C7_Mk_17.11.

2023
2.2 Funcția de organizare

Organizarea presupune să existe condițiile necesare pentru realizarea

obiectivelor. 2.2.1.1 Tipuri de obiective

Obiectivele organizației în funcţie de sfera de cuprindere şi importanţă, pot fi:

(i) obiective de bază/ fundamentale/ generale;
(ii) obiective principale;
(iii) obiective secundare;
(iv) obiective specifice;
(v) obiective individuale.

Mai jos este realizată o fișă de lucru, cu un exemplu de la aplicația Copii în cadru, unde au fost
descrise aceste cinci tipuri de obiective.

Fișa de lucru
Obiective de Obiective Obiective Obiective Obiective
Bază/ Principale Secundare Specifice Individuale
Fundamentale (OP) (OSec) (OSp) (OI)
(OB/OF)

OF - se stabilesc la OP - sunt părţi OSec - sunt OSp - se referă OI - se referă la

nivelul unei ale OF, iar la părţi ale OP și la lucrările şi sarcinile
organizaţii şi realizarea lor au o definire acţiunile concrete
exprimă participă un concretă, iar la întreprinse stabilite fiecărui
principalele scopuri număr mare de realizarea lor pentru salariat
ale organizaţiei salariaţi, care participă salariaţi realizarea OP (v.Structura
organizatorică)
execută procese care execută și OSec
de muncă procese de
importante muncă restrânse

EVOLUȚIA 1.Structura 1.1 Anotimpuri 1.1.1 Planeta Departamen

anului școlar tul .......
COPILULUI 1.2 1.1.2
ÎN IMAGINI
1.3 1.1.3
(vârsta 3- 6 ani)
... ...

2.Sărbători/ 2.1 Tematici 2.1.1 Creație/ Departament

evenimente pt sarbători/ Personalizare ul creație
specifice din evenimente
anul școlar
2.2 2.1.2

2.3 2.1.3

... ...

3.Fidelizarea 3.1 Calitatea 3.1.1 Calitaea Departament

familiei propuselor/ materialeor / ul comercial
seviciilor Furnizori de (Marketing,
materie primă Aprovizionare
 3.2 3.1.2 a, Vânzările)

3.3 3.1.3

.... ...

1 – OB / OF n - OP x - OSec y - OSp z - OI
(pt. aplicația voastră)

2.2.2.1 Deficiențe majore ale organizării:

(1) Reducerea organizării la structurile organizatorice;
(2) Abordarea preferențială a organizării producției și a muncii, neglijându-se în cea mai mare
parte a cazurilor organizarea managerială;
(3) Rămânerea în urmă a organizării față de necesitățile sistemului socioeconomic la care se
referă, ca de exemplu:
- cultura organizației, care poate fi orientată insuficient spre susținerea și promovarea noului în
respectivul domeniu;
- nesincronizările dintre interesele și competența celor care le promovează și le apară, care, de regulă,
sunt managerii;
- manifestarea vizibilă a principiului lui Peter, conform căruia ”În orice ierarhie, fiecare salariat are
tendința de a urca până la nivelul său maxim de incompetență.” [4]
- maniferstarea legi lui Parkinson, respectiv legea dilatării muncii. „Munca se extinde astfel încât să
umple timpul disponibil pentru finalizarea ei”.[5] Se aplică uneori creșterii birocrației într-o organizație.

(3) Rămânerea în urmă a organizării față de necesitățile sistemului socioeconomic la care se

referă, ca de exemplu: cultura organizației, care poate fi orientată insuficient spre susținerea și
promovarea noului în respectivul domeniu.
Cultura organizației
De regulă, organizațiile pe care le apreciați au o cultură internă care susține respectiva performanță.
Cultura organizației poate fi influență de factorii următori:
✓ istorie;
✓ tipul de produs / serviciu;
✓ piață;
✓ tehnologie;
✓ strategie;
✓ tipul angajaților;
✓ stilul de conducere;
✓ cultura națională;
✓ etc.
Cultura organizațională influențează modul în care oamenii interacționează, contextul în care este
creată cunoașterea, rezistența pe care o vor avea față de anumite schimbări și, în final, modul în care se
împărtășesc cunoștințe.
Cultura organizațională cuprinde: (1) viziunea organizației; (2) valorile organizație; și (3)
comportamente ale membrilor organizației, care contribuie la mediul social și psihic unic al unei
afaceri.

