si alegere a furnizorilor si a marcilor. In
cazul firmelor din industria alimentara,
comportamentul de cumparare prezinta,
in general, particularitatile
comportamentului de cumparare
manifestat la nivelul pietei afacerilor:
cantitati cumparate mari, la luarea deciziei
de cumparare participa mai multe
persoane, care sunt bine pregatite, iar
decizia se bazeaza in general pe criterii
prestabilite.
In cazul pietei de consum,
comportamentul consumatorilor de
produse agroalimentare prezinta o serie
de particularitati, in comparatie cu alte
categorii de bunuri.
Comportamentul de cumparare
si consum al produselor agroalimentare,
mai poate fi definit (pornind de la analogia
pe care Philip Kotler a realizat-o intre
conduita oamenilor cu privire la
procurarea si consumul / utilizarea de
bunuri si / sau servicii si componentele
unui sistem cibernetic) ca fiind ansamblul
reactiilor de raspuns ale individului
(iesirile) fata de stimulii interni si externi
ce reclama aportul de alimente sau oprirea
ingerarii alimentelor (intrarile). “Iesirile”
(deciziile individului in legatura cu produsul
achizitionat, unitatea comerciala, frecventa
cumpararii, necumpararea unui anumit
produs sau amanarea cumpararii,
consumul si cantitatea consumata din
respectivul produs) sunt rezultatul unor
procese complexe desfasurate la nivelul
psihicului uman - “cutia neagra”, si sunt
influentate atat de “intrari”, cat si de o serie
de particularitati individuale, astfel ca
exista variatii mari ale comportamentului
atat de la un individ la altul (chiar si in
situatia in care sunt expusi acelorasi
stimuli), cat si pentru acelasi consumator,
de la o perioada la alta. In consecinta,
decizia de cumparare are atat o motivatie
obiectiva (satisfacerea necesitatilor de
hrana, sete), cat si motivatii de natura
subiectiva. Astfel, comportamentul
alimentar reprezinta un ansamblu de acte
ce au ca scop aportul de substante
nutritive, dar nu izolate ci sub forma de
aliment, care are o semnificatie mult mai
complexa, decat semnificatia
substantelor nutritive pe care le contine.
Aportul de substante nutritive are o
motivatie strict obiectiva, insa, in alegerea
alimentelor predomina influenta factorilor
de natura subiectiva: dorinte, preferinte,
opinii, aspiratii individuale, etc. In multe
situatii consumatorul nu cunoaste nevoile
sale fiziologice, precum nici continutul in
substante nutritive a diferitelor produse
alimentare, dar este atras de dorinta si
placerea de a manca. Din acest punct de
vedere, caracteristicile senzoriale
(olfactive, gustative, vizuale, tactile) ale
produselor agroalimentare sunt esentiale
in luarea deciziei de cumparare.
In afara factorilor ce tin de produs,
respectiv compozitia produselor
agroalimentare, caracteristicile senzoriale
ale acestora, precum si calitatea,
imaginea de marca (ca emblema a
calitatii), etc., comportamentul de
cumparare si consum al produselor
agroalimentare este influentat semnificativ
de:
- caracteristicile sistemului de
distributie a produselor, precum si
notorietatea unitatii distribuitoare;
- totalitatea informatiilor si mesajelor,
precum si particularitatile sistemului
de comunicare utilizat de catre
intreprinderi, in legatura cu prezenta
pe piata a produselor agroalimentare;
- factori de natura economica: veniturile
consumatorilor, puterea de
cumparare a populatiei la nivelul unei
anumite arii teritoriale, pretul
produselor agroalimentare;
- factori de natura sociala: statutul
social, familia, grupurile de
apartenenta;
- factori de natura culturala: traditii,
obiceiuri, valori, credinte, norme care
guverneaza statutul oamenilor in
societate;
- factori de natura demografica: varsta,
sexul, starea civila, numarul de
membri ai unei gospodarii, mediul de
locuit, nationalitatea, etnia.
Comportamentul de cumparare al
produselor agroalimentare, prezinta o
serie de particularitati comparativ cu
comportamentul de cumparare manifestat
fata de alte categorii de produse de
consum, unele dintre aceste aspecte
particulare fiind specifice tuturor
categoriilor de gospodarii, indiferent de
caracteristicile social – demografice si
economice. Pe de alta parte, in functie de
caracteristicile mentionate, se remarca si
elemente de diferentiere ale
comportamentului de cumparare si
consum al produselor agroalimentare, pe
categorii de gospodarii; caracteristici ca:
varsta, sexul, mediul de locuit, religia,
venitul, statutul social, starea civila,
dimensiunea gospodariei din care
apartine individul si, implicit, prezenta
copiilor in gospodarie, grupul de
apartenenta, reprezentand criterii
principale de segmentare a pietei
agroalimentare. O influenta majora asupra
comportamentului de cumparare si
consum alimentar o are si stilul de viata,
respectiv modul de trai al unei persoane
exprimat in activitatile, interesele, opiniile
sale; stilul de viata fiind influentat, in fapt,
de celelalte criterii de segmentare
prezentate anterior.
In general, alimentele cumparate de o
gospodarie sunt achizitionate de o singura
persoana, fiind consumate insa de
intreaga gospodarie. Astfel, in multe cazuri,
in afara persoanei care se ocupa de
aprovizionarea gospodariei, ceilalti
membrii nu ajung in unitatile distribuitoare
pentru a-si exprima gusturile si
preferintele; criteriile de alegere ale celui
care cumpara, putand diferi de criteriile
utilizate in aprecierea produselor
alimentare de catre cei care le consuma.
Astfel, daca, in general, cei care realizeaza
cumpararile de produse agroalimentare
vizeaza pretul, conditionarea produsului,
usurinta prepararii; cei care consuma
produsele, pun accent, indeosebi, pe
proprietatile senzoriale, in dorinta de a
savura alimentele; aspecte ca pretul sau
usurinta in preparare a produselor
neavand o relevanta ridicata in aprecierea
produselor.
In general, persoana care se
ocupa de aprovizionarea cu alimente a
gospodariei este femeia; insa, odata cu
cresterea nivelului de trai al populatiei, cu
implicarea tot mai mult a femeii in viata
economica, cu scaderea natalitatii si
implicit reducerea timpului alocat cresterii
copiilor, se manifesta o tendinta de
implicare intr-o tot mai mare masura si a
celorlati membrii ai familiei in realizarea
de cumparaturi, si chiar in prepararea
alimentelor.
De asemenea, cumpararile de produse
agroalimentare sunt in mare masura
rezultatul unor decizii luate spontan. Se
apreciaza ca in proportie de 40%
(sursa:”Agromarketing”, autori: Victor
Manole si Mirela Stoian, Editura ASE,
Bucuresti, 2003) cumpararile de produse
agroalimentare sunt rezultatul unui proces
de reflectare, sunt programate anticipat,
fiind facute, in general, de catre ambii
membri ai familiei. Restul cumparaturilor
efectuate, in proportie de aproximativ 60%,
sunt rezultatul unor “necesitati” spontane,
determinate de senzatiile pe care
proprietatile senzorile ale produselor
agroalimentare le declanseaza la nivel
individual. De fapt, aceste cumparari sunt
rezultatul unor impulsuri, ceea ce sporeste
