Nume și prenume: Programul de studii: Licență

Specializarea: Anul: III Grupa:

PLANUL DE ELABORARE A UNEI LUCRĂRI DE CERCETARE

1. Titlul lucrării: ,, Principiul statului de drept în doctrina și în jurisprudența recentă”

2. Domeniul în care se încadrează: Drept
3. Concepte cheie: stat, lege, jurisprudență, doctrină, guvernare, democrație, Rule of Law,
cetățeni.
4. Introducere în problematica aleasă spre analiză

4.1. Importanța și semnificația temei alese/ relevanța: (0,3 – 0,5 pag)

Principiul statului de drept este rezultatul unui îndelungat proces istoric, ce a avut ca și
fundament corelația dintre două elemente principale, și anume ,,stat” și ,,drept” , elemente
care s-au concentrat pe raportul dintre puterea statală și cetățeni.
Tema aleasă întărește necesitatea și semnificația statului de drept în societățile cu un regim
democratic. Acest principiu fundamental reprezintă etalonul democrației constituționale,
ce reliefează un model de guvernare, potrivit căruia, drepturile și libertățile fundamentale
ale cetățenilor sunt respectate și garantate prin Constituție iar conceptul de ,,domnie a
legii” este predominant. Aprofundarea acestui subiect în jurisprudența și în doctrina
contemporană reliefează importanța aplicabilității acestui principiu în statele democratice,
în scopul asigurării ordinii sociale.

4.2. Motivația în alegerea temei: (0,3 pag)

Tema aleasă evidențiază importanța și actualitatea unuia dintre cele mai importante
principii, prevăzute de legile fundamentale ale vremii și anume principiul statului de drept.
Acest principiu, garantat și consacrat în sistemul legislativ, de-a lungul istoriei și până în
vremurile actuale, are o semnificație deosebită atât în domeniul științific cât și în câmpul
practicii, deoarece, pe marginea acestui subiect au fost elaborate diverse lucrări de
specialitate, prelegeri și dezbateri care au evidențiat rolul și necesitatea acestui principiu
în societate. Altfel spus, acest subiect relevă pe de-o parte importanța constituțională a
valorilor pe care le susține principiul statului de drept și, pe de altă parte, interesul deosebit
al istoricilor, filosofilor dar și al autorilor contemporani, în ceea ce privește explicarea
relevanței acestuia pentru comunitate și persistența lui în timp.
 4.3. Obiectivele (generale și particulare): (0,5 pag)
Prezentul studiu cuprinde două mari categorii de obiective, în speță, obiectivele generale
și obiectivele particulare. Astfel că, obiectivul general al lucrării îl constituie identificarea
și descrierea elementelor de specificitate ale principiului statului de drept iar ca și
obiective particulare, aceasta urmărește evidențierea anumitor perspective asupra noțiunii
de ,,stat de drept”, respectiv din punct de vedere al jurisprudenței și al docrtrinei recente.
De asemenea, alte obiective particulare ale prezentei lucrări sunt: reliefarea corelației
dintre stat și drept și determinarea consecințelor evoluției principiului statului de drept
asupra cetățenilor.

4.4. Formularea unor întrebări sau/și a unor ipoteze de cercetare: (0,3 – 0,5 pag)
Prin intermediul acestei lucrări se urmărește clarificarea răspunsurilor la următoarele
întrebări de cercetare: ,,Care sunt tendințele actuale în ceea ce privește conceptul de stat
de drept?” și ,,Care este influența aplicabilității principiului statului de drept asupra
cetățenilor?”
Prezentarea reperelor principale ale dezbaterii științifice asupra temei: (0,5 pag)
Tematica abordată în cadrul lucrării date, înglobează o serie de idei referitoare la apariția,
originea și evoluția principiului statului de drept, principiu care reprezintă laitmotivul
regimurilor democratice, devenind un subiect intens dezbătut de-a lungul istoriei și până
în prezent.
În acest sens, vor fi prezentate informații ce vizează legătura dintre stat și drept și
mențiunile despre aceste două concepte în marile doctrine dar și din punct de vedere al
jurisprudenței recente.
De asemenea, lucrarea reliefează și complexitatea tematicii aduse în discuție, prin
enunțarea perspectivelor din epoca contemporană asupra acesteia, în conținutul acesteia
regăsindu-se opiniile unor diverși autori asupra principiului statului de drept, care
reprezintă o dogmă a democrației liberale 1. Mai mult decât atât, prezentul studiu va
conține date care vor prezenta, în mod concret, aplicabilitatea, respectarea și garantarea
principiului statului de drept în țările democratice, mai exact în România.

