Universitatea ” Lucian Blaga” Sibiu

Facultatea de DREPT- IDFR master

Administrație publică europeană I

Protecția Internațională a Drepturilor Omului

1
 Considerând că recunoaşterea demnităţii inerente tuturor membrilor familiei umane
şi a drepturilor lor egale şi inalienabile constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în
lume, considerând că ignorarea şi dispreţuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie
care revoltă conştiinţa omenirii şi că făurirea unei lumi în care fiinţele umane se vor bucura
de libertatea cuvântului şi a convingerilor şi vor fi eliberate de teamă şi mizerie a fost
proclamată drept cea mai înaltă aspiraţie a oamenilor, considerând că este esenţial ca
drepturile omului să fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul să nu fie silit să recurgă,
ca soluţie extremă, la revoltă împotriva tiraniei şi asupririi, considerând că este esenţial a se
încuraja dezvoltarea relaţiilor prieteneşti între naţiuni, considerând că în cartă popoarele
organizaţiei naţiunilor unite au proclamat din nou credinţa lor în drepturile fundamentale
ale omului, în demnitatea şi în valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru bărbaţi şi
femei şi că au hotărât să favorizeze progresul social şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în
cadrul unei libertăţi mai mari, considerând că statele membre s-au angajat să promoveze în
colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite respectul universal şi efectiv faţă de drepturile
omului şi libertăţile fundamentale, precum şi respectarea lor universală şi efectivă,
considerând că o concepţie comună despre aceste drepturi şi libertăţi este de cea mai mare
importanţă pentru realizarea deplină a acestui angajament,* a fost proclamată declaraţia
universală a drepturilor omului, ca ideal comun spre care trebuie să tindă toate popoarele şi
toate naţiunile, pentru ca toate persoanele şi toate organele societăţii să se străduiască, ca
prin învăţătură şi educaţie să dezvolte respectul pentru aceste drepturi şi liberţăţi şi să
asigure prin măsuri progresive, de ordin naţional şi internaţional, recunoaşterea şi aplicarea
lor universală şi efectivă, atât în sânul popoarelor statelor membre, cât şi al celor din
teritoriile aflate sub jurisdicţia lor.

Mecanismul de evaluare periodică ONU este un mecanism unic de evaluare a

progresului în domeniul drepturilor omului în toate statele membre ale Organizației
Națiunilor Unite (ONU). Acest mecanism a fost creat în anul 2006 de către Consiliul ONU
pentru Drepturile Omului (CDO). Universal periodic review-upr este singurul mecanism
global care examinează situația drepturilor omului în toate statele membre ale națiunilor
unite și, totodată, un proces unic, ce presupune o revizuire periodică a situației drepturilor
omului din toate cele 193 de state membre ale organizației națiunilor unite, în care statele

1
 își oferă reciproc recomandări constructive legate de drepturile omului, contribuind astfel la
îmbunătățiri concrete ale drepturilor omului în lumea întreagă.

Toate statele membre ONU au posibilitatea să prezinte ce au făcut la nivel național

pentru a îmbunătăți situația în domeniul drepturile omului și ce le mai rămâne de făcut.
Prin acest mecanism, statelor li se oferă posibilitatea de a declara acțiunile pe care le-au
luat în scopul îmbunătățirii situației drepturilor omului în țările lor și pentru a depăși
provocările cu privire la drepturile omului. Upr include, de asemenea, un sistem de
distribuire al celor mai bune practici privind drepturile omului în întreaga lume.
Upr îşi propune să promoveze, să susțină și să extindă promovarea și protecția
drepturilor omului pe teren. Pentru atingerea acestui obiectiv, upr procedează la evaluarea
progreselor/ activităţii statelor în domeniul drepturilor omului şi a încalcărilor drepturilor
omului ori de căte ori acestea au loc. Upr își propune, de asemenea, să ofere asistență
tehnică statelor și să le sporească capacitatea de a face față în mod eficient provocărilor
legate de drepturile omului și de a împărtăși cele mai bune practici în domeniul drepturilor
omului, între statele și alte părți interesate.
Procesul upr include cinci pași:
- prezentarea unui raport național de către țara în curs de examinare;
- o înfățișare în fața grupului de lucru pentru revizuirea periodică universală a consiliului
pentru drepturile omului, moment în care alte țări pun întrebări și fac recomandări țării în
curs de examinare;
- adoptarea raportului grupului de lucru care include un rezumat al discuției și recomandările
făcute de alte state;
- prezentarea unui răspuns oficial cu privire la recomandările care indică ce recomandări
acceptă țara supusă examinării și pe care nu o acceptă(note); și
- adoptarea rezultatului revizuirii de către consiliul națiunilor unite pentru drepturile omului
Revizuirile sunt efectuate de către grupul de lucru al upr, format din cei 47 de membri
ai consiliului pentru drepturile omului. Fiecare revizuire a statului este asistată de un grup de
trei state, cunoscut sub numele de "troika", care servesc drept raportori. Troika poate grupa
probleme sau întrebări care să fie discutate cu statul în curs de examinare pentru a se asigura
că dialogul interactiv are loc într-o manieră ordonată. Sunt discutate: cadrul intern privind