rolul pe care aspectul exterior, precum si
mirosul, gustul (indeosebi in cazul unor
cumparari repetate) le au in decizia de
cumparare.
Dincolo de acest comportament
neprogramat, spontan, care tine in primul
rand de individ si de necesitatile de
moment ale acestuia, raspunzand intr-o
mica masura gusturilor, preferintelor si
implicit necesitatilor gospodariei,
comportamentul de cumparare
programat, raspunde in primul rand
nevoilor membrilor gospodariei.
Neexcluzand, nici in acest caz, impactul
pe care spontaneitatea il are in decizia de
cumparare, programarea vizeaza in
general, categoria sau tipul produsului ce
urmeaza a fi achizitionat, in schimb,
alegerea sortimentului, a marcii, este in
general rezultatul unei decizii de moment
(a unei evaluari rapide si a alegerii dintre
mai multe alternative posibile) cu
preponderenta in cazul produselor care
au caracter de noutate, pentru respectiva
gospodarie, sau atunci cand nu se poate
vorbi de fidelitate fata de o anumita marca
/ sortiment. In cazul in care obiectul
cumpararii il constituie un sortiment, o
Tabel nr. 1. Ponderea celor care sunt de acord cu afirmatia potrivit careia
consumul constituie o placere, in cele opt tari europene analizate:
Tara
It a lia
Franta
G e r m a n ia
M a r e a B r ita n ie
S p a n ia
P o r t u g a lia
B e lg ia
R u s ia
M e d i a c e lo r o p t t a r i
Sursa: CETELEM si Research International, 2003
marca, pentru care exista experienta in
consum si fata de care consumatorul este
fidel, decizia de cumparare nu mai
constituie rezultatul unui proces de
evaluare si alegere dintre mai multe
alternative, nu mai este un proces
spontan, consumatorul stiind exact ce
anume urmeaza sa cumpere.
Dincolo de aceste aspecte particulare ale
comportamentului de cumparare a
produselor agroalimentare, care sunt in
general comune tuturor gospodariilor,
exista si anumite diferente
comportamentale, determinate, in
general, de caracteristicile economice,
sociale, culturale ale membrilor
gospodariei.
Venitul menajelor este un element esential
ce genereaza diferentieri ale
comportamentului de cumparare si
consum alimentar. De fapt, influenta pe
care veniturile o exercita asupra
comportamentului de cumparare si
consum nu trebuie analizata separat ci
prin raportare la preturile de pe piata de
referinta, si implicit prin prisma puterii de
cumparare a menajelor.
Aceste diferentieri se refera atat la natura
alimentelor cumparate cat si la
modalitatea efectiva de consum.
Cresterea nivelului de trai al populatiei
genereaza o deplasare a nevoii de a
manca catre placerea de a manca, iar
alimentatia devine din ce in ce mai mult,
pentru gospodariile cu venituri ridicate, un
spatiu al creativitatii in pregatirea meniului,
al libertatii de alegere.
De fapt, un studiul realizat, in anul 2003,
de catre CETELEM in colaborare cu
Research International, in opt tari
europene (Italia, Franta, Germania, Marea
Britanie, Spania, Portugalia, Belgia si
Rusia) a demonstrat ca, in general,
consumul constituie o placere, 82 % dintre
Ü
consumatorii intervievati fiind de acord cu
aceasta afirmatie (vezi tabelul nr. 1).
% in t o t a l p e r s o a n e
in v e s t i g a t e
78
93
pagina 16
85
84
67
82
95
79
82
Gospodariile cu venituri modeste, se
orienteaza, in general, catre produse cu
grad scazut de prelucrare si implicit cu
valoare adaugata scazuta, urmand ca un
numar mare de operatiuni de prelucrare
a produselor cumparate sa se desfasoare
in propria bucatarie. In consumul de
produse agroalimentare o pondere
insemnata o detin alimentele cotidiene,
in mare parte netransformate (lapte, oua,
legume, etc.), iar alimentele transformate,
si indeosebi cele festive, avand un pret
mai ridicat, sunt achizitionate cu frecventa
redusa. Gradul de diversificare a
alimentelor consumate este relativ redus,
aceste gospodarii fiind orientate catre
consumul mancarurilor traditionale, usor
de preparat in propria bucatarie.
In comparatie cu acestea, gospodariile
care inregistreaza un venit mediu pe
persoana ridicat se orienteaza cu
preponderenta catre produsele cu grad
ridicat de transformare, urmarind
reducerea la maxim a timpului si efortului
alocat prepararii hranei, pe de o parte, si
satisfacerea celor mai neobisnuite
gusturi, pe de alta parte. Alimentele
achizitionate sunt in cantitati mici si cat
mai diversificate, iar consumul constituie
mai mult o placere decat o necesitate. De
asemenea, adesea, masa este servita in
locuri publice. In general, aceste categorii
de gospodarii sunt formate din persoane
ocupate, astfel incat, pe langa
particularitatile comportamentului de
consum prezentate, se remarca si o
modificare a ritmului traditional al meselor,
cu preponderenta in timpul saptamanii.
Cina tinde sa devina masa principala a
zilei, mesele zilnice sunt inlocuite cu
produse de tip snack sau produse ale
unitatilor fast-food.
In Romania, imbunatatirea sau reducerea
nivelului de trai al populatiei (vezi tabelul
nr. 3) a fost insotita de modificari ale
n = numarul de perechi de valori
inregistrate,
valori ce urmeaza a se compara cu
valoarea teoretica F, citita din tabelele
repartitiei Fisher, pentru f si respectiv n-f-1
grade de libertate, si un nivel de
semnificatie a, ales.
Daca valorile calculate sunt mai mari decat
valoarea teoretica corespunzatoare,
inseamna ca pentru probabilitatea P = (1
- a)100, exista legatura semnificativa intre
variabilele corelate.
Astfel, doar in cazul celor patru categorii
de produse (cartofi, grasimi animale, fructe
si cereale) s-au inregistrat valoari
calculate F, superioare valorii teoretice
citita din tabelele repartitiei Fisher, pentru
1 si respectiv 6 grade de libertate, si 5%
nivel de semnificatie (vezi tabelul nr. 5).
Existenta unor legaturi relativ ridicate intre
veniturile populatiei si consumul anumitor
categorii de produse nu inseamna,
intotdeauna, ca la cresterea veniturilor se
inregistreaza o crestere a consumului.
Dupa cum am precizat anterior cresterea
veniturilor poate determina o migratie a
cererii si implicit a consumului, de la
produsele cu grad mai scazut de
prelucrare sau de la produsele mai ieftine,
catre produsele al caror consum intra mai
mult in sfera satisfacerii placerii, respectiv
catre produsele transformate, ce necesita
Figura nr. 1. Veniturile totale ale populatiei (lei lunar / persoana), precum si
un efort minim pentru preparare, sau catre modificarea reala a acestora fata de anii anteriori, in Romania, in perioada
produsele festive. Directia legaturii dintre
1995 – 2002
consum si venituri este evidentiata de
semnul + / - al coeficientilor de elasticitate E volutia veniturilor totale ale populatiei si modificarea reala a acestora, in
perioada 1995 - 2002
(vezi tabelul nr. 4).
3000000 10
7,06
Astfel, din categoria de produse al caror 8,21
consum este semnificativ influentat de 3,50
venituri, doar in cazul fructelor (acestea 2500000
fiind, in general, produse al caror consum 2288075
constituie in mare masura si o placere) 0