1
Cezar,Manda, Elemente de Știința Administrației, Curs univeritar, București, Ed.Universul Juridic, 2012, p. 61
 4.5. Configurarea capitolelor componente ale lucrării și prezentarea unui scurt rezumat
a ceea ce vor urma să conțină: (0,5- 1 pag)

Lucrarea de față este constituită din două părți, respectiv, partea teoretică care conține
două capitole principale, fiecare dintre acestea, fiind precedate de subcapitole și partea
aplicativă care conține un capitol dedicat studiului de caz, tematicii aferente. De
asemenea, lucrarea mai conține o secțiune dedicată concluziilor.

INTRODUCERE

CAPITOLUL I- STATUL DE DREPT-CONCEPȚIE, EVOLUȚIE, PERSPECTIVE

1.1 Perspectiva istorică asupra conceptului de stat de drept

1.2 Statul de drept în marile doctrine ale lumii

1.3 Evoluția principiului statului de drept în România

1.4 Statul de drept în jurisprudența recentă

1.4.1 Statul de drept în jurisprudența Uniunii Europene

1.4.2 Statul de drept în jurisprudența Curții Constituționale a României

1.5 Consecințele principiului statului de drept asupra cetățenilor

CAPITOLUL AL II-LEA - STATUL DE DREPT-O PROBLEMĂ CONSTANT ACTUALĂ

2.1 Exigențele principiului statului de drept în societatea contemporană

2.2 Percepțiile actuale asupra conceptului de stat de drept

CAPITOLUL AL III-LEA - STUDIU DE CAZ

CONCLUZII

În primul capitol al lucrării date, capitol intitulat ,, Statul de drept, concepție, evoluție și
perspective”, care este urmat de o serie de subcapitole, vor fi prezentate principalele teorii
din diverse domenii asupra conceptului de ,,stat de drept”. Fiecare perspectivă va
corespunde fiecăruia din subcapitolele menționate anterior. Astfel că, vor fi exprimate
principalele idei referitoare la apariția noțiunii de ,,stat de drept” și a caracteristicilor
acesteia din punct de vedere istoric. În continuare, vor fi evidențiate anumite considerente
asupra conceptului de stat de drept, din punct de vedere al doctrinei, date referitoare la
 conceptul de ,,domnie a legii” și idei cu privire la mențiunile și importanța principiului
statului de drept în jurisprudența actuală a Curții Constituționale a României dar și în cea
a Uniunii Europene. De asemenea, vor fi prezentate informații cu privire la apariția și
dezvoltarea principiului anterior menționat la nivelul statului român și consacrarea și
acestuia prin Constituție. Mai mult decât atât, acest capitol va surprinde impactul tematicii
discutate asupra beneficiarilor direcți, adică, cetățenii.

Cel de-al doilea capitol, intitulat ,,Principiul statului de drept- o problemă constant
actuală” se va concentra în primă fază, pe prezentarea cerințelor comunității în ceea ce
privește respectarea principiului statului de drept în perioada secolului XXI și apoi, va
reliefa considerațiile actuale ale unor autori reprezentativi asupra tematicii abordate,
noutatea și complexitatea acesteia.

În secțiunea aplicativă, ultimul capitol al prezentei lucrări, va fi dedicat studiului de caz,

în cadrul căruia va fi redată o speță iar, în finalul lucrării, vor fi enunțate concluziile.

