Sunteți pe pagina 1din 12

ACTIVITATE OPŢIONALĂ

DE
EDUCAŢIE PLASTICĂ

“FORME ŞI CULORI”

ARGUMENT:
Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să
creeze frumosul, să-l descopere sub aspecte noi.
Scoala este primul factor care contribuie în mod organizat la
conturarea personalităţii umane. Activitatea plastică din scoala este foarte
îndrăgită de copii, ei fiind oricum atraşi de culoare, de diversitatea tehnicilor
de lucru, prin care îşi pot dovedi spontaneitatea, creativitatea, pot da frâu
liber imaginaţiei şi fanteziei lor.

1
În Arta plastică, prin realizarea sau admirarea unei lucrări plastice,
artistice se declanşează o mulţime de stări afective, de sentimente care îl
fac pe copil să vibreze în faţa problemelor vieţii.
Educaţia plastică poate introduce frumosul în viaţa de zi cu zi, dezvoltă
sentimente primare, amplifică emoţiile complexe.
Prin intermediul acestui opţional urmărim dezvoltarea şi cultivarea
capacităţilor de a comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa
copiilor, sprijinindu-l atunci când este nevoie pentru a evita o serie de greşeli
care se întâlnesc în lucrările lor şi care diminuează expresivitatea acestora.
Dacă ar exista un manual de Educaţie Plastică, probabil că ar cântări
prea mult în greutate.
Motivul pentru care nu există acest manual este, însă, altul. La Desen
copilul are nevoie doar de hârtie, culori şi imaginaţie (pe care o are din plin la
această vârstă). Sigur că toate acestea sunt orientate, îndrumate în foarte
mare măsură de către educatoare în conformitate cu temele deja stabilite la
domeniul Estetic şi Creativ.
Tehnica de lucru poate fi diversă: în acuarelă, în tempera sau guaşe,
carioca, creioane colorate sau cretă cerată. Tehnica mixtă a colajului
îmbinată cu pictura ajută la formarea deprinderilor motrice în manieră
artistică.
Suportul, de asemenea are o mare importanţă în realizarea lucrărilor şi
estetica acestora. Hârtia este cea mai la îndemână, iar cartonul de diferite
texturi permite diversificarea formelor oferind „ajutor” în realizarea
esteticului. Vasele de ceramică constituie un alt suport pentru pictură şi
dezvoltă deprinderi de ornamentare şi înfrumuseţare a ambientului.
Orice copil foloseşte elemente de limbaj plastic din clipa în care prinde
în mână un instrument de scris…linii, puncte, pete, toate reprezentând
FORMA.
În momentul în care începe să conştientizeze formele, sub îndrumarea
educatorului, va observa că linia poate deveni lată sau îngustă, frântă sau
sinuoasă, întreruptă sau continuă, poate avea culori diferite, lungimi diferite,
toate acestea prin simpla mişcare a unui punct pe suportul de lucru. Va
observa că şi punctul are diferite dimensiuni, iar cercul, oricât de mare ar fi,

2
se numeşte punct…Va şti că noţiunea de „pată” nu înseamnă „greşeală” sau
„inestetic” ci reprezintă aşezarea suprafeţelor de culoare pe un suport plan.
Sub influenţa culorilor, formele devin mai expresive, iar emoţia
transmisă este mai puternică. Pornind de la cele trei culori principale, prin
amestecul lor, copiii vor învăţa că se pot obţine alte culori, secundare,
completându-se astfel paleta imaginaţiei lor.
Activităţile de Educaţie plastică trebuie să fie activităţi de
descoperire, problematizare, creaţie, concretizate în compoziţii şi proiecte-
joc.
Pentru stimularea dorinţei de „cercetare” a culorilor şi formelor am
conceput povestea „Penel cel Creativ” , un scurt text introductiv ce îi ajută
pe copii la realizarea acestor teme, cu eficienţă maximă, dar şi scurte poezii
care descriu realizarea unui conţinut, iar desenul alăturat poeziei va
exemplifica conţinutul respectiv.
Doresc ca precizările pe care le-am făcut, privind temele activităţii de
Educaţie Plastică, să vină atât în ajutorul celor care îndrumă, cât şi în folosul
copiilor.

DURATA: 1 an şcolar.

GRUP ŢINTĂ: copiii din clasa I A

OBIECTIVE GENERALE:
 Cunoaşterea şi utilizarea materialelor şi tehnicilor diferite de lucru,
specifice activităţilor de educaţie plastică;
 Cunoaşterea culorilor primare, a culorilor secundare şi a non-culorilor.
 Deprinderea unor tehnici specifice artei picturale.
 Dezvoltarea capacităţii creatoare a copiilor.