1
drepturile omului, măsurile luate pentru a promova și proteja drepturile omului în țară,
problemele legate de drepturile omului și măsurile luate pentru remedierea încălcărilor
acestora.
Ong-urile au posibilitatea de a furniza informații ce pot fi adăugate la raport. Acestea
pot fi menționate de către oricare dintre statele care participă la discuția interactivă în timpul
revizuirii la reuniunea grupului de lucru. Ong-urile pot participa la sesiunile grupului de lucru
upr și pot face declarații la sesiunea ordinară a consiliului pentru drepturile omului atunci
când sunt luate în considerare rezultatele examinărilor de stat. Biroul înaltului comisar ONU
pentru drepturile omului a lansat "ghidul tehnic pentru prezentarea părților interesate".
Documentele pe care se bazează analiza sunt: informațiile furnizate de statul în curs de
examinare, care pot lua forma unui "raport național"; informațiile conținute în rapoartele
experților și grupurilor independente în materie de drepturile omului și alte entități ale ONU;
informații de la alte părți interesate, inclusiv instituțiile naționale pentru drepturile omului și
organizațiile neguvernamentale.
În urma revizuirii de către grupul de lucru, un raport este pregătit de către troika, cu
implicarea statului în curs de revizuire și asistență din partea biroului înaltului comisar ONU
pentru drepturile omului (ohchr). Acest raport, denumit "raportul final", oferă un rezumat al
discuției care cuprinde întrebările, comentariile și recomandările
formulate de state către țara în curs de revizuire, precum și răspunsurile statului revizuit.
Statul revizuit are posibilitatea de a face comentarii preliminare cu privire la
recomandări, alegând să le accepte sau să le noteze. Atât recomandările acceptate, cât și cele
consemnate sunt incluse în raport. După ce raportul a fost adoptat, pot fi făcute modificări de
redactare ale raportului de către state pe propriile declarații în următoarele două săptămâni.
Raportul trebuie apoi adoptat în sesiunea plenară a consiliului pentru drepturile omului. În
timpul sesiunii plenare, statul examinat poate răspunde la întrebări și probleme care nu au
fost abordate în mod suficient în cadrul grupului de lucru și pot răspunde la recomandările
formulate de statele în timpul revizuirii.
Responsabilitatea principală a statului este cea de a pune în aplicare recomandările
conținute în rezultatul (raportul) final. Upr asigură că toate țările sunt responsabile atât în caz
de progres, cât și în caz de eșec în implementarea acestor recomandări. Comunitatea
internațională va contribui la punerea în aplicare a recomandărilor și concluziilor privind

1
consolidarea capacităților și asistența tehnică prin consultarea țarii în cauză. Consiliul va
aborda cazurile în care statele nu cooperează, dacă se consideră a fi o măsură necesară.
Consiliul pentru drepturile omului decide cu privire la măsurile pe care ar trebui să le ia
în caz de necooperare a unui stat cu upr.
Evaluarea are loc în baza raportului național elaborat de către Guvern, informației
transmise de către mecanismele, procedurile speciale și agențiile ONU și rapoartelor
alternative ale societății civile și instituțiilor naționale pentru drepturile omului.

Statul deține responsabilitatea primară de a implementa recomandările EPU. La

următoarea sesiune EPU statul este obligat să raporteze asupra gradului de implementare a
recomandărilor.

Statul este responsabil de implementarea recomandărilor la nivel național, cu suportul

și în colaborare cu donatorii externi, societatea civilă, instituțiile pentru drepturile omului;

Implementarea recomandărilor se poate face prin diferite metode și instrumente, cum ar

fi includerea acestora în politicile publice naționale, legi etc.

Societatea civilă și instituțiile pentru drepturile omului contribuie atât la implementarea

recomandărilor, cât și la monitorizarea și evaluarea acestora;

combaterea discriminării, inclusiv crimelor de ură și prejudecată

protecția drepturilor femeilor

protecția drepturilor minorităților

combaterea torturii și relelor tratamente

combaterea traficului de ființe umane

protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități

consolidarea instituțiilor naționale pentru protecția drepturilor omului

apărarea drepturilor copiilor

Să elaboreze și să implementeze eficient o strategie națională/plan de acțiuni pentru

protecția drepturilor omului, prin: Crearea unui mecanism național de coordonare și
monitorizare.

1
Să consolideze independența, autonomia și funcționalitatea instituțiilor naționale pentru
drepturile omului, prin:

Să combată toate formele de discriminare, atât la nivel legislativ cât și practic, în special:

Să combată tortuta și relele tratamente, prin:

Să protejeze drepturile persoanelor cu dizabilități, prin:

Să protejeze drepturile minorităților naționale și etnice, prin:

Să combată toate formele de violență împotriva femeilor și violență domestică, prin:

Să asigure egalitatea de gen, prin:

Să protejeze drepturile copiilor și să combată orice formă de abuz și exploatare a acestora,

prin:

Să combată traficul de ființe umane, prin:

Să consolideze sectorul justiției, prin:

Combaterea corupției și promovarea transparenței proceselor legale;

Transparență în numirea și promovarea judecătorilor, bazată pe merite;

Implementarea efectivă a strategiei de reformă a justiției;

Asigurarea imparțialității sistemului de justiție.

Să asigure dreptul la informare și libertatea exprimării, prin:

Să asigure protecția apărătorilor drepturilor omului, prin:

Să reducă sărăcia sub toate formele sale, prin: