"Avarul" lui Molière este o comedie care se potrivește în curentul Clasicismului, care a fost la modă în Europa secolului al XVII-lea.

Două caracteristici cheie ale

acestui curent sunt raționalismul și imitația antichității.Harpagon, personajul principal, ilustrează raționalismul prin comportamentul său zgârcit și obsesia pentru
bani. Este un bătrân bogat care economisește fiecare bănuț și care face lucruri comice, dar și absurde, din cauza acestei obsesii.Imitația antichității apare în
structura și umorul operei. Molière preia elemente clasice, inspirându-se din tradiția grecoromană pentru a crea o comedie cu înțelesuri profunde.Povestea se
învârte în jurul lui Harpagon și a obsesiei lui cu aurul și argintul, chiar în detrimentul familiei sale. În final, într-un mod comic și moral, Harpagon învață o lecție
despre adevăratele valori.Harpagon ca personaj reprezintă societatea vremii. Obsesia lui cu bani și reacțiile sale exagerate reflectă modul în care lumea acorda o
importanță exagerată bogăției. Un exemplu semnificativ este când descoperă că aurul a dispărut, moment în care reacția sa dezvăluie egoismul și lipsa de
compasiune care caracterizau acea perioadă.În concluzie, "Avarul" nu doar amuză, ci și critică. Molière aduce în scenă aspecte ale societății timpului său, punând
în lumină obsesia umană cu bani. Prin această operă, Clasicismul a lăsat o amprentă critică asupra valorilor morale și sociale ale vremii.

"Candide, sau optimismul" de Voltaire este o poveste amuzantă și înțeleaptă care a fost scrisă în perioada în care oamenii își doreau să gândească mai logic
și să critice lucrurile rele din societate. În poveste, două idei importante sunt explorate: gândirea logică și critica la adresa lucrurilor nepotrivite în lume.În
primul rând, personajul principal, Candide, reprezintă gândirea logică. El începe să-și pună întrebări bune despre lumea în care trăiește, deși la început
credea că totul e perfect. Călătoria sa ilustrază cum gândirea rațională îl ajută să înțeleagă lumea reală și nu doar un optimism exagerat.În al doilea rând,
povestea satirizează societatea vremii. Personaje precum Pangloss, mentorul lui Candide, sunt simboluri ale gândirii naive și optimiste. Două momente
importante în poveste, cutremurul din Lisabona și tortura lui Pangloss, arată cât de absurdă poate fi această perspectivă optimistă în fața situațiilor
dificile.Cutremurul din Lisabona și reacția lui Pangloss arată că, în ciuda lucrurilor rele care se întâmplă, el crede că totul e bine. Asta demonstrează cât de
ridicol poate fi optimismul în fața tragediilor. În al doilea moment, când Pangloss este torturat, insistă în continuare că totul se întâmplă pentru binele
general. Aceasta satirizează ideile absurde și naive ale timpului său.În concluzie, "Candide, sau optimismul" de Voltaire este o poveste amuzantă care
aduce în prim-plan două idei importante ale vremii: gândirea logică și critica societății. Prin aventurile lui Candide și absurdele optimismului lui Pangloss,
Voltaire ne arată cât de importantă este gândirea realistă într-o lume complicată .

"Don Juan" de Lord Byron este o poveste amuzantă și critică despre aventurile unui erou neconvențional numit Don Juan. Această operă își găsește locul în
mișcarea romantică, care a promovat ideea că fiecare individ ar trebui să urmeze propriile pasiuni și să se elibereze de constrângerile societății.Caracterul
principal, Don Juan, este un tip de erou diferit de cei tradiționali. Este un bărbat atractiv și curajos, dar și un aventurier cu obiceiuri neobișnuite. Prin
aventurile lui, autorul, Lord Byron, aduce în prim-plan idei precum libertatea personală și respingerea regulilor rigide.Don Juan trăiește diverse experiențe,
de la întâlniri romantice până la evenimente dramatice. Aceste povești nu doar amuză cititorul, ci și arată latura ironică și critică a lui Byron față de
societatea vremii sale.În opera lui, Byron explorează și critica la adresa ipocriziei religioase și a normelor sociale restrictive. Prin aventurile romantice ale lui
Don Juan, autorul subliniază neajunsurile și absurditățile vieții cotidiene.Lord Byron, prin limbajul său expresiv, aduce la viață personajele și situațiile,
evidențiind aspectele amuzante și paradoxale ale societății. Astfel, "Don Juan" nu doar încântă cu poveștile sale, ci și provoacă la gândire, oferind o
perspectivă provocatoare asupra lumii din acea vreme.În concluzie, "Don Juan" nu este doar o poveste de aventuri, ci și o operă care aduce critici și satire
sociale, contribuind astfel la mișcarea romantică și la modul în care oamenii gândeau despre viață și libertate în acea perioadă.

"Marele Speranțe" de Charles Dickens este o carte importantă care ne arată viața în Anglia în urmă cu mult timp. Acest tip de carte se încadrează într-un
grup numit "realism," care înseamnă că autorul vrea să prezinte lucruri cât mai reale și autentice posibil.În "Marele Speranțe," Dickens vrea să arate cum
era viața oamenilor obișnuiți în vremea lui. Oamenii erau împărțiți în clase sociale, unii erau bogați, iar alții săraci. Personajul principal, Pip, încearcă să se
ridice în clasament social, dar descoperă că nu tot ce strălucește este aur.Un personaj important în carte este Joe Gargery, un om simplu și onest. El
reprezintă bunătatea și modestia în contrast cu alți oameni din carte care sunt mai interesați de bani și statut social. O situație importantă este când Joe
arată dragoste și iertare lui Pip, evidențiind valorile adevărate în contrast cu modul în care arată lucrurile societatea.Un alt personaj semnificativ este
Estella, care simbolizează superficialitatea și lipsa de empatie din societatea vremii. În relația cu Pip, ea arată prejudecățile și deziluziile celor care încearcă
să se ridice în clasament social.Eseul spune cum Dickens ne arată aceste idei într-un mod organizat și logic. Folosește cuvinte potrivite pentru a descrie
lumea din vremea lui și pentru a evidenția trăsăturile complexe ale personajelor.În concluzie,"Marele Speranțe" nu este doar o poveste despre viața în
vremea victoriană, ci și o explorare a naturii umane și a relațiilor dintre oameni. Charles Dickens, prin această carte, ne arată că lucrurile nu sunt mereu așa
cum par și că adevăratele valori ale vieții nu pot fi măsurate în bani sau statut social.