+ / - % fata de anul anterior

se inregistreaza un coeficient mediu de -3,98
consumului pentru anumite categorii de 0 1912037
elasticitate pozitiv, ceea ce atesta ca la 2000000
lei lunar / persoana

produse (vezi graficul nr. 3). Exista, insa, cresterea veniturilor, se inregistreaza o -7,99
si produse al caror consum nu a fost, cel -2,31
crestere a consumului de fructe. In cazul
putin in perioada analizata, influentat celorlalte produse (cartofi, grasimi
semnificativ de evolutia veniturilor totale 1500000 -10
animale, cereale) cresterea veniturilor a 1313734
ale populatiei. generat o scadere a consumului.
-18,84
Utilizand raportul de corelatie - R 2 (tabelul Desi, in unele cazuri, legatura dintre 1000000 871163
nr. 5) se observa ca legatura cea mai venituri si consum nu este semnificativa,
stransa intre evolutia cosumului in respectiv, nu putem extinde concluziile 649362 -20
Romania si evolutia veniturilor se analizei realizate, sunt relevante unele
500000 425065
inregistreaza la urmatoarele categorii de valori inregistrate ale coeficientilor medii
produse: cartofi, grasimi animale, fructe de elasticitate pe categorii de produse. 205559
si cereale; produse pentru care, cu ajutorul 138334
Astfel, se observa ca la grupa zahar si
testului de semnificatie Fisher, s-a produse zaharoase, unde o mare pondere 0 -30
demonstrat ca veniturile influenteaza o detin produsele festive, transformate, 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
semnificativ consumul, pentru o cresterea veniturilor a determinat in Venituri totale (lei / pers o a n a )
probabilitate de garantare a rezultatelor de perioada analizata cresterea consumului. Modificarea relativa reala a veniturilor populatiei, fata de anul anterior (+ / - % )
95%. Intre bauturile alcoolice, se remarca
bauturile alcoolice distilate al caror Nota: Datele prezentate in grafic constituie indicatori calculati pe baza datelor cuprinse in
Astfel, pe baza valorilor R2 care atesta Anuarul Statistic al Romaniei, editiile: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001 si 2002 si respectiv
consum a inregistrat o crestere
influenta pe care variatia veniturilor o are 2003. Venitul total mediu pe o persoana a fost determinat pe baza veniturilor totale, medii pe
spectaculoasa, precum si vinurile, care o gopodarie si a numarului mediu de persoane pe o gospodarie, iar modificarea relativa reala
asupra variatiei consumului de produse sunt influentate in sens direct de venituri; a veniturilor s-a determinat pe baza veniturilor exprimate in preturi curente si a IPC mediu
alimentare si bauturi, s-au calculat valorile in schimb, berea este perceputa ca un anual, comunicat de I. N. S.
F, unde: “aliment inferior”.
Cultura, prin traditii, obiceiuri de consum, idei si activitati economice si sociale ale
R2 1 − R2 sistem de valori si norme, influenteaza
F= : ,
Raspunzand aceleasi necesitati, berea indivizilor, fiind stabila pe termen scurt si
f n − f −1 este “abandonata” de consumatori odata hotarator comportamentul de cumparare
si consum alimentar. Cultura unei natiuni
mediu si modificandu-se lent pe termen
cu cresterea veniturilor acestora, in lung. De la o generatie la alta modificarile
in care: favoarea celorlalte bauturi alcoolice. se refera la modele comportamentale, la culturale sunt aproape insesizabile.
f = numarul de variabile independente; Obiceiurile de consum alimetar, sunt
Tabel nr. 2. Consumul mediu anual (disponibilul de consum) pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi, in influentate de normele culturale ale unei
Romania, in perioada 1995 - 2002 natiuni, acestea fiind transmise, pe
Anul verticala de la o generatie la alta. Putem
aprecia, asadar, ca obiceiurile de consum
Categoria de produse
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 alimentar cunosc modificari foarte lente
in timp. Dincolo de caracterul puternic
Cereale si produse din cereale (in echivalent boabe) - kg. 215,8 213,1 225,0 221,1 220,1 219,7 221,2 225,0 traditional al comportamentului de
Cartofi - kg. 71,0 73,4 81,7 84,1 86,1 86,5 88,0 90,1 cumparare si consum alimentar, influenta
Legume si produse din legume (in echivalent legume), culturii in formarea acestuia are intensitati
140,4 141,8 135,9 145,9 156,0 134,3 147,2 147,7
leguminoase boabe si pepeni - kg. diferite in functie de varsta si chiar mediul
Fructe si produse din fructe - kg. 45,8 50,5 44,5 45,8 43,4 44,5 48,1 45,4 de locuit al indivizilor. Cultura are o influnta
Zahar si produse din zahar - kg. 23,5 24,8 19,9 20,5 20,9 23,0 24,0 23,5 mai mare in conturarea comportamentului
Grasimi vegetale (greutate bruta) - kg. 9,8 10,2 9,3 10,0 11,2 13,1 13,7 13,0 de cumparare si consum al persoanelor
Lapte si produse din lapte, in echivalent lapte (exclusiv untul)– l. 188,6 192,7 192,4 194,4 194,0 193,0 197,4 215,0 in varsta, precum si al celor care traiesc in
Oua - buc. 197,0 199,0 186,0 201,0 206,0 208,0 227,0 238,0 mediul rural. Tinerii, in general, manifesta
Peste si produse din peste - kg. 2,8 2,9 2,0 3,0 2,2 2,6 2,6 3,2 o deschidere mare spre tot ceea ce este
Carne, produse din carne si organe comestibile - kg. 51,2 50,2 48,5 51,2 48,3 46,3 48,0 54,3 nou, implicit in domeniul produselor
pagina 17