Când vorbim de valorile unei organizații ne referim la valorile de bază ale respectivei organizații,
care ar trebui să fie aceleași pe toată durata existenței organizației, respectiv ar trebui să exprime
comportamente care pot fi păstrate indiferent de schimbările pieței.

Exemple de valori de bază

Sony:
– dezvoltarea și promovarea culturii japoneze;
– spiritul de inițiativă;
– capacitatea și creativitatea individuală.
Toyota Way:
– respect;
– munca în echipă;
– îmbunătățirea continuă.
Valorile de bază trebuie să fie cât mai simplu exprimate. De regulă, o organizație are maximum
cinci valori de bază.
(3) Rămânerea în urmă a organizării față de necesitățile sistemului socioeconomic la care se
referă, ca de exemplu: nesincronizările dintre interesele și competența celor care le promovează și le
apară, care, de regulă, sunt managerii.

O altă deficiență majoră ale organizării o reprezintă competența.

Competența poate conține:

(1) cunoștințe → de specialitate etc.
(2) deprinderi/ abilități → de comunicare etc.
(3) atitudine → demonstrarea practică/ convingerea (a se vedea cerințele pieței muncii).

Prin urmare, funcția de organizare cuprinde ansamblul acțiunilor prin care se constituie sistemul
conducător, sistemul condus și sistemul legăturilor dintre acestea (v. Compartimentarea) pentru
realizarea obiectivelor.

Diminuarea deficiențelor majore ale organizării:

(1) conceperea și realizarea unor sisteme informaționale și structuri organizatorice dinamice,
flexibile și eficiente;
(2) reconsiderarea rolului organizării procesuale și, în general, al proceselor, ca punct de pornire în
remodelarea organizatorică;
(3) conturarea și promovarea unor metodologii și proiectarea sau reproiectarea managementului și a
fiecărei componente a acestuia;
(4) reconsiderarea compartimentului de ”organizare managerială”.

3. Entitățile care pot să facă obiectul marketingului

Profesioniștii din domeniu pot fi implicați în marketingul următoarelor entități:

➢ produse/ bunuri;
➢ servicii;
➢ experiențe;
➢ evenimente;
➢ persoane;
➢ locuri;
➢ proprietăți;
➢ organizații;
➢ informații;
➢ idei;
➢ etc.
 ➢ Bunurile materiale/ produsele constituie partea cea mai însemnată a eforturilor de producție și
de marketing din majoritatea țărilor.

➢ Servicii - pe măsură ce economia unei țări progresează, o parte tot mai mare a activităților sale
se concentrează pe furnizarea de servicii.
De exemplu, economia Statelor Unite constă dintr-o combinație de aproximativ 70 % servicii și 30 %
bunuri (în categoria serviciilor intră activitatea companiilor aeriene de pasageri, a hotelurilor, a
firmelor care închiriază mașini, a saloanelor de coafură și de cosmetică, a celor care prestează servicii
de reparații și întreținere, precum și a specialiștilor care lucrează ca angajați ai firmelor sau ca
prestatori pe bază de contract, cum ar fi contabili, specialiști bancari, juriști, ingineri, doctori,
programatori de calculatoare, consultanți etc.).

Multe oferte de piață constau dintr-o combinație variabilă de bunuri/ produse și servicii.
➢ Evenimente:
✓ târguri;
✓ expoziții;
✓ spectacole;
✓ aniversări (ale firmelor etc.);
✓ olimpiadele;
✓ cupele mondiale;
✓ etc.