5. Elaborarea cadrului teoretic (prezentarea principalelor lucrări scrise pe tema aleasă): (1 - 2

pag)
,,Statul de drept este o piatră de temelie privind drepturile omului și democratizarea. Acesta
cuprinde atât cadre juridice formale cât și justiția bazată pe acceptarea deplină a demnității
umane” 2.
Principiul statului de drept reprezintă una din valorile fundamentale și autentice ale
democrației liberale, care reliefează un model de guvernare și organizare socială, bazat pe
faptul că puterile statului își desfășoară activitatea conform dreptului sau al legii, sub atenta
supraveghere a instanțelor competente, independente și nepărtinitoare. Acesta este prevăzut în
diverse documente istorice și contemporane, legi fundamentale, în marile doctrine ale lumii
dar și în jurisprudența actuală.
După cum se arată în literatura de specialitate, mai exact în lucrarea ,,Teoria Generală a
Dreptului” a autorului Mircea Djuvara 3, ,,statul reprezintă realitatea cea mai puternică și cea
mai interesantă în drept, cea mai pasionată de studiat”, această afirmație reflectând apariția și
importanța unui concept de o actualitate constantă, și anume statul de drept.
4
Un alt autor care își expune viziunea noțiunii de stat de drept este Sofia Popescu care, în
studiul său intitulat ,,Statul de drept în dezbaterile contemporane” precizează faptul că statul
de drept reprezintă un ,, mănunchi de principii recunoscute la scară mondială, care semnifică

2
Organisation of Security and Co-operation in Europe, accesat la data de 25.01.2021, https://www.osce.org/rule-of-
law
3
Mircea, Djuvara, Teoria Generală a Dreptului, vol.1, București, Ed. Librăriei Socec & Co 1930, p.105
4
Sofia, Popescu, Statul de Drept în Dezbaterile Contemporane, București, Ed. Academiei Române, 1998, p.36
 asigurarea autonomiei individului, a libertății sale de acțiune și autolimitarea sferei de acțiune
a statului în favoarea individului”, acest citat evidențiind restrângerea prerogativelor statului
în favoarea cetățenilor și importanța principiilor legalității, libertății, egalității și securității
juridice, principii care stau la baza conceptului de ,,stat de drept”.
În completarea acestui considerent, vine opinia autorului Petru Miculescu 5, care susține faptul
că: ,,statul de drept nu se cerșește, ci se cucerește, cu credința în om, prin muncă, prin efort, cu
prudență și demnitate”, acest punct punct de vedere reliefând, în mod indirect, caracteristicile
principiului statului de drept, pe care trebuie să le ia în considerare o societate unde domină
democrația.
Noutatea și continuitatea acestui principiu rezidă în faptul că acesta este consacrat în diverse
acte normative, documente din sfera politică. În acest sens, din punct de vedere al legislației
actuale, acesta este consacrat atât în Constituția României 6, în cuprinsul articolului 1, unde
sunt stipulate următoarele prevederi: ,,România este stat de drept, democratic și social, în care
demnitatea omului, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, libera dezvoltare a
personalității umane, dreptatea și pluralismul politic, reprezintă valori supreme în spiritul
tradițiilor democratice ale poporului român și ale idealurilor Revoluției din decembrie 1989,
și sunt garantate”, cât și în jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României și aici
avem ca și exemplu, Decizia nr. 80 din anul 2014, care stauează faptul că ,,demnitatea umană
vizează în mod direct îndatorirea indivizilor de a respecta legile, relația cu semenii și cu mediul
înconjurător” 7.