Grasimi animale (greutate bruta) - kg. 4,4 4,1 3,7 3,4 3,3 3,4 3,4 4,0 alimentare. Asistam, astfel, concomitent
Bauturi nealcoolice - l. 32,8 27,1 32,1 30,9 35,8 51,3 109,0 101,1 cu transmiterea obiceiurilor de consum
Bere - l. 39,2 35,8 34,0 44,2 49,6 55,0 54,4 56,0 de la o generatie la alta si la un fenomen
Vin si produse din vin - l. 25,3 26,0 32,2 30,0 22,7 23,2 25,5 27,0 de imprumut pe orizontala, indeosebi la
Bauturi alcoolice distilate - l. 4,0 4,0 3,8 2,3 2,1 1,8 4,1 4,8 aceasta categorie de persoane tinere, pe
Nota: Datele aferente perioadei 1995 – 2001 sunt calculate pe baza populatiei din statistica demografica curenta, iar datele aferente anului 2002, pe fondul renuntarii la o serie de traditii,
baza populatie de la 1 iulie 2002, rezultata din datele de la Recensamantul Populatiei si Locuintelor, din 18 martie 2003. obiceiuri de consum mostenite.
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2003
Tabel nr. 3. Modificarile intervenite in consumul mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, in obiceiuri de consum, se datoreaza in
Romania, in perioada 1995 – 2002 (anul anterior = 100%) special faptului ca tinerii sunt cei mai
Anul susceptibili la influentele culturale
Categoria de produse transmise pe orizontala, ele fiind mai
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002
pronuntate comparativ cu cele pe verticala
Cereale si produse din cereale -1,3 5,6 -1,7 -0,5 -0,2 0,7 1,7 (respectiv, transmiterea valorilor prin
Cartof i 3,4 11,3 2,9 2,4 0,5 1,7 2,4 filiatie).In schimb, segmentul celor
Legume si produse din legume (in echivalent legume), varstnici, dincolo de orientarea catre ceea
1,0 -4,2 7,4 6,9 -13,9 9,6 0,3 ce este traditional, pun un mare accent pe
leguminoase boabe si pepeni
Fructe si produse din fructe 10,3 -11,9 2,9 -5,2 2,5 8,1 -5,6 alimentele cu continut redus de substante
Zahar si produse din zahar 5,5 -19,8 3,0 2,0 10,0 4,3 -2,1 a caror consum excesiv poate avea efecte
Grasimi vegetale (greutate bruta) 4,1 -8,8 7,5 12,0 17,0 4,6 -5,1 negative asupra sanatatii (zahar, grasimi,
Lapte si produse din lapte, in echivalent lapte (exclusiv
sare, alcool).
2,2 -0,2 1,0 -0,2 -0,5 2,3 8,9
untul)
Spre exemplu, o serie de studii realizate
Oua 1,0 -6,5 8,1 2,5 1,0 9,1 4,8
in mai multe tari ale Uniunii Europene au
Peste si produse din peste 3,6 -31,0 50,0 -26,7 18,2 23,1
evidentiat anumite particularitati ale
Carne, produse din carne si organe comestibile -2,0 -3,4 5,6 -5,7 -4,1 3,7 13,1
comportamentului de consum alimentar
Grasimi animale -6,8 -9,8 -8,1 -2,9 3,0 17,6
al persoanelor peste 64 ani, segment ce
Bauturi nealcoolice -17,4 18,5 -3,7 15,9 43,3 112,5 -7,2
tinde sa devina din ce in ce mai important,
Bere -8,7 -5,0 30,0 12,2 10,9 -1,1 2,9
ca rezultat al scaderii natalitatii si cresterii
V in si produse din vin 2,8 23,8 -6,8 -24,3 2,2 9,9 5,9
ponderii celor varstnici in totalul populatiei.
Bauturi alcoolice distilate -5,0 -39,5 -8,7 -14,3 127,8 17,1
Rezultatele studiilor au scos in evidenta
ca persoanele peste 64 ani au o atitudine
Tabel nr. 4. Elasticitatea consumului mediu anual pe locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, in functie de evolutia favorabila fata de produsele cu potential
reala a veniturilor totale ale populatiei, in Romania, in perioada 1995 – 2002 sanogenetic ridicat, datorita grijei pe care
o manifesta pentru pastrarea starii de
Anul Coeficientul de
sanatate. Acest segment se orienteaza
Categoria de produse elasticitate
catre produsele echilibrate din punct de
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 m e diu anual
vedere nutritional, care sa nu fie potential
Cereale si produse din cereale -0,18 -0,30 0,44 0,06 -0,05 0,08 -0,74 -0,10 daunatoare sanatatii si eventual sa
Cartof i 0,48 -0,60 -0,74 -0,30 0,13 0,21 -1,03 -0,26 prezinte proprietati curative in anumite
Legume si produse din legume (in afectiuni. (sursa: “Marketing
echivalent legume), leguminoase boabe si 0,14 0,22 -1,85 -0,87 -3,97 1,17 -0,15 -0,76 agroalimentar” – autor Mihai Diaconescu,
pepeni Editura Uranus, 2003). Influentele pe care
Fructe si produse din fructe 1,45 0,63 -0,73 0,66 0,72 0,99 2,43 0,88 varsta le exercita asupra
Zahar si produse din zahar 0,78 1,05 -0,76 -0,24 2,87 0,53 0,90 0,73 comportamentului de cumparare si
Grasimi vegetale (greutate bruta) 0,58 0,47 -1,89 -1,50 4,84 0,56 2,21 0,75 consum alimentar vor genera modificari
Lapte si produse din lapte, in echivalent majore in timp la nivelul pietelor
0,31 0,01 -0,26 0,03 -0,15 0,28 -3,86 -0,52 produselor agroalimentare. In conditiile in
lapte (exclusiv untul)
Oua 0,14 0,35 -2,03 -0,31 0,28 1,11 -2,10 -0,36
care se vor inregistra modificari ale
structurii pe varste a populatiei, exigentele,
Peste si produse din peste 0,51 1,65 -12,56 3,34 5,19 -9,98 -1,69
preferintele, atitudinile diferite la nivelul
Carne, produse din carne si organe
-0,28 0,18 -1,40 0,71 -1,18 0,45 -5,68 -1,03 segmentelor de consumatori constituite
comestibile
dupa acest criteriu, se vor reflecta in
Grasimi animale -0,97 0,52 2,04 0,37 0,87 -7,63 -0,69
modificari ale structurii consumului de
Bauturi nealcoolice -2,46 -0,98 0,94 -1,99 12,36 13,70 3,13 3,53
produse agroalimentare, ale obiceiurilor
Bere -1,23 0,27 -7,54 -1,53 3,11 -0,13 -1,27 -1,19
de cumparare si consum ale populatiei
Vin si produse din vin 0,39 -1,27 1,72 3,05 0,63 1,21 -2,54 0,45
de la nivelul respectivelor piete. In
Bauturi alcoolice distilate 0,27 9,92 1,09 -4,08 15,56 -7,38 2,20 realizarea de estimari ale mutatiilor ce se
Nota: Coeficientii de elasticitate s-au calculat pe baza veniturilor totale medii pe o persoana si a consumului de produse din respectiva categorie.
Acestia atesta modificarea relativa a consumului intr-un anumit an, comparativ cu anul precedent, rezultat al modificarii cu 1% a veniturilor reale.
vor produce la nivelul pietelor
Coeficientii medii s-au calculat ca medii aritmetice simple ai coeficientilor de elasticitate inregistrati in perioada considerata, si evidentiaza cu cat la agroalimentare, sunt deosebit de
% a crescut sau a scazut consumul la principalele produse alimentare si bauturi, in medie anual, ca rezultat al modificarii cu 1 % a veniturilor reale. importante reprezentarile grafice ale
populatiei pe varste. Astfel “Piramida
Tabel nr. 5. Intensitatea si semnificatia legaturii dintre consumul mediu anual pe Varsta este un alt factor ce influenteaza varstelor” ne poate oferi informatii
locuitor la principalele produse alimentare si bauturi, in functie de veniturile realizate, comportamentul de cumparare si consum. pertinente despre modificarile structurale
in Romania, in perioada 1995 – 2002 Segmentul reprezentat de persoanele mai ale populatiei pe varste, si implicit ale
in varsta este mai orientat catre alimentele obiceiurilor de consum alimentar ale
Rap o r t u l de traditionale, in schimb, segmentul celor populatiei.
Rap o r t u l de Valoarea V alo a r e a
Cate g o r ia d e p r o d u s e d e t e r m inatie
c o r e latie R calculata F t e o r e t ica F tineri este mai receptiv la nou. De exemplu,
R2
in Romania, produse precum hamburger, In Romania analiza in dinamica a
Cereale si produse din cereale 0,524 0,724 6,610
Cartof i 0,751 0,867 18,080
hot-dog, sau pizza se adreseaza in special “Piramidei varstelor”, reflecta tendintele
Legume si produse din legume (in tinerilor. Tot mai multi tineri renunta la inregistrate in structura populatiei. In figura
echivalent legume), leguminoase boabe 0,105 0,323 0,700 traditionalele mancaruri romanesti care se nr. 2 este prezentata, comparativ, structura
s i pepeni prepara, de obicei, in propria bucatarie, in populatiei pe sexe si varste, in anii 1992
Fruc te s i produse din fructe 0,584 0,764 8,430 favoarea consumului de alimente cu si 2002.Astfel, comparativ cu anul 1992,
Zahar si produse din zahar 0,321 0,567 2,840 preparare rapida, sau gata preparate. in 2002 se observa o strangulare a bazei