OBIECTIVE CADRU:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,

3
picturi;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elenemte de limbaj
plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţă
socială);
 Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, pictură.
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor,
precum şi despre utilizarea de tehnici de lucru necesare prelucrării acestora,
în scopul realizării unor produse simple.
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică.
 Dezvoltarea simţului practic şi estetic.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 să redea teme plastice specifice desenului;
 să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici
specifice picturii;
 să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme
şi culori în mediul înconjurător;
 să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să
recunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora;
 să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând
materiale şi tehnici diverse alese de ei;
 să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice
concrete;
 să interpreteze liber, creativ lucrările plastice exprimând sentimente
estetice;
 să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupările acestuia (portrete
de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale
oamenilor).
 să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării;
 să efectueze operaţii simple de lucru cu materialele puse la dispoziţie.

4
STRATEGII DIDACTICE:
1. De instruire:
 Explicaţia;
 Demonstraţia;
 Analiza;
 Conversaţia;
 Exerciţiul;
 Munca în echipă;

2. Material didactic:
 Poveşti şi poezii create, hârtie de desen, creioane colorate,
cretă cerată, carioci, acuarele, pensule, farfurii şi pahare de unică folosinţă,
măşti albe din carton, culori de sticlă, forme de plastic pentru vitraliu, hârtie
glasată, ambalaje de flori, pastă de lipit, foarfeci, aracet, diferite obiecte
din ceramică, ouă din polistiren, etc.

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:


 identificarea materialelor de lucru;
 exerciţii de folosire a pensulelor şi a culorilor;
 exerciţii de aşternere a culorilor pe hârtie;
 exerciţii cu pete de culoare;
 să recunoască culorile primare (roşu, galben, albastru), culori
secundare (oranj, verde, violet), nonculori (alb, negru);
 exerciţii de identificare şi obţinere a culorilor secundare;
 exerciţii de obţinere a culorilor calde, a culorilor reci;
 exerciţii de obţinere a griurilor închise şi deschise prin amestecul
de alb şi negru;
 exerciţii de obţinere a tonurilor spre deschis / închis prin
amestecul culorilor cu alb / negru;
 compoziţii cu elemente figurative, în care să se folosească culori
calde şi culori reci;

5
 realizarea unor lucrări în care să folosească punctul, linia, pata
cromatică, forma;
 exerciţii de obţinere a petei de culoare;
 realizarea unei lucrări prin procedeul “colaj”;
 exerciţii de identificare a unor forme interesante în formele
spontane obţinute prin plierea hârtiei;
 exerciţii de folosire a culorilor speciale pentru sticlă;
 exerciţii de obţinere a formelor spontane cu ajutorul cretei cerate,
încălzite apoi cu fierul de călcat.

CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII:
 Pete de culoare;
 Culori primare;
 Culori secundare;
 Culori calde: roşu, galben, portocaliu;
 Culori reci: verde, albastru, violet;
 Nonoculori: alb, negru;
 Tonuri de culori;
 Elemente de limbaj plastic: punctul şi linia;
 Pata de culoare şi forma;
 Tehnici de lucru diferite;
 Forme spontane;
 Structuri naturale.

METODE ŞI TEHNICI DE EVALUARE:


 aprecieri verbale;
 autoevaluarea;
 expunerea lucrărilor;
 participarea la concursuri locale, naţionale şi internaţionale;
 organizarea unei expoziţii de 1 Iunie.

6
BIBLIOGRAFIE:
1. Dascălu, Aurel - “Educaţie plastică în ciclul primar” vol. I, II, Ed.
Polirom, Iaşi, 1997-1998
2. Ilioaia, Maria - “Metodica predării desenului la clasele I-IV”, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
3. Rotaru, Maria; Dumbravă, Maria - “Educaţia plastică în învăţământul
primar”, ed. Ghe. Cartu Alexandru, 1996,
4. Susală, N. Ion - “Culoarea cea de toate zilele”, Ed. Albatros,
Bucureşti, 1982,
5. “Album metodic”, Culegere editată de I.S.J. Bucureşti, 1988,
6. Mihalache, Vasile; Rusescu, Ana - ”Caiet de educaţie plastică clasa I”,
Ed. Aramis, Bucureşti, 2002;
7. Lazăr, Larisa - “De-a culorile” Îndrumător în predarea educaţiei
plastice în ciclul primar, Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 2003,
8. “Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, Bucureşti, 2008

TEMATICĂ ORIENTATIVĂ:

PICTURĂ:

Pictură pe fond colorat:


 Cele patru anotumpuri;
 Copaci;
 Fluturi;
 Flori.

Naturi statice:
7
 Flori în vase de lut;

Portret:
 Portretul lui Moş Nicolae; Moş Crăciun;
 Familia mea;
 Autoportret, Prietenul meu;
 Portretul mamei;
 Portretul d-nei educatoare.

Compoziţii:
 La grădina zoologică;
 La cules;
 La bunici;
 Suntem gâze;
 Scenă din poveste;
 De unde vine Moş Crăciun?
 O, brad frumos;
 Carnaval;
 La teatru de păpuşi;
 La circ;
 În parc;
 Animalul meu preferat;

ARTĂ DECORATIVĂ:

Sărbătoarea Crăciunului:
 Sacul lui Moş Nicolae;
 Podoabe pentru brad – vitraliu (forme de plastic);
 Felicitări de Crăciun –tehnica colajului;

Primăvara:
 Copaci – colaj cu textile, seminţe, piele;
 Felicitări pentru ziua mamei – colaj sau panou decorativ;

8
 Decoraţii pe obiecte de unica folosinţă (farfurii şi padare de carton şi
plastic de unică folosinţă);
 Măşti pentru carnaval (din carton);
 Ouă de Paşti (din lut sau polistiren);
 Animale, jucării – vitraliu (forme de plastic);
 Lucrări colective pe diferite teme.

