Adjectivul

I. Def. : Adjectivul este partea de vorbire flexibilă care arată o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire calitativă sau cantitativă a unui
obiect ( a se în elege substantiv sau substitut-pronume/numeral), cu care se acordă.

II. Clasificare :
A. după structură:
- adjective simple: mic, mare, frumos, urât, roz, bun, rece etc.
- adjective compuse: cumsecade, binevoitor etc.
B. după flexiune:
a) adjective variabile ( îșire calitativă sau cantitativă a unuii schimbă forma în func ie de număr șire calitativă sau cantitativă a unuii gen):
- cu 2 forme ( mare – pt masc șire calitativă sau cantitativă a unuii fem sg /mari – pt masc șire calitativă sau cantitativă a unuii fem plr)
-cu 3 forme ( mic- masc sg /mică – fem sg /mici – masc șire calitativă sau cantitativă a unuii fem sg șire calitativă sau cantitativă a unuii plr)
-cu 4 forme ( frumos- masc sg / frumoasă – fem sg / frumoșire calitativă sau cantitativă a unuii – masc plr / frumoase – fem plr)
b) adjective invariabile ( nu îșire calitativă sau cantitativă a unuii schimbă forma, folosind-o pe aceeașire calitativă sau cantitativă a unuii atât la masc sg șire calitativă sau cantitativă a unuii plr, cât șire calitativă sau cantitativă a unuii la fem
sg șire calitativă sau cantitativă a unuii plr) : atroce, eficace, lila, oliv, propice, precoce, cumsecade etc.
C. !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
a) adjectivul propriu-zis este cel care exprimă o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire cantitativă sau calitativă a obiectului: bun,
rău, frumos, gingașire calitativă sau cantitativă a unui etc.
b) *adjectivul provenit din verb la participiu: când verbul la participiu stă pe langă un substantiv, cu
care se acordă în gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz, devine adjectiv provenit din verb la participiu

ATENȚIE!!!!!!IE!!!!!!
1) VERBUL LA PARTICIPIU:
El a citit o carte. - în acest caz, citit este verb la participiu șire calitativă sau cantitativă a unuii intră în structura timpului perfect
compus, al modului indicativ, fără să aibă singur func ie sintactică. !!!!!!! Func ia sintactică de predicat
verbal o îndeplineșire calitativă sau cantitativă a unuite verbul a citit, verb la mod indicativ, timp perfect compus!!!!!!!!!
2) ADJECTIVUL PROVENIT DIN VERB LA PARTICIPIU:
 Romanul citit mi-a plăcut mult. - în acest caz, citit determină (stă pe langă ) substantivul
romanul, cu care se acordă în gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz, devenind adjectiv provenit din verb la participiu, cu
func ia sintactică de atribut adj.
Rareori, adjectivul provenit din verb la participiu îndeplineșire calitativă sau cantitativă a unuite func ia sintactică de nume
predicativ
ex: Pomii sunt ninșii.

*adjectivul provenit din verb la gerunziu: când verbul la gerunziu stă pe langă un substantiv, cu
care se acordă în gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz, devine adjectiv provenit din verb la gerunziu ( coșire calitativă sau cantitativă a unuiurile fumegând e –
gerunziu acordat)
d) adjectivul provenit din adverb: când un adverb stă pe lângă un subsstantiv cu care se acordă în
gen, nr, caz, acesta devine adj.
El este un bărbat bine.

D. Locu iunea adjectivală

Locuţiunea adjectivală este grupul unitar de cuvinte care este sinonim cu un adjectiv șire calitativă sau cantitativă a unuii se
comportă în propoziţie ca adjectivul. Locuţiunile adjectivale pot avea grade de comparaţie.
Ex:
cu nasul pe sus = încrezut
de treabă = bun

III. Flexiunea adjectivului

- îșire calitativă sau cantitativă a unuii schimbă forma după gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz, pe care le împrumută de la substantivul determinat, având
func ia sintactică ( rol în propozi ie) de atribut adjectival
ex: Fata frumoasă aleargă.
frumoasă= adjectiv propriu-zis, se acordă în genr, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz cu substantivul fata – gen fem, nr sg, caz
N, At. Adj.
-dacă are func ia de nume predicativ, adjectivul este întotdeauna în cazul nominativ, pe lângă un verb
copulativ șire calitativă sau cantitativă a unuii se acordă cu subiectul
ex: Ea/Fata/Prima este frumoasă.
frumoasă = adjectiv propriu-zis, se acordă în gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz cu subiectul ea/fata/prima – gen fem, nr
sg, caz N, NP
IV. Gradele de compara ie
!!! sunt forme ale adjectivului care arată că o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire poate exista în diferite grade de intensitate la mai
multe obiecte, sau la acelașire calitativă sau cantitativă a unuii obiect, dar în împrejurări diferite.

A. gradul pozitiv – arată o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire a unui obiect, fără a o raporta la altceva
ex : ( copil ) harnic, frumos, atent
B. gradul comparativ – arată că o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire poate exista în grade diferite
a) de superioritate: mai + adjectiv ( harnic, frumos, atent)
b) de egalitate: la fel de/ tot așire calitativă sau cantitativă a unuia de/ tot atât de/ deopotrivă de + adjectiv ( harnic, frumos, atent)
c) de inferioritate: mai+ pu in + adjectiv ( harnic, frumos, atent)
C. gradul superlativ – arată că o însușire calitativă sau cantitativă a unuiire există în cel mai înalt sau în cel mai scăzut grad:
1. gradul superlativ relativ:
a) de superioritate: cel (masc sg) /cea (fem sg) /cei ( masc plr) /cele ( fem plr) + mai + adjectiv ( harnic,
frumos, atent)
b) de inferioritate: cel (masc sg) /cea (fem sg) /cei ( masc plr) /cele ( fem plr) + mai + pu in + adjectiv (
harnic, frumos, atent )

2. gradul superlativ absolut

a) de superioritate : foarte/ tare / prea + adjectiv ( harnic, frumos, atent)
b) de inferioritate: foarte/tare/prea + pu in + adjectiv ( harnic, frumos, atent)

!!!!!!!!!!!! când intră în alcătuirea gradului superlativ relativ, cel/cea/cei/cele = articole demonstrative
!!!!!!!!!!!! mai/puțin/foarte/tare/prea = adverbein/foarte/tare/prea = adverbe

*** Mijloace expresive de redare a superlativului absolut:

- adverbe legate de adjectiv prin prepozi ia DE : așire calitativă sau cantitativă a unuia de/ grozav de / nemaipomenit de/ atât de etc
frumos
- verbe la supin puse după adjectiv: frumos de speriat
- grupuri locu ionale: din cale afară de/ cu totul șire calitativă sau cantitativă a unuii cu totul etc + adj ( frumos)
- adjective puse înaintea adjectivului șire calitativă sau cantitativă a unuii legate prin prepozi ia DE: putred de bogat
- adverbe provenite din substantive: sănătos tun, frumoasă foc etc
- adverbele CE șire calitativă sau cantitativă a unuii CÂT în enun uri exclamative: CE frumos!
- repetarea adjectivului: mic-mic
- repetarea unei vocale/ consoane: miiiiiiiiiiic, rrrrrrrrrrrrrrrrrău
- silabisirea adjectivului: fru-mos
- cu prefixe: ultramodern
- cu sufixe: rarisim

!!!!!!!!!!!!! Există adjective care nu au grade de comparaţie, pentru că:

•sunt la origine, în limba latină, comparative sau superlative: superior, maxim, anterior,
suprem, extrem etc.;
•însușiirea este negradabilă: viu, mort, complet, veșinic, unic, principal, întreg etc.;
•sensul cuvântului nu permite comparaţia: acvatic, biologic, petrolifer etc.