Ü
Grasimi vegetale (greutate bruta) 0,208 0,456 1,580
Aceste modificari, care tind sa devina piramidei, ceea ce atesta o populatie de
Lapte s i produse din lapte, in echiv a lent
lapte (ex c lus iv untul)
0,090 0,300 0,590
5,32 0-10 ani mult diminuata. Aceasta populatie
Oua 0,100 0,317 0,670
Pes te s i produse din pes te 0,101 0,318 0,680
Carne, produse din carne si organe
0,098 0,313 0,650
comes tibile
Grasimi animale 0,663 0,814 11,790
Bauturi nealcoolice 0,141 0,375 0,980
Bere 0,445 0,667 4,800
V in s i produse din v in 0,028 0,166 0,170
Bauturi alcoolice dis tilate 0,369 0,608 3,510

Rezultatul acestui fenomen, este, de De exemplu, credinta islamica interzice

exemplu, expansiunea pe care piata
fast-food-urilor a inregistrat-o pe piata
agroalimentara romaneasca. Specifice
obiceiurilor de consum alimentar
american produsele oferite de unitatile tip
fast-food, se adreseaza in general copiilor
si tinerilor, care locuiesc in mediul urban,
si intr-o mai mica masura varstnicilor, sau
celor care locuiesc in mediul rural.
Religia, ca element al culturii unei
societati, influenteaza comportamentul de
cumparare si consum alimentar,
consumul de carne de porc, precum si
bauturile alcoolice. Cu ocazia Pastelui la
crestini, creste consumul de carne de miel
si oua, iar cu ocazia Craciunului, o pondere
insemnata in alimentatia populatiei o
detine carnea de porc. In tarile in care
populatia este predominant crestina
creste consumul bauturilor alcoolice cu
ocazia sarbatorilor religioase. Sarbatorile
religioase atrag, in general, o crestere a
consumului de alimente festive (alimente
care servesc satisfacerii unor placeri,
avand, in general, un continut mai ridicat
pagina 18