➢ Experiențe - o firmă poate să creeze, să regizeze și să ofere experiențe, prin aranjarea mai multor
servicii și produse.
Exemple:
✓ tărâmul magic al companiei Walt Disney World - clienții vizitează o lume populată cu
personaje de basm, o corabie de pirați sau o casă bântuită de fantome.
✓ localul Hard Rock Café, unde clienții pot să savureze mâncarea sau să asculte o formație
muzicală care concertează „pe viu“;
✓ să-ți petreci o săptămână într-o tabără de baseball unde poți juca alături de foste glorii ale
acestui sport;
✓ să plătești pentru a dirija timp de cinci minute o orchestră simfonică;
✓ să plătești pentru a urca pe Muntele Everest.1

➢ Persoane - marketingul celebrităților a devenit o afacere importantă.

De regulă, starurile de cinema au un agent care le reprezintă, un impresar personal și legături strânse
cu o agenție de relații publice.
Artiști, muzicieni, directori de firme, medici, avocați și finanțiști renumiți, precum și alți practicanți ai
unor profesii de specialitate apelează la ajutorul marketerilor specializați în exploatarea celebrității.5

Consultantul de management Tom Peters, el însuși un maestru al autopromovării comerciale, a sfătuit

pe toată lumea să devină „o marcă“.
Marketing al propriei persoane: Madonna, Oprah Winfrey, Rolling Stones, Aerosmith și Michael
Jordan.

➢ Locuri - orașe, state, regiuni și întregi națiuni – concurează activ pentru a atrage turiști, fabrici,
sedii de firme și locuitori noi.1
Locurile pot fi promovate de:
✓ specialiștii în dezvoltare economică;
✓ agențiile imobiliare;
✓ băncile comerciale;
✓ asociațiile de afaceri locale;
 ✓ agențiile de publicitate;
✓ agențiile de relații publice;
✓ etc.

Primăriile unor orașe (Indianapolis, Charlotte sau Raleigh-Durham) îi curtează susținut pe tinerii
între 20 și 29 de ani, prin reclame, relații publice și alte comunicații, pentru a-și ajuta industriile
de înaltă tehnologie să crească și pentru a stimula spiritul întreprinzător.
Orașul Louisville din Kentucky cheltuiește anual un milion de dolari pe e-mailuri, evenimente și
demersuri de relații personale, pentru a-i convinge pe tinerii între 20 și 30 de ani de calitatea vieții în
acest oraș și de alte avantaje.

➢ Proprietățile sunt drepturi necorporale de posesiune, fie asupra unor valori imobiliare (terenuri,
clădiri etc.), fie asupra unor valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni etc.). Proprietățile se cumpără și
se vând, ceea ce impune un demers de marketing.

Agențiile imobiliare lucrează pentru cei care dețin sau caută proprietăți și vând sau cumpără imobile
de locuit ori comerciale.
Societățile și băncile de investiții se ocupă de marketingul valorilor mobiliare atât pentru investitori
instituționali, cât și pentru persoane fizice.

➢ Organizațiile se străduiesc activ să-și construiască o imagine elocventă, favorabilă și singulară în

mintea grupurilor țintă.
De exemplu, universitățile, muzeele, organizațiile de arte și societățile nonprofit se străduiesc toate
să-și amplifice imaginea publică, pentru a concura mai eficient în atragerea publicului și a fondurilor
necesare.

Firmele apelează la reclame cu o identitate corporatistă. De exemplu, Philips, firma olandeză de

aparatură electronică, lansează reclame cu sloganul „Haideți să facem lucrurile mai bine“ („Let’s Make
Things Better“).
În Marea Britanie, programul de marketing „Orice lucru cât de mic ajută“ al lanțului de magazine
Tesco, l-a propulsat pe acest detailist în fruntea supermarketurilor din țară.