V. Posibilită i combinatorii ale adjectivului :

A. ADJECTIVUL ADJUNCT
- în calitate de adjunct, adjectivul are funcţia sintactică de:
a) atribut adjectival, în grupul nominal – când adjectivul determină ( stă pe lângă) un substantiv sau
un substitut, cu care se acordă în gen, nr, caz, îndeplineșire calitativă sau cantitativă a unuite func ia sintactică de atribut adj.
Ex: Copilul harnic înva ă.
b) nume predicativ, în grupul verbal – când adjectivul determină un verb copulativ ( a fi, a deveni, a
ajunge, a se face, a ieșire calitativă sau cantitativă a unuii, a însemna, a părea, a rămâne), el se acordă în gen, nr șire calitativă sau cantitativă a unuii caz cu subiectul șire calitativă sau cantitativă a unuii
îndeplineșire calitativă sau cantitativă a unuite func ia sintactică de nume predicativ
ex: El este harnic.
B. ADJECTIVUL CENTRU
- în calitate de centru, adjectivul are dublu rol, putând fi, în acelașire calitativă sau cantitativă a unuii timp, adjunct șire calitativă sau cantitativă a unuii centru;
- în calitate de centru, adjectivul poate fi determinat de:
a) CP: El este plin de grji.
b) CI: Ea este recunoscătoare părinților ilor săi.
c) CL: Echipa câșire calitativă sau cantitativă a unuitigătoare la Craiova a fost aplaudată.
d) CT: Echipa câstigătoare anul trecut a primit ca premiu o vacan ă.
e) CM: El este un om frumos sufleteștete.
f) CZ: Ana este slabă de nemâncată.
g) CS: Este atentă pentru a lua notă mare.
VI. Topica adjectivului ADJUNCT ( locul în propozi ie)
a) de obicei, adjectivul stă după substantivul pe care îl determină, îndeplinind f.s. de at adj
ex: copil harnic, fată frumoasă, tablou încântător etc
b) adjectivul cu f.s. de at adj poate sta șire calitativă sau cantitativă a unuii în fa a substantivului pe care îl determină; în acest caz, el
preia/poartă articolul substantivului, fără să îșire calitativă sau cantitativă a unuii schimbe valoarea morfologică ( el ramâne adjectiv, iar
despre substantiv putem spune ca este articulat)
ex: harnicul copil, frumoasa fată, încântătorul tablou etc
c) adjectivul cu f.s. de nume predicativ stă, de obicei, după verbul copulativ
ex: el este harnic, ea este frumoasă etc.
d) adjectivul cu f.s de nume predicativ poate sta în fa a verbului copulativ, situa ie în care subiectul stă
după predicatul nominal format din NP + vb cop
ex. Harnic este copilul.
e) există șire calitativă sau cantitativă a unuii situa ii în care adjectivul determină o formă verbală nepersonală ( gerunziu, infinitiv etc) cu
valoare copulativă; atunci, adjectivul are func ia sintactică de nume predicativ șire calitativă sau cantitativă a unuii poate sta:
- înaintea verbului copulativ: Harnic fiind, copilul te-a ajutat.
-după verbul copulativ: Fiind harnic, copilul te-a ajutat.
VII. Model de analiză morfo-sintactică ( parte de vorbire,......,func ie sintactică)
Fata frumoasă aleargă.
Ex: frumoasă = adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme flexionare ( frumos, frumoasă, frumo șire calitativă sau cantitativă a unuii,
frumoase), se acordă în gen, număr, caz cu substantivul fata – fem, sg, caz N-, gradul pozitiv, func ie
sintactică ( rol în propozi ie) de atribut adjectival
Cele mai citite căr i sunt romanele poli iste.
Ex: cele mai citite = adjectiv provenit din verb la participiu, variabil cu 4 forme flexionare, se acordă în
gen, număr, caz cu substantivul cărților i – fem, plr, caz N -, gradul superlativ relativ de superioritate,
func ie sintactică ( rol în propozi ie ) de atribut adjectival
El este bun.
Ex: bun = adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme flexionare, se acordă în gen, nr, caz cu subiectul el -
masc, sg, N -, gradul pozitiv, func ie sintactică ( rol în propozi ie ) de nume predicativ, pe lângă verbul
copulativ este, alături de care formează predicatul nominal ( este bun)