indeosebi prin interzicerea consumului de grasimi, zaharuri, alcool sau alte

unor alimente sau bauturi, fapt ce
genereaza modificari structurale ale
consumului cotidian.
De asemenea, prin traditiile de consum
cu ocazia anumitor sarbatori religioase,
religia influenteaza cantitativ si calitativ
consumul alimentar in aceste perioade
ale anului.
elemente al caror consum curent poate
dauna organismului). Posturile determina
modificari semnificative de natura
structurala la nivelul anumitor segmente
de consumatori (persoane varstnice, cu
preponderenta femei), prin cresterea
ponderii produselor de origine vegetala in
consumul populatiei.
 Pe medii (urban, rural) se inregistreaza diferente ale
Figura nr. 2. Populatia Romaniei, pe varste si sexe (“Piramida varstelor”) in anii 1992 si 2002 comportamentului de cumparare si consum in ceea ce priveste
produsele agroalimentare cumparate si/sau consumate, diferente
ce sunt generate indeosebi de ponderea mare a autoconsumului
in mediul rural, de un nivel de trai, in general mai scazut, precum
si datorita unor factori de ordin cultural; populatia din mediul rural
fiind mult mai orientata spre traditie, inclusiv in domeniul
obiceiurilor de consum alimentar. In dinamica, urmarirea
tendintelor inregistrate in migratia populatiei poate oferi informatii
deosebit de utile pentru estimarea modificarilor ce vor interveni la
nivelul comportamentului de consum alimentar, la nivelul pietei
de referinta. De exemplu, in Romania, conform datelor prezentate
in figura nr. 3, in perioada 1991-1996 s-a inregistrat un flux
migratoriu intern rural – urban pozitiv, cee ce a deteminat cresterea
efectivului populatiei in urban. Ulterior, perioada 1997 – 2002,
numarul celor care au migrat dinspre mediul urban in rural a fost
superior fluxului rural – urban, ducand la cresterea segmentului
de consumatori din mediul rural. Aceste mutatii au efecte asupra
2002 comportamentului consumatorilor de produse agroalimentare.
Continuarea tendintei inregistrate si implicit cresterea populatiei
in rural, va duce la cresterea ponderii autoconsumului in totalul
consumului alimentar al populatiei, cresterea ponderii
cumpararilor de produse uzuale, dar dificil de obtinut in propria
gospodarie, precum si manifestarea mai pregnanta a obiceiurilor
specifice celor din acest mediu: o importanta mai mare acordata
traditiei, normelor, obiceiurilor religioase.

1992 Ca factor de influenta asupra comportamentului consumatorului

Sursa: Recensamantul Populatiei si Locuintelor, editat de Institutul National de Statistica, 2003
va ajunge in urmatoarele doua decenii la
varsta procrearii. In conditiile unei tendinte
clare de reducere a natalitatii, o populatie
mult diminuata, va determina scaderea in
si mai mare masura a numarului de
nascuti . Populatia cea mai numeroasa in
anul 1992 (populatia de 10-25 ani) a
ajuns in 2002 la varsta de 20 – 35 ani, iar
in urmatorii 10 ani, populatia cea mai
numeroasa o va constitui populatia
matura de 30 – 45 ani, ceea ce genereaza
modificari in structura consumului
populatiei. Daca in 2002, o mare parte a
produselor erau destinate celor tineri, in
urmatorii 10 ani ponderea o vor detine
produsele destinate celor maturi. La
momentul actual, piramida este
strangulata si in partea superioara (in
dreptul populatiei de 60 ani si peste) insa
de produse agroalimentare, starea civila, in general, si prezenta
copiilor in familie, in special, influenteaza cantitativ si calitativ
consumul. Familiile, mai ales cele cu copii, au o alimentatie mai
rationala, mai diversificata. Se inregistreaza o mai mare stabilitate
in orarul meselor, iar servirea mesei in locuri publice are o frecventa
mai scazuta. Alimentele de tip snack au, in general, o pondere
mai redusa in alimentatie, urmarindu-se, indeosebi, pentru
alimentatia copiilor, achizitionarea unor alimente cat mai
varstnici, si scaderii ponderii copiilor si a echilibrate din punct de vedere nutritional.
populatiei tinere. Daca la momentul actual Figura nr. 3. Evolutia fluxurilor migratorii interne, in Romania,
o pondere insemnata a ofertei de produse
in perioada 1991 – 2002
agroalimentare se adreseaza persoanelor
tinere, in urmatoarea perioada firmele din Evolutia fluxurilor migratorii in Romania, pe medii, in perioada 1991 - 2002
domeniul agroalimentar, trebuie sa-si 160000
reorienteze oferta pentru satisfacerea
gusturilor, preferintelor, exigentelor celor 132360
varstnici, mult diferite de cele ale 140000
din rural in urban
segmentului tanar. 114954 din urban in rural
soldul migratoriu rural - urban
120000
In ceea ce priveste structura pe sexe a
populatiei, exista diferente care se refera 96624
atat la dimensiunea cantitativa cat si 100000 84063 84606 82631
calitativa a consumului alimentar. In 81079 78618 79327
81327
general, femeile consuma o cantitate mai 105789
72710 72267
mica de alimente, necesarul energetic fiind 80000
direct proportional cu dimensiunea
corporala a fiecarui individ. De asemenea, 74701 71928
persoane

60000 68584
se observa diferente structurale in 68491
intr-o mai mica masura decat in anul 1992, 69837
atestand un efectiv al acestui segment mai alimentatia barbatilor si a femeilor; barbatii 48910 60210 60620
57986
numeros. O extrapolare a structurii pe orientandu-se cu preponderenta spre 40000 48983 47693
varste a populatiei pentru o perioada si alimentele cu continut caloric ridicat.
mai mare (doua – trei decenii) evidentiaza Aceste diferente sunt evidente indeosebi 40253 35153 12500
in cazul gospodariilor de celibatari, tot mai 20000 32344
ca populatia cea mai numeroasa o va 3683
numeroase mai ales in tarile dezvoltate, 26571
constitui populatia varstnica.
Concluzionand, putem aprecia ca, in si mai putin sesizabile in cazul familiilor,
0
urmatoarele decenii, in Romania, unde se observa o omogenizare a
1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002
obiceiurile de consum alimentar si comportamentelor de cumparare si
structura consumului, vor cunoaste consum alimentar. -20000
modificari semnificative, pe fondul cresterii
-12588 -17998 -9490
intr-un ritm accelerat a ponderii celor
-40000 -24696
-26620
-34938
-60000

Nota: Datele privind fluxurile migratorii rural - urban si respectiv urban – rural, au ca sursa
Anuarul Statistic al Romaniei, 2003. Soldul migratoriu rural – urban a fost calculat ca diferenta
intre cele doua categorii de fluxuri; valoarea pozitiva atestand o migratie mai mare catre
mediul urban, iar valoarea negativa o migratie superioara catre mediul rural.

