ELABORAREA

ALIAJELOR
FEROASE
Aliajele feroase se obţin din minereuri de fier
care conţin Fe sub formă de oxizi sau
carbonaţi:
- hematitul şi limonitul Fe2O3
- magnetitul Fe3O4
- sideritul FeCO3
 Compoziţia chimică a minereurilor de fier din ţara noastră

Compoziţia chimică, %
Minereul
Fe Mn P Cu S SiO2 Al2O3 CaO MgO
Limonită 31- 2,7- 0,02-
- 0,05-0,3 18-28 0,6-2,2 11-7,6 0,4-2,4
Ghelar 42 3,7 0,17

Limonită 34- 0,02-

2,1-3,4 - 0,02-1,05 11-19 0,8-2,2 3,3-9,8 1,4-4
Teliuc 43 0,04

Limonită 36- 0,05-

0,4-1,7 - 0,08-3,09 22-38 0,9-8,1 0,3-1,4 0,3-1,8
Valea Dohii 43 0,18

Hematită
40 0,7 0,05 0,16 0,1 13,8 1,4 11,2 0,2
Ocna de Fier
Magnetită
42 0,7 0,05 0,4 2,2 16,2 0,8 11,4 1,4
Ocna de Fier
Magnetită
61 0,5 0,4 - 0,55 9,0 2 1,5 1,2
Bouţari
Ghelar 50 3,5 0,02 - 0,4 10-12 0,7 2 7
Siderit
prăjit Teliuc 50 2 - - 0,04 17 - - -

Lueta 37 1,5 - - 0,08 30 - - -

Minereu:
- utilul - minerale din care se extrage metalul
(sulfuri, oxizi, compuşi oxigenaţi)
- sterilul – celelalte minerale
(cuarţ, calcită, feldspaţi)
 Calitatea minereului se apreciază prin:
- Conţinutul de util
Concentraţia de metal în minereu minim admisă
a  Me '
Me 
100
unde: amineral util [%]
Me’metal în util [%]
- Natura utilului
- Natura sterilului:
- cu caracter acid (SiO2; SiO2·Al2O3)
- cu caracter bazic (CaO; MgO)
- Conţinutul de elemente dăunătoare
- Starea fizică (granulaţie, grad de dispersie a utilului în steril)
 Bucăţi de minerale
a – utilul bine delimitat de steril;
b – utilul amestecat cu sterilul;
c – sterilul diseminat în util şi util diseminat în steril
Prepararea minereurilor
- metode fizico- mecanice
- metode fizico – chimice
 1. Sfărâmarea
- primară (concasarea) – 500 – 100 mm.
- secundară (granulară) – 30 – 6 mm.
- fină (măcinarea) - 0,2 – 0,3 mm.
 1

CONCASOR CU FĂLCI
1 – falcă fixă 5 – plăci de presiune
2 – falcă mobilă 6 – arbore motor cu excentric
3 – ax de oscilaţie 7 – pană pentru reglarea deschiderii de evacuare
4 – bielă 8 - material
 CONCASOR GIRATORIU
1 – manta conică fixă 5 – lagăr vertical
2 – con de sfărâmare 6 – blindajul mantalei
3 – lagăr sferic 7 – blindajul conului
4 – manşon excentric 8 – dispozitiv antrenare
 1

CONCASOR CU CIOCANE
1 – ax 5 – pâlnia de alimentare
2 – discuri 6 – grătar
3 – bolţuri 7 şi 8 blindaje
4 – ciocane
SCHEMA CONCASORULUI CU CILINDRI
1 – alimentare
2 – evacuare
3 - cilindri
DEZINTEGRATOR
1 – 2 discuri cu bare
3 – bare din oţel dur
 ŞTEAMP
1 – nicovală 5 – săgeată
2 – piuă 7 – camă
3 – ciocan 8 - greutate
4 – material dur
 MOARĂ CHILIANĂ
1 – cilindru 3 – cuvă
2 – ax orizontal 4 – ax vertical de acţionare
SCHEMA MIŞCĂRII BILELOR ÎN
MOARA CU BILE
2.Clasarea
- grătare (se aplică la particule mai mari de 50 mm.)
- ciururi
▪ fixe
▪ mobile (pentru materiale mai mărunte)
- rotative
- oscilante
- vibrante
METODE DE CLASARE VOLUMETRICĂ

a – prin trecere
b – prin refuz
c - combinată
 CLASOR GRAVITAŢIONAL CU APĂ
1 – particulă mare
2 –particulă mică
3. Concentrarea (îmbogăţirea în substanţă utilă)
- gravitaţională
▫ în medii dense
▫ în zeţaj (în curent de apă)
▫ pe mese (aşezarea după densităţi)
- prin flotaţii (diferenţa de tensiune superficială)
- magnetică
 SCHEMA PROCESULUI DE CONCENTRARE PRIN ZEŢAJ
a – schemă de principiu; b – schema aparatului
1 – particulă uşoară 5 – tija pistonului
2 –particulă grea 6 – perete despărţitor
3 – sensul de mişcare al apei 7 – ciur
4 - piston 8 – granule de minereu
 SCHEMA SEPARĂRII MAGNETICE
1 – bandă transportatoare 4 – concentrat
2 – electromagnet 5 - steril
3 -minereu
Materialele mărunte se transformă în bucăţi mai mari prin:
- brichetare  3 – 5 mm.
- peletizarea  0,1 – 0,2 mm.
- aglomerarea  sinterizarea particulelor sub
influenţa căldurii
Fonta de primă fuziune se elaborează într-un cuptor
vertical cu cuvă numit FURNAL.
- Are o funcţionare continuă
- O companie de lucru 6 – 8 ore
Procesul de bază în obţinerea aliajelor feroase îl
reprezintă reducerea oxizilor de fier din minereu.
 SCHEMA DE FUNCŢIONARE A FURNALULUI
1 – aparat de încărcare 6 – CREUZET
2 – GURĂ DE ÎNCĂRCARE 7 – conductă inelară
3 – CUVĂ 8 – aparat de epurare a gazului
4 – PÂNTECE 9 – aparate cowper pentru încălzirea aerului
5 - ETALAJ
A. ÎNCĂRCĂTURA FURNALULUI

1. Minereu de Fe
50-60% se introduc direct în furnal
<50% Fe se supun operaţiei de concentrare

2. Cocs
- este combustibil
- formează CO care reduce oxizii de Fe
- carburează Fe topitobţinându-se fonta brută

3. Fondanţi – uşurează topirea sterilului şi eliminarea

lui în zgură

4. Aer încălzit (instalaţii - cawpere)

PREZENTAREA SCHEMATICĂ A PROCESELOR DIN FURNAL
 SCHEMA FURNALULUI ELECTRIC
1 – electrozi
2 – instalaţie de suflare a gazului în furnal
3 - creuzet
B. PRODUSELE FURNALULUI

1. Fonta de primă fuziune sau fonta brută

2. Zgura topită

3. Gaze de furnal

Fonta brută
- oţeluri
- fonte turnate în piese
SCHEMA DE PRODUCERE A FONTEI DE FURNAL, A OŢELULUI ŞI A PRODUSELOR DIN OŢEL
ŞI FONTĂ ÎN COMBINATELE SIDERURGICE ŞI DE UTILIZARE A ACESTORA ÎN
ÎNTREPRINDERILE CONSTRUCTOARE DE MAŞINI