ANEXA 1:
Vă salut, copii voinici!

Sunt Penel cel Creativ şi… deşi sunt mititel sunt şi vrednic şi activ.
Locuiesc într-un castel şi, deşi-mi zice Penel, tare-s trist şi supărat că-i
castelul dărâmat. Să vă spun ce s–a-ntâmplat:
Nu demult, artist cum sunt, mi-am cules raze din soare şi petalele din
flori. Ştiţi ce-am preparat? Culori!
Şapte raze-am împletit: roşu - foc, oranj de soare, galben - spic şi
verde - mare, cu albastrul cer deschis, indigoul de cerneală, violetul cel de
vis… şapte raze-am împletit, nu-i aşa că-s iscusit?

9
Am ales din ele trei, ne-mpletite, dragii mei. Roşu, galbenul, albastru,
cele trei raze de soare răspândite în petale, iată, culori principale.
Apoi, două câte două, cu drag iar le-am împletit şi cu pânze colorate
tot castelul l-am gătit, verde - oranj şi violet (am notat reţeta lor chiar aici
pe un caiet).
Pe pereţi şi pe podele şi-n petalele de flori, lumea toată admira
minunatele culori.
Când…aşa pe negândite, înteţindu-şi morile, a venit un vânt năprasnic
şi-a furat culorile…
Tare-s trist şi plâng de zor strigând după ajutor!
Dragi copii! Să încercaţi de vreţi să mă ajutaţi, să redecorez cu spor
castelul multicolor. Veţi vedea, nu-i greu deloc, totul e un simplu joc. Şi voi fi
mereu aproape să vă ofer îndrumare, astfel ca picturile să pară rupte din
soare!
Pas cu pas, munca mea toată, fiece culoare-mparte, vi le las spre
îndrumare, toate în această carte. E o carte cu „reţete” şi idei despre
culoare ca să-mi decoraţi castelul şi să n–aibă-asemănare. Ca apoi, cu toţi
voioşi, o petrecere să facem, să dansăm cu florile, cu toate culorile, printre
puncte, linii, pete, să ne distrăm pe-ndelete.
Spor la treabă, dragi voinici, eu voi fi cu voi aici!

Semnează: Penel cel Creativ

10
Linia
Punctul
Pune punctul pe hârtie
Curcubeul fermecat Şi porneşte la plimbare.
Ce s-arată după ploaie Cu creionul,
Se aşeză în vopsele Fă modelul de pe ie,
Şi-n desenul de pe foaie. Dintr-o parte-n alta-a foii
Însă pensula, săraca, Linii drepte, ondulate,
Beată de-atâtea culori Întrerupte şi zimţate,
Îşi moaie codiţa-n apă: Una roşie, alta neagră,
Vrea să deseneze flori! Plină fie coala-ntreagă.
Nu observă pensula
Ca-i întoarsă, vai de ea!
Şi în loc de câmp cu spice
Şi cu maci roşii în iarbă,
I-a ieşit un câmp de puncte Roşu – Verde
Răspândite-n foaia dalbă.
Din creion învârte cercuri
Potrivite, mari, mărunte.
- Fii cu grijă!
- De ce oare?
Culori calde, culori reci Fiecare cerc în parte
Vrea să semene c-o floare!
Uf! Ce frig e! Şi ce floare? Cum e macul
Hai în casă! Într-un lan întins de spice.
Ceru-i gri, iarna-i albastră, - Eu nu vreau să stau în galben!
Brazii verzi din munţi (Roşie o floare zice).
Nu ştiu că din greul ger albastru - Printre noi pajişti aduceţi
Vor ajunge împăraţi Cum e firul ierbii verde.
Lângă focul auriu! Şi, îndată, foaia albă
Într-o pajişte se pierde...

11
Albastru – Portocaliu

Să aşezi în dans de linii Cât e foaia-n lung şi-n lat


Din paleta de culori Desenează un pătrat,
Hore prinse-n cerc albastru Şi-n pătrat un alt pătrat;
Stele, romburi, forme, flori (dar mai mic şi mai “lucrat”).
Şi figuri cum nu-ntâlneşti Apoi altul tot mai mic
Numa-n cartea de poveşti. Până nu mai e nimic.
Şi de vrei să iasă bine, Loc unde să pui creionul,
- Zice pata de culoare- (alţi copii cântă, dau tonul!)
Împleteşte roşu, galben, Şi mai simplu: colorează,
Iar în spaţiile albe Umple spaţiile rămase
Raze vesele de soare... Unul mov şi altul galben,
Ca eşarfa de mătase!

Galben – violet

12

S-ar putea să vă placă și