Comportamentul alimentar al In ceea ce priveste comportamentul de

consumatorilor inregistreaza variatii
de la o tara la alta, sau in cadrul aceleasi
tari de la o regiune alta.
Caracteristici precum nationalitatea sau
etnia au, in multe situatii, influenta
semnificativa asupra comportamentelor
indivizilor in legatura cu achizitionarea si
consumul de alimente. In lucrarea
“Marketing agroalimentar”, autorul Mihai
Diaconescu, face o scurta prezentare a
preferintelor culinare, traditiilor si
obiceiurilor alimentare, specifice diferitelor
popoare.
consum, francezii prefera mesele
complete, de unde sa nu lipseasca nimic.
Germanii prefera mancarurile cat mai
usor de preparat, iar micul dejun este
consistent. Acorda o deosebita importanta
“naturalului si ecologicului”, preferand
mancarurile fara aditivi.
Chinezii prefera mancarea in cantitati mici
si cat mai variata.
Structura consumului alimentar, este
diferita de la un popor la altul. Francezii se
remarca prin branzeturile intr-un numar
mare de sortimente, foarte apreciate si pe
pietele externe.
pagina 19

De exemplu, legat de modul in care este

perceput consumul de alimente, de catre
francezi sau italieni acesta constituie o
placere, in schimb, germanii considera
mancarea o necesitate. Pentru chinezi
consumul de alimente este perceput ca
avand proprietati curative in functie de
gustul mancarii (dulce, sarat, picant, amar
sau acru).
Italienii sunt mari consumatori de paste
fainoase, pizza, dar si de peste, crustacee
sau pui de balta. Americanii si englezii
sunt mari consumatori de carne si legume
pe care le asociaza cu sosuri preparate la
nivel industrial. Copii consuma lapte si
cereale in cantitati mari.

Printre obiceiurile de consum alimentar
chinezesti, se remarca importanta
acordata in pregatirea mancarii. Deosebit
de diversificata, mancarea chinezeasca
este foarte condimentata, chinezii
preferand mancarurile calde. Maghiarii
prefera mancarea grasa si condimentata,
utilizand indeosebi smantana si boia de
ardei.
Statutul social sau clasa sociala,
influenteaza comportamentul de
cumparare si consum alimentar al
indivizilor. Cercetarile au demonstrat ca
apartenenta la o anumita clasa sociala
influenteaza pe termen lung
comportamentul indivizilor in calitatea lor
de consumatori, clasele sociale fiind, de
fapt, diviziuni dispuse ierarhic, care rezista
mult in timp. Din acest punct de vedere,
exista diferente legate atat de natura
bunurilor cumparate (produse cu grad
scazut de prelucrare, mai ieftine, sau dupa
caz, produse mai scumpe, usor de
preparat, alimente festive, cu grad ridicat
de diversificare) cat si in ceea ce priveste
locul de cumparare, sistemul de
distributie preferat. Indivizii care apartin
claselor sociale superioare servesc
frecvent masa in locuri publice, chiar in
cluburi sau resturante care se adreseaza
anumitor categorii sociale (diferentiate
indeosebi pe baza veniturilor, a ocupatiei
sau a educatiei). Pentru aceasta categorie,
a manca constituie in primul rand o
placere. La popul opus, clasele sociale
cu venituri scazute, cu nivel educational
relativ redus, se orienteaza catre
produsele ieftine, mancarea fiind, in
general, preparata in bucataria proprie, iar
consumul de alimente constituindu-se, in
mare parte, intr-o necesitate. Consumul
alimentelor festive sau scumpe este
asociat cu anumite evenimente deosebite
(sarbatori religioase, aniversari, vizite), si
in mica masura cu dorintele de moment
ale membrilor gospodariei.
Grupurile de apartenenta si de referinta,
influenteaza direct sau indirect
infoSTAT® ISSN 1454-2676 Copyright 1997-2004 DJS Bacau (Directia Judeteana de Statistica Bacau)
(toate drepturile rezervate) - str.Vasile Alecsandri nr.56,Bacau telefon:(0234)-510056 fax:(0234)-514806 e-mail: tele@bacau.insse.ro
comportamentul de cumparare si consum.
In ceea ce priveste comportamentul
alimentar al indivizilor, in calitatea lor de
cumparatori si respectiv consumatori, o
influenta mai puternica o exercita grupurile
primare, cu care individul intra in contact
aproape permanent (prietenii, vecinii,
colegii de serviciu). Intre aceste grupuri
primare, familia, care este cel dintai factor
de integrare in societate, asigura
individului “bagajul cultural”, format din
traditii, norme, valori, obiceiuri de consum.
Comportamentul alimentar al copiilor
(pana la varsta la care parasesc familia)
este, in mare masura, o copie a
comportamentului parintilor. De fapt,
putem vorbi mai mult de influentarea
comportamentului de consum si intr-o
mai mica masura de cel de cumparare, in
conditiile in care copiii contribuie mai putin
la luarea deciziei de cumparare, mai ales
in cazul produselor alimentare uzuale
(zilnice), destinate alimentatiei intregii
gospodarii. Influenta familiei asupra
comportamentului alimentar nu este insa
doar intr-un singur sens: parinti - copii.
Copiii pot participa la luarea deciziei de
cumparare prin manifestarea preferintelor
si gusturilor in alegerea produselor
destinate consumului lor, sau in alegerea
produselor care sunt achizitionate cu
frecventa mai redusa, in general, cu ocazia
unor evenimente deosebite.In afara
grupurilor primare, individul apartine si
unor grupuri secundare (profesionale,
sindicale, religioase), cu care intra in
contact cu o frecventa mai redusa si care
isi exercita intr-o masura mai mica
influenta asupra comportamentului
alimentar al individului. Dintre grupurile
mentionate, cele religioase au influenta
cea mai mare, indeosebi legata de
acceptarea / interzicerea consumului
anumitor alimente / bauturi. Pe langa
grupurile carora le apartine, fiecare individ
isi identifica unul sau mai multe grupuri
catre care aspira, din care ar dori sa faca
parte. Influenta acestora asupra individului
este indirecta si vizeaza, indeosebi,
comportamentul de cumparare si consum
http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/
Publicatie coordonata de dr. Eugenia Harja
lRedactia: mat.Daniela Magirescu ,ec. Lacramioara Ciomartan,ec. Anca Stangaciu ( telefon: 510059),
lEditare PC: Lucia-Gabi Budau
lGrafica si tehnoredactare: ing.Aurel Turcu
(cu colaborarea serviciilor si colectivelor din cadrul INS DJS Bacau):
director executiv: dr.Eugenia Harja
director executiv adj.: ec.Constantin Schrenck
-social: ec.Maria Mihaila
Exploatare aplicatii informatice, analiza,sinteza si diseminare date statistice:
-informatica: ing.Aurel Turcu
-analiza,studii: mat.Daniela Magirescu
Coordonare anchete, gestiune resurse umane si financiare:
ec.Elena Rose-Marie Ababei
care este vizibil, prin aceasta individul
dorind sa-si construiasca o imagine
compatibila cu a grupului spre care aspira.
Grupurile la care individul aspira vor
influenta locurile de unde se vor face
cumparaturile, restaurantele alese pentru
a servi masa, alimentele sau bauturile
consumate in locurile publice. Impactul pe
care factorii de natura sociala (statut
social, dorinta de integrare in societate,
dorinta de apartenenta la anumite grupuri
si de satisfacere a propriilor aspiratii
personale) il au asupra comportamentului
de consum, in general, implicit asupra
celui alimentar, sunt evidentiate prin
rezultatele studiului realizat de catre
CETELEM in colaborare cu Research
International. Astfel, in anul 2003, 42%
Tabel nr. 6. Ponderea celor care sunt de acord cu fiecare dintre cele trei afirmatii,
in totalul consumatorilor investigati, in cele opt tari europene analizate:
Consumul
constituie o
Tara modalitate de
evidentiere a
statutului social
Italia 30
Franta 31
Germania 37
Marea Britanie 54
Spania 54
Portugalia 67
Belgia 27
R u s ia 35
Media celor opt tari 42
Sursa: CETELEM Si Research International, 2003
La nivelul tarilor dezvoltate, s-au inregistrat
o serie de tendinte care si-au pus
amprenta asupra comportamentului
consumatorului, in general, si al
consumatorului de produse
agroalimentare, in special. In primul rand,
cresterea nivelului de trai al populatiei a
generat deplasarea nevoii de a manca
catre placerea de a manca. Oamenii sunt
dispusi sa plateasca mai mult pentru a-si
satisface diversele gusturi, iar creativitatea
joaca un rol important atat in alegerea
alimentelor cat si in prepararea lor.
Ultimele decenii sunt marcate de
scaderea natalitatii, cresterea sperantei
de viata rezultat al imbunatatirii calitatii
vietii, si implicit cresterea ponderii
persoanelor varstnice in total populatie.
Imbatranirea populatiei genereaza mutatii
de natura structurala la nivelul pietelor,
acest segment de populatie avand
anumite particularitati in ceea ce priveste
exigentele, gusturile, preferintele. Rolul
femeii in societate s-a modificat, astfel,
aceasta se implica tot mai mult in viata
economica, si isi dedica tot mai putin timp
pentru activitatile casnice (cresterea
copiilor, realizarea de cumparaturi,
pregatirea alimentelor). Pe acest fond se
inregistreaza o tot mai mare implicare a
celorlalti membrii ai gospodariei in
desfasurarea activitatilor casnice. Tot mai
multi barbati se ocupa de cumpararea si
prepararea alimentelor.
Spre exemplu, studiile realizate in unele
tari din Uniunea Europeana au identificat
o serie de modificari intervenite in
comportamentul alimentar al indivizilor:
-consumatorii cauta comoditatea in ceea ce
priveste cumpararea de alimente. Sunt preferate
marile magazine (supermarketuri si
hipermarketuri), care au o oferta foarte diversa
pentru toate categoriile de produse alimentare.
Se renunta tot mai mult (indeosebi in tarile situate
in Nordul Europei) la aprovizionarea din
- tel.510056,fax 514806
- tel.514624
- tel.512705
- tel.514806
- tel.510059
- tel.510057
dintre consumatorii investigati percepeau
consumul ca pe o modalitate de
evidentiere a statutului social, 52%
vedeau in consum un mod de integrare
in societate si 62% dintre consumatori
considerau consumul ca pe o modalitate
de satisfacere a aspiratiilor personale
(vezi tabelul nr. 6).
Variatia factorilor prezentati anterior
genereaza modificari la nivel
comportamental, atat in ceea ce priveste
cumpararile, cat si in ceea ce priveste
consumul de produse agroalimentare.
Fiind un domeniu preponderent
conservator, traditionalist, modificarile
intervenite se produc lent, fiind
observabile pe perioade lungi de timp.
Consumul
Consumul
constituie o
constituie o
modalitate de
modalitate de
satisfacere a
integrare in
aspiratiilor
societate
personale
40 55
50 53
39 63
50 60
45 52
67 82
45 47
80 87
52 62
magazine specializate, datorita consumului de
timp;
-consumatorii cauta comoditatea in pregatirea
alimentelor. Se prefera acele alimente cu grad
ridicat de prelucrare, usor de preparat intr-un
timp cat mai scurt;
-sunt preferate produsele echilibrate din punct
de vedere nutritional, superioare din punct de
vedere calitativ, cu proprietati senzoriale
deosebite;
-creste ponderea produselor nutritionale
(produse care au suferit modificari ale
compozitiei chimice prin diminuari, imbogatiri,
sau inlocuiri ale unuia sau mai multor elemente
constitutive) in consumul populatiei, rezultatul
interesului sporit pentru asigurarea unei stari
bune de sanatate;
-sunt preferate produsele alimentare ce contin
ingrediente cunoscute pe plan national sau
regional, precum si alimentele traditionale;
-se urmareste in special placerea de a manca
cu preponderenta in week-end si in timpul liber.
Sunt cautate acele produse care satisfac orice
capriciu in acest domeniu;
-sunt preferate produsele in ambalaje mici,
datorita dorintei de diversificare a alimentatiei,
gusturilor si preferintelor variate ale membrilor
gopodariei, pe de o parte, iar pe de alta parte
datorita reducerii dimensiunii medii a menajelor;
-ritmul traditional al meselor (trei mese pe zi,
din care masa de pranz este cea mai importanta
si asigura cam 40 –45% din necesarul energetic
al unei zile, iar cina reprezinta masa secundara)
a cunoscut modificari majore. Nu se mai
respecta orarul pentru servirea meselor. Unele
persoane mananca o data sau de doua ori pe
zi, iar altele de mai mult de trei ori. Datorita
orarului zilnic incarcat membrii gospodariei se
intrunesc in general la cina, aceasta tinzand
sa devina masa principala a zilei;
-s-a inregistrat o crestere a preferintei pentru
produsele de tip snack sau pentru oferta
magazinelor de tip fast-food.
asist. univ. drd. Laura Timiras
asist. univ. drd. Bogdan Nichifor
Universitatea Bacau
pagina 20