6. Elaborarea cadrului metodologic al cercetării:

6.1. Tipul de metodă aleasă pentru elaborarea lucrării: Abordarea explorativă,
Abordarea descriptivă, Abordarea empirică, etc și contextualizarea acesteia: (0,5 -
1 pag)
În elaborarea lucrării date, am decis să utilizez o combinație dintre două metode de
cercetare distincte, respectiv abordarea descriptivă și studiul de caz. Întrucât scopul
principal al acestei abordări îl reprezintă descrierea metodică a unui anumit fenomen sau
proces, în cadrul lucrării, vor fi prezentate, în primă fază, trăsăturile principiului statului

5
Petru, Miculescu, Statul de Drept, București, Ed.Lumina Lex, 1998, p.299
6
Art. 1, alin. (3) din Constituția României din 1991, modificată prin Legea de revizuire a Constituției nr.429/2003,
adoptată de Parlament și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 28 octombrie 2003
7
Decizia nr.80 a Curții Constituționale a României din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 246 din 7 februarie 2014
 de drept din punct de vedere al originii istorice iar apoi vor fi evidențiate transformările,
implicațiile și percepțiile generate de acesta, la nivelul societății contemporane, mai cu
seamă, din punct de vedere al doctrinei și al jurisprudenței recente. De asemenea, în
finalul lucrării, vor fi elaborate o serie de concluzii asupra tematicii dezbătute.
În ceea ce privește cea de-a doua metodă de cercetare și anume studiul de caz, acesta, va
reprezenta un pilon esențial prin intermediul căruia va fi analizată o speță, mai exact o
situație specifică, aflată în deplină concordanță cu tematica abordată. Altfel spus, această
metodă de factură calitativă are rolul de a accentua corelația dintre informațiile de natură
teoretică referitoare la caracteristicile principiului statului de drept și aplicabilitatea
acestora în sfera practică.

6.2. Prezentarea instrumentelor de cercetare: (0,5 - 1 pag)

Instrumentul de cercetare ce urmează a fi utilizat în prezentul studiu este analiza
documentelor, instrument prin intermediul căruia se va studia o varietate de documente
specifice subiectului principal al prezentei lucrări. Astfel, vor fi analizate diverse
materiale precum articole de ziar, articole din reviste de specialitate, cărți ale unor diverși
autori din literatura de specialitate, istorică și contemporană, spre exemplu, lucrarea
,,Teoria Generală a Dreptului” a autorului Mircea Djuvara sau lucrarea intitulată ,,Statul
de drept în dezbaterile contemporane” a autoarei Sofia Popescu, jurnale, documente care
aparțin legislației, în cazul de față, un exemplu pertinent îl constituie Constituția
României din anul 1991, revizuită în anul 2003 și o suită de decizii din jurisprudența
actuală a Curții Constituționale ale României în ceea ce privește percepția și
aplicabilitatea principiului statului de drept. De asemenea, vor fi consultate documente
din jurisprudența Uniunii Europene, cum ar fi Tratatul privind Uniunea Europeană.

7. Prezentarea cadrului empiric/ aplicativ (Analiza datelor obținute și prezentarea

rezultatelor): Nu se solicită în această fază!
8. Prezentarea concluziilor (raportarea la cercetări similare, relevanța și, dacă este cazul,
limitele rezultatelor obținute): Nu se solicită în această fază!
9. Referințele bibliografice (Materialele consultate vor fi prezentate după sistemul Chicago)
(0,5 - 1 pag)
 BIBLIOGRAFIE
Djuvara, Mircea. Teoria Generală a Dreptului, vol.I, București, Ed. Librăriei Socec & Co., 1930
Manda, Cezar. Elemente de Știința Administrației, Curs univeritar, București, Ed.Universul
Juridic, 2012
Miculescu, Petru. Statul de Drept, București, Ed. Lumina Lex, 1998
Popescu, Sofia. Statul de Drept în dezbaterile contemporane, Ed. Academiei Române, 1998

Constituția României din 1991, modificată prin Legea de revizuire a Constituției nr.429/2003,
adoptată de Parlament și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.758 din 28
octombrie 2003
Decizia nr.80 a Curții Constituționale a României, din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 7 februarie 2014

Siteografie:
Organisation of Security and Co-operation in Europe, accesat la data de 25.01.2021,
https://www.osce.org/rule-of-law