➢ Informații
Reviste cum ar fi Road and Track și Byte furnizează o mulțime de informații despre lumea
automobilelor și respectiv a calculatoarelor.
Producerea, ambalarea și distribuirea informației constituie unul dintre marile sectoare economice ale
societății noastre.7

Firmele care vând produse fizice încearcă să le adauge valoare prin utilizarea informației. De
exemplu, directorul general al diviziei pentru sisteme medicale de la Siemens, Tom McCausland,
spune: „Produsul nostru nu este neapărat un aparat de radiologie sau un tomograf, ci informația!
Adevăratul nostru obiect de activitate este tehnologia informațională pentru îngrijirea sănătății, iar
adevăratul nostru produs final este o înregistrare electronică a situației pacientului: informații asupra
analizelor de laborator, asupra patologiei și asupra medicamentelor, alături de posibilitatea înregistrării
prin dictafon.“1

➢ Idei
Fiecare ofertă de piață are la bază o idee fundamentală.
Produsele și serviciile sunt platforme pe baza cărora se avansează o idee sau un beneficiu.

Charles Revson de la Revlon spunea odată: „În fabrică, facem cosmetice; la magazin, vindem
speranță“.
Marketerii cauzelor sociale se străduiesc din răsputeri să promoveze idei cum ar fi: „E mare păcat
să-ți lași mintea nefolosită“.
3.1 Specialiștii în marketing și potențialii clienți

Atunci când două părți caută să-și vândă reciproc ceva, pe amândouă le numim marketeri sau
specialiști în marketing.

Un specialist în marketing este cineva care caută să obțină o reacție (atenție din partea celui abordat,
o achiziție, un vot, o donație etc.) din partea altcuiva, numit potențial client.

Specialiștii în marketing/ marketerii sunt responsabili pentru managementul cererii venite

dinspre piață. În mod similar acționează și profesioniștii din producție și logistică, care sunt
responsabili pentru managementul ofertei îndreptate spre piață.
Managerii de marketing caută să influențeze nivelul, manifestarea în timp și compoziția cererii, în
vederea atingerii obiectivelor organizației.
3.1.1 Stări posibile privind cererea
1. Cerere negativă – consumatorilor nu le place produsul/ serviciul și s-ar putea chiar să plătească un
preț pentru a-l evita.
2. Cerere inexistentă – consumatorii pot să nu știe de existența produsului/ serviciului sau să nu fie
interesați de produsul/ serviciul respectiv.
3. Cerere latentă – consumatorii pot avea o nevoie puternică, pe care nici un produs/ serviciu deja
existent pe piață n-o poate satisface.
4. Cerere în scădere – consumatorii încep să cumpere mai rar produsul/ serviciul sau nu-l mai cumpără
deloc.
5. Cerere neregulată – consumatorii cumpără în cantități care variază după un tipar sezonier, lunar,
săptămânal, zilnic sau chiar orar.
6. Cerere completă – consumatorii cumpără într-o măsură adecvată toate produsele/ serviciile aduse pe
piață.
7. Cerere foarte completă – există mai mulți consumatori dornici să cumpere produsul/ serviciul decât
pot fi satisfăcuți cu oferta existentă.
8. Cerere nocivă – consumatorii pot fi atrași de produse/ servicii care au consecințe sociale nedorite.

În fiecare din cele opt cazuri prin care trece cererea, de mai sus, specialiștii în marketing trebuie să
identifice cauzele, care nu sunt întotdeauna imediat vizibile, ale stării actuale, după care să stabilească
un plan de acțiune pentru aducerea cererii la o stare de dorit.

Bibliografie:
[1] Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 2008 [2] Dan
Anghel Constantinescu - "Elemente de marketing", Colectia Nationala, Bucuresti, 2002 [3] Nicolescu O.,
Verboncu I., Fundamentele managementului organizaţiei, Editura Economică, Bucureşti, 2008 [4] Laurence J
Peter, Raymond Hull, Principiul lui Peter, Editura Humanitas
[5] C. Northcote Parkinson, Parkinson's Law
[6] Proiect POSDRU/155/1.2/S/139950, ID 139950, Management organizațional