OBŢINEREA MATERIALELOR

METALICE

Operaţii şi Procese metalurgice

Minereurile extrase vor fi supuse unor acţiuni ce implică o
serie de schimbări de stări fizice, numite procese metalurgice.

Ȋn funcţie de scopul urmărit, putem avea:

1. procese metalurgice pregătitoare;
2. procese metalurgice de extragere;
• metalurgia extractivă a fierului (siderurgia)
• metalurgia extractivă a metalelor şi aliajelor neferoase
3. procese metalurgice de afinare, rafinare
 ELABORAREA
PRIMARĂ
Extragerea metalului sau
aliajului din minereuri printr-o
serie de transformări fizico-
chimice
⇒ metale sau aliaje brute
conţin impurităţi în cantităţi mari
→ afectează proprietăţile
materialului → folosirea lor în
această stare pentru fabricarea
pieselor este improprie
ELABORAREA
SECUNDARĂ
Afinarea
= prelucrarea metalelor sau
aliajelor brute pentru eliminarea
impurităţilor până la limitele
admisibile
⇒ metale sau aliaje industriale
Rafinarea
= prelucrarea metalelor
industriale pentru eliminarea
avansată a impurităţilor
⇒ metale tehnic pure
1. Procese metalurgice pregătitoare

Scop: satisfacerea condiţiilor de calitate impuse minereurilor:

- granulaţie – se face prin modificarea dimensională a minereului;

- conţinut de util – se asigură prin îndepărtarea unei părţi din steril;
- compozitia chimică a utilului - se asigură prin modificarea
compoziţiei lui chimice;
- omogenitate.

Ȋndeplinirea condiţiilor de calitate – se realizează prin operaţii de

preparare mecanică şi termochimică
Minereurile de fier - conţin Fe sub formă de compuşi
chimici: oxizi, carbonaţi, sulfuri, etc.
Pentru ca extragerea fierului să fie rentabilă, minereul trebuie să fie
cât mai bogat în Fe şi cât mai sărac în elemente dăunătoare - Ca, S,
P, Zn, şi să fie uşor reductibil.

Principalele minereuri de fier sunt:

Magnetita = Fe3O4 → (45-72) % Fe.
Hematita = Fe2O3 → (45-65) % Fe.
Limonita = 2Fe2O3+3H2O → (25-55) % Fe.
Siderita = FeCO3 → (25-45) % Fe.
Pirita = FeS2 → (45-60) % Fe → conţinut ridicat de S - se
prăjeşte şi se foloseşte la obţinerea acidului sulfuric iar
cenuşile rezultate se utilizează ca amestecuri la obţinerea
fontei brute.
Hematita: Fe2O3 Pirita: FeS2
 Cu - Azurit
Cu - cu incluziuni Cu3(CO3)2(OH)2
Minereu de Mg - Dolomita - CaMg(CO3)
Minereu de Si - Amethyst (SiO2)
 Prepararea mecanică a minereurilor

SFĂRÂMARE CLASARE CONCENTRARE OMOGENIZARE

60 - 1500 mm

preliminară
-concasor cu fălci
-concasor rotativ
20-30 mm

intermediară
-concasor conic
-concasor cilindric
-concasor cu ciocane
6-10 mm

fină
-mori cu bare
-mori cu bile
-mori tubulare
-mori cu vartej
0.1 - 0.5 mm
 SFĂRÂMAREA

Scop: satisfacerea condiţiilor de granulaţie impuse minereurilor

SFĂRÂMAREA PRELIMINARĂ

CONCASOR CU FĂLCI

Debit : 0,5 - 700 t/h

Intrare: 60 - 1500 mm
Iesire: 20 - 30 mm
Concasorul cu fălci - o falcă fixă şi una mobilă.
• Mărunţirea materialului - efect cumulat de strivire + forfecare
+ frecare - dat de falca mobilă care execută mişcări alternative
de apropiere şi depărtare faţă de falca fixă.
• Evacuarea materialului se face în regim discontinuu -
afectează capacitatea de producţie.

Fălcile concasorului - placate cu elemente din oţeluri rezistente

la uzură = oţel manganos, striate pentru a facilita prinderea şi
sfărâmarea bulgărelui de minereu.
 SFĂRÂMAREA INTERMEDIARĂ

CONCASOR CILINDRIC
Intrare: 20 - 200 mm
Iesire: 6 - 10 mm
CONCASOR CU CIOCANE
(500÷1800 rot/min)
 SFĂRÂMAREA FINĂ

Mori cu bile = utilaje de

mărunţire fină a minereurilor
prin frecare şi lovire,
produsă de anumite corpuri
libere ce se rostogolesc într-
un tambur orizontal sau
înclinat.

Corpurile de măcinare sunt

bile sau bare realizate din
oţeluri rezistente la uzură.

MOARĂ CU BILE
 CLASAREA

Scop: împărţirea minereului sfărâmat pe clase de granulaţie

Utilaje: grătare, ciururi sau site
• cernerea unui material pe o suprafaţă de clasare → două produse -
trecere şi refuz.
• Trecerea = partea dintr-o cantitate de material solid care trece prin
ochiurile aparatului de clasare
• Refuzul = partea care este reţinută de aparatul de clasare

Grătarele = utilizate pentru clasarea materialului mare cu

dimensiuni > 50 mm;
- constructiv sunt fixe sau mobile.

Ciururile = utilizate pentru clasarea materialului cu dimensiuni mai

mici; pot fi fixe sau mobile, cu suprafeţele de clasare plane, curbe
sau cilindrice.
Sitele - in mod conventional - ca uneltele de cernut:
• cu dimensiunea laturei ochiului patrat < de 4mm = sita si este
realizata din tesatura metalica;

Sită cilindrică rotativă

 CONCENTRAREA

Scop: îmbogăţirea minereului sfărâmat în util

Procedeele de îmbogăţire se aleg în funcţie de proprietăţile

minereului sfărâmat:
- proprietăţi fizice - mecanic (aspect) - manual;
- hidrogravitic (diferenţă de densităţi);
- electrostatic;
- electromagnetic.
- Termochimic = calcinare
Calcinarea este un proces de tratare termică, în prezența aerului
sau a oxigenului, aplicat la minereuri și alte materiale solide pentru a
produce o descompunere termică, o tranziție de fază sau o
îndepărtare a unei fracțiuni volatile. Procesul de calcinare are loc în
mod normal la temperaturi sub punctul de topire al materialelor
produsului - la 700 - 1000 0C - minereul rămâne în stare solidă – se
evaporă apa de constituţie şi elementele organice – se obţine
minereul îmbogăţit, praf şi cenuşă.

Praful trebuie AGLOMERAT – prin:

- sinterizare;
- peletizare;
- nodulizare;
- brichetare.
Brichetarea = operaţia prin care
particulele fine de material solid sunt
transformate prin presare în produse de
formă paralelipipedică, ovoidală etc.
numite brichete.

- se aplică, cărbunilor, minereurilor

prăfoase, concentratelor fine de fier,
minereurilor de fier sub formă de
pulbere;
- adaosul de lianţi pentru brichetarea
minereurilor variază între 10…20% -
determină scăderea conţinutului de
metal al brichetelor;
Presă de brichetare
cilindrică cu valţuri
Aglomerarea prin sinterizare
= se aplică minereurilor cu granulaţia de 0…10 mm.
• constă în încălzirea minereurilor până la o temperatură când o
serie de compuşi uşor fuzibili formaţi în cursul procesului se
topesc şi lipesc între ele particulele de minereu;
• este procedeul cu cea mai mare aplicabilitate industrială, în
special pentru aglomerarea minereurilor de fier.

Peletizarea = transformarea în bucăţi a minereurilor naturale sau a

concentratelor umede, foarte fine (< 0,2 mm) care nu se pot aglomera
prin alte procedee de aglomerare.

Fluxul tehnologic de fabricare a peletelor cuprinde 3 etape:

• obţinerea granulaţiei corespunzătoare;
• peletizarea minereului cu formarea peletelor crude = bile cu
diametrul de 10…30 mm;
• arderea peletelor crude pentru obţinerea rezistenţei la şoc mecanic
şi termic.
 r

Instalaţie de peletizare
Lierea particulelor foarte fine are loc datorită forţelor de adeziune,
amplificate de ciocnirea particulelor la rostogolire, favorizate de
prezenţa lianţilor naturali (0,5…1% argilă) sau de adaosul de lianţi,
precum: var, bentonite, leşii sulfitice în cantităţi de 0,1…2,5%

PELETE
 OMOGENIZAREA

Scop:
obţinerea aceleiaşi compoziţii chimice în toată masa de minereu

Se formează STIVE de
minereu din care
alimentarea se face vertical.
EXTRAGEREA MINEREURILOR
2. Procese metalurgice de extragere

Scop: separarea metalului din minereul preparat

MINEREU
ELABORARE Metale sau
PRIMARĂ aliaje brute

ELABORARE
SECUNDARĂ

Metal
Afinarea Rafinarea pur
Metale sau aliaje
industriale
 Metoda hidrometalurgică

= separarea metalului din minereu la temperatură ambiantă

Metoda hidrometalurgică are trei faze distincte:

•concentrarea minereului;
•dizolvarea metalului din minereu:
- solubil în apă → soluţie apoasă;
- insolubil în apă – se face dizolvarea cu:
Hg → amalgamare -
cianuri → cianurare;
•separarea metalului → pe cale chimică sau prin electroliză.
 Metoda pirometalurgică

= arderea unui combustibil în instalaţii speciale numite cuptoare →

minereu + materiale de adaos → la temperaturi înalte încărcătura
topită se reduce → metal brut + alţi componenţi.

Operaţiile proceselor pirometalurgice:

- Concentrarea minereurilor – prin prăjire;
- Topirea – produsul principal → stare lichidă (metal, aliaj sau
produs intermediar) → cu transformări chimice - +produs
secundar în stare lichidă = zgura
- fără transformări chimice
 Metoda electrometalurgică

= separarea metalului din minereu pe cale termică

sau electrolitică
Termic - prin utilizarea efectului caloric al energiei electrice:
rezistenţă, arc sau inducţie electromagnetică.

Electrolitic - folosind electroliza sărurile de metale se separă

metalul brut din soluţii apoase.

Fazele procesului tehnologic de obţinere a metalului brut:

•concentrarea minereului;
•realizarea soluţiei de metal şi
•electroliza soluţiei astfel obţinute.
 3. Procese metalurgice de afinare, rafinare
AFINAREA

Scop: micşorarea conţinutului de elemente însoţitoare prin

reacţii de oxidare.
O2 necesar proceselor de oxidare – din aer şi din oxizii aflaţi
în materia primă
Primele elemente care se oxidează: Si şi Mn;

Produsele oxidării:
- ramân în baia metalică;
- trec în zgură sub formă de diferiţi compuşi, sau se
evacuează din cuptor sub formă de gaze sau vapori: CO, CO2
etc.
RAFINAREA

Scop: îndepărtarea P şi S din topitura metalică

- se pot îndepărta numai din agregate captuşite cu material

refractar cu caracter bazic. La cele cu caracter acid încărcătura va
conţine cantităţi reduse de P şi S.

În metalurgie se produc metale cu un mare grad de puritate -

cupru, plumb etc.
În electronică, utilizarea materialelor semiconductoare este
nemijlocit legată de gradul de puritate.